1,486 matches
-
îi aduce consacrarea pe plan mondial încă în timpul vieții. Este ales în parlamentul Angliei. În anul 1693, suferă o stare de epuizare nervoasă. În 1705 este înnobilat de Regina Anne, el fiind al doilea om de știință înnobilat după Francis Bacon. Poetul englez Alexander Pope182 scrie pe mormântul său celebrul epitaf: Nature and nature's laws lay hid in night; God said "Let Newton be" and all was light ("Natura și legile ei zăceau ascunse în întuneric, Dumnezeu a spus: Să
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
continuă să influențeze gândirea, înțelegerea gândirii și morala. Kant pornește de la o logică matematică pornind de la scolastica aristotelică, pe care, criticând-o ca fiind confuză, construiește o logică matematică pe care o consideră superioară. Spre deosebire de raționalismul lui Descartes, Spinoza și Bacon, se impune în filosofie prin Kritik der reinen Vernunft (Critica rațiunii pure), scrisă la 57 de ani (1781), o carte de 800 de pagini, considerată fundamentală pentru filosofie. Cartea nu a fost înțeleasă până când prietenul său Johann Friedrich Schultz, profesor
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cinci limbi). Este autorul Declarației de Independență a Statelor Unite și președintele lor între 1801-1809. Dintre cele două contribuții se pare că prima a fost cea mai importantă. Afirmația "Toți oamenii sunt născuți egali" a fost inspirată din citirea utopiei lui Bacon și a filosofiei lui John Locke. Deși reprezită un fals biogenetic, propoziția conține cele mai semnificative cuvinte din istoria Americii și a democrației. Reprezintă standardul moral pe baza căruia SUA există. 28 John Locke (1632-1704), filosof al Iluminismului. Consideră libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
al Iluminismului. Consideră libertatea ca esența existenței, explică implicațiile ei în contractul social și definește "sinele" ca pe o continuare a conștiinței. Participă la elaborarea Declarației de Independență a lui Thomas Jefferson. Iată un citat din Thomas Jefferson: "Consider că Bacon, Locke și Newton sunt cei mai mari trei oameni care au trăit vreodată, fără excepție, cei care au pus fundamentul suprastructurii științelor fizice și morale". 29 Codul lui Napoleon, promulgat în 1804, stipulează că: a) este codul civil al Franței
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de piese de teatru, 154 de sonete și două poeme narative, între care Hamlet, Regele Lear, Othello și Macbeth considerate capodopere eterne. Unele dintre creații au fost considerate ca aparținând altor autori, dintre care cel mai frecvent citat este Francis Bacon. 31 Rozicrucienii apar pentru prima oară în istoria scrisă în 1614, într-un manuscris al lui Wilhelm Wessel, în Kassel, intitulat Fama Fraternitatis Benedicti Ordinis Rosae Crucis, în traducere " Faima fraternității ordinului binecuvântat al Rozei-Cruce", care conținea doctrina societății, de
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
discreția este un act. "Secretul" ca metaforă pentru necunoscut stabilește o opoziție între doi subiecți: cercetătorul care vrea să știe secretul și "femeia" care îl păstrează. Această opoziție se transformă ușor în ostilitate, după cum arată bine-cunoscuta metaforă a lui Francis Bacon, care vroia să tortureze natura pentru a afla secretele "ei". Dar această diferențiere în funcție de gen a necunoscutului este însoțită de un al doilea aspect al cuvîntului "secret", care este de cu totul altă factură. Un secret care trebuie aflat implică
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Verso, London and New York, 2003. ThakuR, Ramesh, and Iver Newmann (eds.), Broadening Asia's Security and Discourse Agenda, Tokyo, United Nations University Press, 2004. Viotti, Paul, and Mark Kauppi, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999. Walker, Rob, Inside/Outside: International Relations as Political Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1993. Weber, Max, Politica, o vocație și o profesie, Editura Anima, București, 1992 Weber, Cynthia, International Relations Theory. A Critical Introduction, Routledge
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Studies 17, 1991. Wendt, Alexander, "Anarchy is what states make of it: The social construction of power politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992; Viotti, Paul Kauppi, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, pp. 434-459. Wendt, Alexander, "Collective Identity Formation and the International State" în American Political Science Review 88, 1994. Wendt, Alexander, "On Constitution and Causation in International Relations" în Dunne, Tim, Michael Cox and Ken Booth
