1,481 matches
-
metodei deductive sunt eliminate și alte mijloace de cercetare cum ar fi "anticipațiile" și "explicațiile". Prin acești doi termeni Bacon se referă la sistemul de argumentare folosind ipotezele: lansarea ipotezei și susținerea acesteia. Unul dintre cele mai întâlnite reproșuri la adresa lui Bacon este că nu a folosit ipoteza ca metodă a dezvoltării științifice 52. El nu numai că neagă posibilitatea de a ne ajuta de ipoteze și validarea acestora, dar consideră că acestea sunt foarte periculoase pentru spirit și le cenzurează. Argumentul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cenzura celorlalte două modalități de cunoaștere. Primul pas ce trebuie făcut pentru o cenzură completă constă în cunoașterea lor. Idolii sunt patru la număr: idolii tribului, ai peșterii, ai forului și ai teatrului. Ca și în diviziunea științelor despre om53, Bacon urmărește, în definirea idolilor, următoarele criterii: gradul de generalizare specific omului - omul ca particular, individul și omul în societate, grupul și gradul de cultură - omul în stare naturală și cel cultural. Făcând o sinteză a idolilor îi putem reprezenta astfel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
duce, în cazul acesta, la cunoașterea universului în toate manifestările sale. Limitările intelectului sunt periculoase pentru că omul nu acceptă aceste limitări, el încercând să depășească posibilitățile de cunoaștere proprii. Prin intelect sunt definite la modul general posibilitățile de cunoaștere omenești. Bacon găsește șapte feluri în care intelectul este supus erorii: 1. Intelectul are tendința de a considera că este în realitate mai multă ordine decât există. Ordinea și egalitatea din intelect este surprinsă în legi și reguli care sunt atribuite naturii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Odată surprinsă o ipoteză, avem tendința de a observa în principal ceea ce o susține și nu ceea ce o respinge. Cazurile favorabile, chiar dacă sunt mai puține, devin mai puternice, iar ipoteza va fi aprobată chiar dacă există anumite îndoieli în legătură cu aceasta. Aici Bacon precizează un element foarte important pentru inducție: probele negative ar trebui să fie mai puternice. Printr-o singură probă negativă putem elimina o ipoteză. 3. Intelectul este atras spre neobișnuit, spre "acele lucruri care izbesc și pătrund deodată și brusc
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
neobișnuit îl face pe om să recurgă la presupoziții fantastice și să elimine studierea metodică a realității. 4. "Intelectul omenesc își ia avânt, dar nu se poate opri și potoli; el năzuiește mai departe, dar în zadar"58. Așa explică Bacon apariția conceptelor de infinit, regresie la infinit sau infinitum a parte ante, și infinitum a parte post. Tendința de a căuta cauze finale tot de aici apare. 5. Intelectul este influențat de voință și afecte și de aceea științele apar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
simțurilor. "de aceea știința încetează acolo unde încetează vederea lucrurile invizibile fiind observate puțin sau deloc"59. 7. Intelectul este îndreptat spre abstractizare așa apărând ficțiuni ale spiritului omenesc pierzându-se legătura cu realitatea. Prin identificarea acestor forme ale idolilor Bacon realizează un fel de psihologie a creației științifice pe care dorește să o folosească în cenzura imaginarului. El descrie modul în care imaginea se formează și care este rolul acesteia în domeniul științei. Prin descrierea modului în care funcționează intelectul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fel, peștera celui cu putere persuasivă devine sursă pentru imaginarul colectiv. Pornind de la idolii tribului, trecând prin cei ai peșterii putem ajunge la idolii teatrului. Idolii nu sunt entități izolate, ci trăiesc într-o strânsă interdependența. Exemplele particulare pe care Bacon le oferă nu fac decât să sublinieze acest statut de intermediar ai idolilor peșterii. Exemplele alese mai ales din domeniul literaturii filosofice subliniază faptul că un anumit om cu o anumită lectură trăiește sub influența acesteia, neputându-și depăși aceste
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sublinieze acest statut de intermediar ai idolilor peșterii. Exemplele alese mai ales din domeniul literaturii filosofice subliniază faptul că un anumit om cu o anumită lectură trăiește sub influența acesteia, neputându-și depăși aceste limite decât cu mare greutate. Aici Bacon pare a sublinia un motto al inițierii: când vrei să intri într-o lume nouă trebuie să uiți tot ce ai învățat. Primul pas spre cenzura culturală a fost făcut. Nu trebuie să te încrezi în ceea ce știi. Totuși ne
