1,999 matches
-
Acesta umblase prin lume, încercase multe meserii dar nu se putea așeza nicăieri. Cânta din fluier iar cine îl auzea rămânea înmărmurit. Iubise și el o fată, în tinerețe, dar aceasta s-a măritat cu altul, cât timp a fost Badea la oștire. Auzind că iubita sa Veta s-a măritat cu altul, atunci a plecat prin lume, lăsând pe ceilalți cinci frați să-și împartă moștenirea. Într-o zi Anghel și Badea s-au întâlnit la un târg. De atunci
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
minte o ispravă de-a lor. Au jefuit mai multe biserici și conace. Imediat după nunta mea cu Eufrosina, Ivan și Anghel au pierit într-un mod misterios. Se pare că au alunecat în prăpastie într-o zi cu ceață. Badea spunea că nu găsit niciodată schelete de oameni sau de cai în prăpastie. Deși a căutat multe zile după aceea împreună cu alți oameni plătiți de el. Badea le-a mai supraviețuit mulți ani. Scund și îndesat era verde ca bradul
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
la mine și mi-a zis: „ Mitule, cred că mi se apropie sfârșitul. Am venit să-ți spun ceva înainte de a închide ochii pentru totdeauna.” L-am poftit în casă, l-am ospătat, apoi i-am zis: „ Te ascult unchiule Badea”. „ Tatăl tău ne-a fost amic. Noi ascundeam la el la stână prăzile. Mama ta a murit când tu aveai trei ani, dar tatăl tău nu s-a mai căsătorit niciodată. Era legat de noi cu un jurământ și se
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
ascunse, iar după aceea am aruncat caii în prăpastie. Am îngropat comoara într-un loc unde se află o potcoavă în stâncă. De acolo privind spre munte numeri zece pași la dreapta și sapi”. Aceste lucruri mi le-a povestit Badea. După aceea mi-a zis: „Eu Anghel și Ivan am făcut un jurământ prin care ne legam ca nici unul dintre noi să nu o poată dezgropa comoara fără ceilalți. Ei nu mai sunt printre noi, iar eu sunt bătrân. Ca
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
pericole într-adevăr există. Sau e organul guvernului atât de naiv să creadă că, prin admiterea la drepturi civile a o jumătate milion de vagabonzi, teritoriul României devine sacrosanct și, dacă nu s-ar putea menține un stat apărat de badea Toader, se va putea menține unul trădat din capul locului de Ițic și de Leiba? Așadar - cu sau fără evrei - pericolele internaționale există. Referință Bibliografică: DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI - CAP. 3 / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
și, demult, de teama sacra ce te roade, dar calea se deschide și va afla-n nemărginire luminișul doar cel plecat la drum și va-nfrunta pieptiș suișul și-n pisc, ca orice baci, va aștepta Luceafărul să-i zică bade. Citește mai mult ELOGIU BADELUI...întậiul pas cậnd îl vei face (chiar peste o clipă ) oare?iar cărăruia unde duce (a vietii și-a ideii )?ți-i teamă să pornești ( să-i dai un sens scậnteii )?vai, hotărăște-te și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
știu prea bine și, demult, de teama sacra ce te roade,dar calea se deschide și va afla-n nemărginire luminișuldoar cel plecat la drum și va-nfrunta pieptiș suișulși-n pisc, ca orice baci, va aștepta Luceafărul să-i zică bade.... IX. ELOGIU MURGULUI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011. ELOGIU MURGULUI O, Doamne, nu mă-ndura spunậndu-i timpului o poezie ci, doar, scrậșnind-o între dinți, ca pe o poama pădureața, ci, doar, purtậnd-o, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
tot în zare, și lumea se-agita cu nerv și în căldură să dea piept cu dușmanul măcinat de ură. Sunt trist când văd că totul se pierde peste meandre ca liniștea dispare peste poteci de noapte, îl văd pe badea Gheorghe cum țipă răgușit ne umiliți copii, pe noi ne-ați umilit! Sunt trist când văd că totul este doar ,,socoteală" bună credință, demnitatea, se pierd... chiverniseala, sunt trist prieteni că nu sunt aproape să strig și eu cu voi
SUNT TRIST de PETRU JIPA în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355245_a_356574]
-
mi fac plăcere. floare-s dacă vreau pe ram sau hulub ce stă la geam. sunt sau fluture sau iarbă salcie sau pânză albă să mă coase doar cu flori fetele în șezători. is când zadie când ie unde vrea badea să-mi fie. am un suflet ce-l frământ cu viața de pe pământ daca ma superi odată mă prefac pe veci în piatră, când o fi să plec în moarte n-oi pleca de-aici departe c-am să las
SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355643_a_356972]
-
vii cu gânduri bune nu e om că mine-n lume dacă vii cu gânduri rele vai de păcatele tele, ca văzând de ce-s în stare iadu ți-o părea scăpare. cât îi fi p-aici muritor să te uști bade de dor de dragoste să n-ai leac de-alta de-o să-ți pice drag. de ți-oi fi dragă doar eu să nu dai în veci de greu singura ta pacoste să fie-a mea dragoste Referință Bibliografica: sunt
SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355643_a_356972]
-
pentru mori și din plai și de pretutindeni. Pentru că acest sat care este mai sus scris l-am cumpărat domnia mea când am fost ban în județul Mehedinți , încă din zilele lui Mihnea Voievod , de la Barbu din Drăgoani și de la Badea din Roșia și de la Radul fratele său, cu 24 000 de aspri gata. Și au văndut ei de a lor bună voie și cu știrea megieșilor din jurul locului. Iar apoi domnia mea, am miluit pe sluga Domniei mele, pe Lupu
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Izvernei sunt clar atestate de hrisovul din 25 martie 1569, dat de Alexandru Mircea VV (o copie din 1814 se află la Arhivele Naționale Mehedinți, Colecția de documente, XIX/1, prin care se recunoștea lui Nicola și feciorilor săi, partea Badei Urdăreanu din Izverna, aceasta din urmă înfrățindu-l pe Nicola în fața Domnului și Sfatului Domnesc, în schimbul unor daruri de preț și sume de bani. În deceniile și secolele următoare au loc multe procese între cele două părți -Urdărenii și Izvercenii
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
și, demult, de teama sacra ce te roade, dar calea se deschide și va afla-n nemărginire luminișul doar cel plecat la drum și va-nfrunta pieptiș suișul și-n pisc, ca orice baci, va aștepta Luceafărul să-i zică bade. Referință Bibliografica: ELOGIU BADELUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ELOGIU BADELUI de ION MARZAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356262_a_357591]
-
miez de noapte. Iar anii ce s- au scurs îmi picura -n auz Cu șoapte dulci, în patru vânturi risipite Mi- aduc oglindă vieții noastre sfinte Iubite, le ștergem doar, sunt vise dragi, chiar dacă, prăfuite... Referință Bibliografica: VISE PRĂFUITE / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1930, Anul VI, 13 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
VISE PRAFUITE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368943_a_370272]
-
a iertat Nici prostia, nici hoția, Nu a slăvit nici beția... Și nici firea fandosită; Îngâmfarea, vorbăria... Iar celui ce-i prefăcut I-a spus-o de la-nceput: "Cu galgara nu vă ține... Hoți, tâlhari fără rușine!” ...................................... Intr-o zi, badea Sărac Urcând Dealu-n cărioară Își zicea în gândul lui: „Ce se-ntâmplă, mă-nfioară, Uneori îmi place râsul... Dar un prost să mintă-o țară! Fraților, m-apucă plânsul!” Și lovind, bietul măgar, Cu biciușca pe spinare: - Nu te opri
LICEUL TEORETIC TUDOR VLADIMIRESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369023_a_370352]
-
sa delegație spunându-le: - O să vedeți cât de bine s-au integrat țăranii români în regimul comunist și cât de bine trăiau atunci când le-au luat pământurile, comparativ cu astăzi când privatizarea s-a întins peste tot. - I-a spune bade, s-a adresat celui mai vârstnic cu barba până aproape de brâu, câte cămăși aveai în trecut? - Șapte, a răspuns luminat țăranul. - Și dumneata ? la întrebat pe altul de lângă cel mai în vârstă. - Cinci, a răspuns acesta. - Dumneata? îl întreabă pe
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
mai las nicio clipă singură. Au plecat împreună. Mână în mână. La izvor s-au răcorit. Apoi a luat-o pe Măriuca iar în brațe. Așa au mers până apropape de iarba unde cosea, dar acum aștepta, tatăl fetei. - Bună ziua, bade Grigore! Ai obosit? rosti cu vocea gravă Costache. - De-amu s-au înmuiat balamalele, ficior, răspunse tatăl fetei, un moșneag în putere, cu o pălărie mare și rotundă pe cap. Când eram ca tine, în două zile era culcată iarba
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