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Routledge, London and New York, 2006, p. 27. 30 Wendt, Alexander, "Anarchy Is What States Make of It: The Social Construction of Power Politics" în Viotti, Paul, and Mark Kauppi (eds.), International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond, Allyn and Bacon, Boston London Toronto Sydney Tokyo Singapore, 1999, pp. 434-459. 31 Mingst, Karen, Essentials of International Relations, Norton & Company, New York and London, 2004, pp. 74-75. 32 Guzzini, Stefano, "A Reconstruction of Constructivism in International Relations" în European Journal of International Relations
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pp. 59-60. 288 Wendt, Alexander, "Anarchy is what states Make of It: The Social Construction of Power Politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992; Viotti, Paul Kauppi, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, pp. 434-459. 289 Zehfuss, Maja, "Constructivism and identity: a dangerous liaison" în Guzzini, Stefano, and Anna Leander, Constructivism and International Relations. Wendt and his Critics, Routledge, London and New York, 2006, p. 94. 290 Wendt, Alexander
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
p. 94. 290 Wendt, Alexander, "Anarchy is what states Make of It: The Social Construction of Power Politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992; VIOTTI, Paul KAUPPI, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, p. 436. 291 Ibidem. 292 Ibidem, pp. 435-436. 293 Wendt, Alexander, "Identity and structural change in international politics" în Lapid, Yosef and Kratochwil, Friedrich (eds.), The Return of Culture and Identity in IR Theory, Lynne
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
13. 585 Wendt, Alexander, "Anarchy is what states make of it: The social construction of power politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992, în Viotti, Paul Kauppi, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, p. 395. 586 Ibidem. 587 Griffiths, Martin, Relații internaționale. Școli, curente, gânditori, Editura Ziua, București, 2003, p. 337. 588 Ibidem. 589 Dunne, Tim, and Nicholas Wheeler, "We the peoples". Contending discourses of security in human
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
3. 595 Wendt, Alexander, "Anarchy is what states make of it: The social construction of power politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992, în Viotti, Paul Kauppi, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, p. 446. 596 AcharyA, Amitav, Human Security în Baylis, John, Steve Smith and Patricia Owens, The Globalization of World Politics. An Introduction to International Relations (4e), Oxford University Press, 2008, p. 498. 597 Kolodziej, Edward
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
un mod nediferențiat și succint (...); în sfârșit, că așa stau lucrurile pentru că problema este de natură practică"136. În aceste condiții, se poate susține că însăși tema atât de dragă a pozitivării științelor spiritului, dezbătută în stadiu germinal de Francis Bacon, teoretizată de Comte și Durkheim și adusă, cumva, la rang de credință de către empirismul logic al secolului al XX-lea, nu rămâne decât un mit. Or, tocmai acest mit al pozitivării științelor sociale, încât acestea să atingă statutul epistemologic al
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
XVII-lea „am fost îndemnați să transpunem metodele din matematică în fizică și din fizică în psihologie sau în teoria socială. S-a născut astfel idealul unui sistem al întregii noastre cunoașteri, întemeiat pe o metodă unică”4. Dacă Francis Bacon (†1626) susținea, nu fără pertinență, legitimitatea ocultării tradiției doar în domeniul cunoașterii tehnice, Charles Perrault (†1703) va extinde imperativul progresului și asupra culturii umaniste 1. Aici este și accentul pus de Andrew Louth atunci când vorbește despre „metodologia științelor pozitive”, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
umaniste 1. Aici este și accentul pus de Andrew Louth atunci când vorbește despre „metodologia științelor pozitive”, fără să precizeze dacă este vorba despre metoda experimentală a lui Galilei, despre cea care acordă un primat intuiției (Descartes) sau, dimpotrivă, empiricului (F. Bacon). Conflictul dintre diverșii reprezentanți ai unor curente metodologice, cum ar fi Descartes (1596-1650) versus Bacon (1561-1626), devine secundar atunci când confruntăm punctele de convergență ale acestor moderni. „Posedarea naturii” este deja un imperativ comun care oferă științelor naturii un statut secular