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tale cum poți avea încredere în eficiența acestor idoli? Idolii forului (idola fori) sunt idolii care apar din "cauza relațiilor și tovărășiei oamenilor"61. Elementul specific conviețuirii oamenilor este vorbirea. Cuvintele care alcătuiesc un discurs (un dialog) sunt considerate de către Bacon a fi alese arbitrar: "Cuvintele sunt impuse lucrurilor potrivit cu felul de a gândi al mulțimii și de aceea noua și nepotrivita alegere a cuvintelor împiedica într-un chip uimitor activitatea intelectului"62. Bacon a folosit pentru a numi acești idoli
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un discurs (un dialog) sunt considerate de către Bacon a fi alese arbitrar: "Cuvintele sunt impuse lucrurilor potrivit cu felul de a gândi al mulțimii și de aceea noua și nepotrivita alegere a cuvintelor împiedica într-un chip uimitor activitatea intelectului"62. Bacon a folosit pentru a numi acești idoli verbul latin for, fori, fatussum, care înseamnă a vorbi, sau derivatul său forum, fori care poate fi tradus pin piață 63. Numele acestor idoli surprinde două aspecte foarte importante. În primul rând se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aspect s-a folosit modelul agorei vechilor greci locul unde se întâlneau oamenii pentru a comenta ultimele evenimente. În perioada elisabetana piața era un loc al negocierilor unde, la fel ca și în cazul limbajului, prețul se stabilea în urma negocierilor. Bacon a folosit ambele modele de piață: cea elisabetană, pentru că numele erau alese în urma negocierilor dintre oameni și din cea greacă, pentru că acolo se purta dialogul. Pericolul prezentat de un astfel de limbaj constă în faptul că trebuie să îl folosim
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Nu putem vorbi despre Dumnezeu și adevăr fără o mare precauție, pentru că utilizăm noțiuni vagi, ce nu pot surprinde realitatea. Limbajul nu reprezintă întotdeauna realul și dacă îl folosim ca suport al acestuia poate genera "teorii goale și false"64. Bacon cenzurează limbajul, nu pentru că nu ar fi nevoie de el pentru comunicare, ci dimpotrivă pentru că realizează valoarea acestuia atunci când trebuie folosit. O știință bună se poate realiza dacă avem un limbaj pe măsură, și nu dacă folosim un limbaj realizat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate realiza dacă avem un limbaj pe măsură, și nu dacă folosim un limbaj realizat "potrivit priceperii mulțimii". Realizarea unui limbaj universal este o dorința specifică epocii. Descartes vorbește despre o mathesis universalis ce se prefigurează și în cazul lui Bacon. Limbajul prin care pentru fiecare obiect trebuie să existe un cuvânt este un ideal major. Deoarece nu există un astfel de limbaj dezvoltarea științei este limitată. Lipsa corespondenței dintre realitate și limbaj duce la confuzii. Lumea științei nu este limitată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este limitată. Lipsa corespondenței dintre realitate și limbaj duce la confuzii. Lumea științei nu este limitată la limbaj, dar este influențată de acesta într-un mod radical. Parafrazând ceea ce a spus Wittgenstein câteva secole mai târziu putem spune că pentru Bacon "știința este lumea limbajului pe care îl folosesc". Cenzura limbajului dorește să surprindă două aspecte. Bacon încearcă să elimine noțiunile vide "nume ale lucrurilor care nu există"65 și noțiunile vagi "sau nume ale căror lucruri există, dar sunt încă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la limbaj, dar este influențată de acesta într-un mod radical. Parafrazând ceea ce a spus Wittgenstein câteva secole mai târziu putem spune că pentru Bacon "știința este lumea limbajului pe care îl folosesc". Cenzura limbajului dorește să surprindă două aspecte. Bacon încearcă să elimine noțiunile vide "nume ale lucrurilor care nu există"65 și noțiunile vagi "sau nume ale căror lucruri există, dar sunt încă confuze și rău definite și care au fost scoase din lucruri prea repede și incomplet"66
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încearcă să elimine noțiunile vide "nume ale lucrurilor care nu există"65 și noțiunile vagi "sau nume ale căror lucruri există, dar sunt încă confuze și rău definite și care au fost scoase din lucruri prea repede și incomplet"66. Bacon nu acceptă nici acele noțiuni a căror sferă nu este clar definită. Prin acești idoli Bacon cenzurează nu numai limbajul, dar și teoriile contemporane acestuia care susțineau că exista o legătură existențială între natură și cuvânt. El neagă această calitate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nume ale căror lucruri există, dar sunt încă confuze și rău definite și care au fost scoase din lucruri prea repede și incomplet"66. Bacon nu acceptă nici acele noțiuni a căror sferă nu este clar definită. Prin acești idoli Bacon cenzurează nu numai limbajul, dar și teoriile contemporane acestuia care susțineau că exista o legătură existențială între natură și cuvânt. El neagă această calitate a cuvântului, dar în același timp este și precursorul filosofiei analitice dezvoltată de Cercul de la Viena