întoarce“. (vezi cu detalii P. Băla, O. Chețan, Mitul creștin, p. 34). Existența în greacă a lui ge „pământ“ = de „idem“ ne duce cu gândul la fenomenul existent în mai multe familii de limbi inclusiv în idiomul Ardealului nostru, unde bade se pronunță baghe, și trebuie semnalat că în greacă au existat și variantele ga, respectiv da (la dorieni cu același sens: „pământ“). Să ne mai mirăm că tribul grecesc al dorienilor ar fi coborât din nord, unii spunând că de la
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
mascate e obedient, Se mistuie în neștire, Căci poate avu o menire, De a salva.. și n-a făcut, A ce nici minte n-avut, A ce se poate întâmpla ... Și, nu-i nimic prea mare, Mai mare de-un bade, Ce-a muncit o viață, Și n-o vede că prin ceață, Ce știe a respecta, Și om și viața și pământ, Tot ce-i Bine și e Sfânt, Zâmbind și-a celui copil, Creșterii Iui se face util, Statuiându-l
NU-I NIMIC PREA MARE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369948_a_371277]
-
închege. Iată acesta era momentul bucuriei noastre mari. Laptele se prefăcea sub privirea noastră în caș și înaintze de al deșerta în strecători, tata ori nanu Gheorghe ne umleau o gălețică mică de vre-o 5 litri și «ardeo mă bade», făceam câte o burtică de mai mare dragul... După asta cașul era turnat în strecători, niște șervețele țesute cu fir mai rar ca să se scurgă zărul, după care fiind legate câte două «în cruce» erau atârnate într-o coardă de sub
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
Rădăuți. Solicitată să vină la București, i se oferă ocazia de a fi propulsată în lumea muzical folclorică profesionistă, aceasta fiind ocazia de a fi prima doinitoare din Suceava în măreția unui spectacol de scenă de prestigiu național. A interpretat „Bade de pe Remezan”, într-un moment de cruce a drumurilor de destin al ei, dintre care l-a ales și urmat cu miraculos succes până la sfârșitul vieții pe cel al spectacolului muzicii! „Am cunoscut-o când nu împlinisem 18 ani, acum
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
Agachi și Vitalie Gavrilă duceau prăjina cu colaci, Tudor Agă suna din clopoțel, Tolică Munteanu și Slavic Arseni cu buhaiul..., Victor Mocreac pocnea din harapnic, iar eu mergeam liber, eu îi dirijam, că numai eu cunoșteam hăitura cea mare cu Badea Vasile pe care mă învățase tata. El cunoștea multe hăituri. Am prins acele timpuri, când mergeau cu hăitul-uratul în cete mari oameni-gospodari mai tineri cam la 40 de ani. Tatăl meu Vasile era nevoit să aleagă ceata cu care să
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
grasă, alta slabă, Și una care nu era de fel. Cazacu, domnul și cu coana mare, Stăteau pe colț într-o căsuța joasă, Cu rude și nepoți, si cu un vișin Sub care vară chiefuiau la masă. Anuța și cu badea Victor din Mărgău Tăiau oglinzi în casă cu plocade Și fiu-și suduiau: „Mă Adriène, Măsèlilè săriț-ar, mă năroade!” Meilă nu venea seara acasă, Dom’ Rațiu se certase cu Moraru, Grăsuna Potra, avea - n-avea treaba, Stătea la bârfa cu-
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
exact, mistuitoarea „boala literară“, la care se referă aici și editorul G. Terziu, se cheamă de fapt autorlâcită; istoricul Ion Rotaru utiliza termenul „autorlâc“ înainte de 1989); «...o surpriză ne face autoarea în această carte, incluzând poeme cu tentă umoristică [...]: „- Uite, bade Toderică, / Am o iapă de prăsilă: / Vreau s-o vând pe patru boi / Și o sticlă de palincă“ [...]; ...deși cartea nu este unitară [...], autoarea Ana Podaru prefigurează viitoarele teme [...] : fără repere la suprafață, dar cu ele înăuntru» (p. 19; această
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
ce usucă Inima în două frântă... Limba fără frâu și hamuri Leagă inimi printre gratii, Neamul rupt în două neamuri, Patria în două patrii... Limba noastră din vecie De vechi cronici și balade, Ruptă cu nemernicie, E iar una, dadă, bade! Limba sfântă ne unește, Cât de veche-i, parcă-i nouă, Eminescu se-ntregește, Nu mai este rupt în două... A sosit clipa în care, Limba să ne fie una Într-o Românie mare Cum a fost din totdeauna. Referință
EMINESCU SE-NTREGEŞTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353317_a_354646]