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pozitive”, fără să precizeze dacă este vorba despre metoda experimentală a lui Galilei, despre cea care acordă un primat intuiției (Descartes) sau, dimpotrivă, empiricului (F. Bacon). Conflictul dintre diverșii reprezentanți ai unor curente metodologice, cum ar fi Descartes (1596-1650) versus Bacon (1561-1626), devine secundar atunci când confruntăm punctele de convergență ale acestor moderni. „Posedarea naturii” este deja un imperativ comun care oferă științelor naturii un statut secular. Louth este interesat de presupozițiile metafizice ale metodologismului, lato sensu, criticând cel mai mult fenomenul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nu servesc întotdeauna cauza „societății deschise”. Geneza sincronă a sistemului economic capitalist și a științelor sociale moderne nu este o simplă coincidență. Așa cum a arătat J.-F. Lyotard, acest fapt dezvăluie secreta corespondență între logica posesivă a cunoașterii instrumentale (F. Bacon: tantus scimus quantum possum) și patina tehnocratică a capitalismului 1. Tehnoștiința reduce valoarea de adevăr la un act de proclamație a puterii. Profitul cunoaște doar limbajul elementar al dominației. „Capitalismul este la fel ca știința pentru că nu-i pasă de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sociale sau "normalizării" narcisismului patologic în secolul XX în cadrul culturii americane, folosindu-se de materiale psihologice, culturale, artistice și istorice. M. Zavalloni 1980 Values, in H. C. Triandis, R. W. Brishan (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 5, Allyn and Bacon, Boston A plasat problema cercetării valorilor în cadrul relațiilor interculturale și transculturale, studiind comportamentul unor indivizi de naționalități diferite, puși în situația de a interacționa zi de zi. Ruud de Moor și Jan Kerkhofs (coord.) 1981 * European Value System Study Group
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sociale sau "normalizării" narcisismului patologic în secolul XX în cadrul culturii americane, folosindu-se de materiale psihologice, culturale, artistice și istorice. M. Zavalloni 1980 "Values", în H. C. Triandis, R. W. Brishan (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 5, Allyn and Bacon, Boston A plasat problema cercetării valorilor în cadrul relațiilor interculturale și transculturale, studiind comportamentul unor indivizi de naționalități diferite, puși în situația de a interacționa zi de zi. Ruud de Moor și Jan Kerkhofs (coord.) 1981 * European Value System Study Group
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
International Encyclopedia of the Social Sciences, ediția a II-a, vol. 8, Macmillan Reference USA, 2008. Smith, Peter B.; Shalom Schwartz, "Values", în J. W. Berry, M. H. Segall, C. Kagitcibasi (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 3. Allyn and Bacon, Boston, 1997. Speranția, Eugeniu, Mic tratat despre valori, în Axiologie românească, București, 1982 Stigler, George J., "The Development of Utility Theory" (I), în Journal of Political Economy, nr. 58, 1950. Sumner, William Graham, Folkways: a study of the sociological importance
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Enciclopedy of Sociology, ediția a II-a, vol. 5, Macmillan Reference USA, 2000, pp. 3213-3214. 166 Peter B. Smith, Shalom Schwartz, "Values", în J. W. Berry, M. H. Segall, C. Kagitcibasi (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 3. Allyn and Bacon, Boston, 1997 p. 80. 167 Lock Halman, The European Values Study: A Third Wave. Source book of the 1999/2000 European Values Study Survey, WORC, Tilbury University, 2001, pp. 10-12. 168 Lucrările reprezentative ale lui Rudolf Rezsohazy sunt: Sociologie des
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
egal cu. 7. Relația între interfranja i a unui dispozitiv interferențial în apă cu indicele de refracție n și interfranja în aer i0 este. C A P I T O L U L III DOCUMENTARE „Știința însăși este putere." (Francis Bacon) FENOMENE OPTICE ÎN ATMOSFERĂ “Trucaje ale atmosferei", așa pot fi numite o serie de fenomene care se petrec în “oceanul aerian" , ca urmare a străbaterii acestuia de către razele Soarelui sau de lumina Lunii. Mai jos sunt prezentate câteva fenomene care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
10 . În formula „Organonului”, logica lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau „organonul” acestora, ca „ars inveniendi” (arta de a descoperi sau inventa), ca „ars judicandi
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
ars demonstrandi”), ca „ars retinendi” (arta de a reține și de a expune în mod logic), ca „ars tradendi” (arta de a transmite, de a reprezenta sau comunica gândirea logica). Acestei din urmă componente i se subsumează, in concepția lui Bacon, gramatica, retorica, oratoria, critica și pedagogia (disciplina organizării învățământului)12. 9 Ibidem, op.citată, p.45. 10 Henri Wald, "Expresivitatea ideilor", Editura Cartea Românească, București* 1986 p.85. 11 Petru Ioan (coordonator), "Logică și educație", Editura Junimea, Iași, 1984, p.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]