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de știința și cultura universală. Fiecare dintre sistemele de gândire încearcă să schimbe ceva în lume, să se apropie de adevăr creând o imagine asupra lumii. Dar teoretizarea naturii duce la transformarea lumii reale într-o plăsmuire. Prin acești idoli, Bacon încearcă să respingă erorile înrădăcinate datorită tradițiilor filosofice. El clasifică lumea științei în trei, corespunzând cu trei școli filosofice: sofistică, empirică si superstițioasă. Filosofia sofistică pornește de la cuvinte, construind teorii care au drept scop persuasiunea și nu aflarea adevărului. Bacon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon încearcă să respingă erorile înrădăcinate datorită tradițiilor filosofice. El clasifică lumea științei în trei, corespunzând cu trei școli filosofice: sofistică, empirică si superstițioasă. Filosofia sofistică pornește de la cuvinte, construind teorii care au drept scop persuasiunea și nu aflarea adevărului. Bacon elimină filosofia sofistică și atunci când vorbește despre idolii forului pentru că limbajul este forma în care sofistica se manifestă. El introduce la filosofia sofistică și ceea ce noi considerăm a fi o filosofia naturală. Bacon îl critică pe Aristotel pentru dialectica sa
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
drept scop persuasiunea și nu aflarea adevărului. Bacon elimină filosofia sofistică și atunci când vorbește despre idolii forului pentru că limbajul este forma în care sofistica se manifestă. El introduce la filosofia sofistică și ceea ce noi considerăm a fi o filosofia naturală. Bacon îl critică pe Aristotel pentru dialectica sa, pe Anaxagoras pentru ca a susținut existenta homeomerilor, teoriile atomiste ale lui Leucip și Democrit și "cerul și pământul lui Parmenide"68, teoria cu privire la iubire a lui Empedocle și focul heraclitian. Principala acuzație pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceea că și-au "formulat principiile înainte de a fi consultat în mod regulat experiența"69. Urmașii scolasticii și ai Renașterii au părăsit definitiv experimentul. Trebuie remarcat că școala sofistică cuprinde și acele elemente ale raționalismului moderat, ceea ce arată că pentru Bacon orice teorie este una greșită și nu trebuie acceptată, orice mod de a raționa este un sofism. Școala empirică de filosofie dă naștere la păreri mai deformate, mai monstruoase decât școala sofistică sau rațională, pentru că trage concluzii false dintr-un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
număr redus de experimente. Pentru că își bazează teoriile pe experimente/experiențe, oamenii le dau o mai mare crezare, dar aceste experiențe nu au făcut decât să pângărească și mai mult intelectul, astfel că teoriile lor false sunt mult mai periculoase (Bacon folosește ca exemplu, în acest sens, pe alchimiști). Filosofia superstițioasă este o combinare de filosofie cu teologie. Supusă influenței imaginației unui suflet poetic, ea duce la obținerea unei filosofii fără legătură cu realul. Exemplele pe care le dă Bacon sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
periculoase (Bacon folosește ca exemplu, în acest sens, pe alchimiști). Filosofia superstițioasă este o combinare de filosofie cu teologie. Supusă influenței imaginației unui suflet poetic, ea duce la obținerea unei filosofii fără legătură cu realul. Exemplele pe care le dă Bacon sunt Platon și Pitagora. El considera ca filosofia lui Pitagora este de o "superstiție grosolană", pe când Platon este mai subtil și deci mai periculos. Un alt caz este împărțirea filosofiei naturii care are drept criteriu primele capitole din Geneză, un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
alt caz este împărțirea filosofiei naturii care are drept criteriu primele capitole din Geneză, un amestec al teologiei în știința. Idolii teatrului încearcă să cenzureze întreaga tradiție filosofică și, în același timp, teoretică a epocii. Cenzura pe care o realizează Bacon este cea mai radicală în epocă. Prin numirea idolilor el realizează o purificare totală a intelectului uman. Omul își dorește să intre pe tărâmul științelor și lucrul acesta este posibil numai cu o purificare totală prin cenzură. Intelectul trebuie curățat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încercarea lui de a se apropia de adevăr numai dacă idolii sunt eliminați din cunoaștere. Doar eliminarea idolilor nu este suficientă pentru cunoașterea realității, ci este nevoie de o metodă clară care să îndrepte intelectul spre cunoaștere. Metoda aleasă de Bacon este metoda inductivă. În Novum Organum se realizează două lucruri: cenzura imaginarului prin eliminarea idolilor și reconstrucția acestuia printr-o nouă metodă. Cenzura realizată de Bacon și surprinsă de noi este una inițiatică. Purificarea realizată prin cenzură este asemenea unei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]