5,096 matches
-
prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică Mitul Meșterului Manole, din balada cu același nume văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei;al baladei”Toma Alimoș”, unde crima este justificată prin obținerea dreptății în afara legii,inclusiv al celor creștinești; la fel și în”Cântecul lui Vălean”,unde pe un fecior chipeș dar și muieratic și fără scrupule,o nevastă,îl ademenește cu bucate otrăvite
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea,vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole,Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara-mi curge, copilașu-mi plâmge”. (fragment din balada”Mesterul Manole”). Să faci două crime este inaccesibil unui om normal.Cu discernământ.Dacă dorea să rămână nemuritor prin ”zidirea sa”, Manole trebuia să găseasă o altă cale,nu crima . Nimic nu este durabil,din punct de vedere moral și
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
om normal.Cu discernământ.Dacă dorea să rămână nemuritor prin ”zidirea sa”, Manole trebuia să găseasă o altă cale,nu crima . Nimic nu este durabil,din punct de vedere moral și creștinește dacă are la bază crima. Interpretarea,la toate baladele pe care le analizăm,din punct de vedere moral și creștinește,prin”Creatorul”care”apare astfel ca o ființă ce-și forțează limitele naturale,limitele omenescului”tinde, cum spunea Horia Bădescu” la condiția divină”, este un fals,fiindcă,așa cum sublinia
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
creator.Natura și istoria sunt în mâinile lui Dumnezeu,nu detaliile lucrurilor sau evenimentelor.Acestea din urmă sunt la îndemâna omului și contribuie sau influențează viața acestuia,în mod pozitiv sau negativ.Intre aceste evenimente extreme se află viața.Acțiunile din baladele”Meșterul Manole”,”Miorița”,”Toma Alimoș”și”Cântecul lui Vălean”sunt de natureă negativă, nicidecum pozitivă întrucât încalcă morala creștină”Să nu ucizi” și”Viața este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”,fiindcă” Cine își curmă
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
Hai,Vălene, până-n casă Că-s bucatele pe masă, Tot găini și cu pui fripți, Din afară-s zugrăviți, Pe dinăuntru otrăviți.O-mbucat odată gras, Abia sufletul și-a tras. O-mbucat de două ori, Și-a oftat de nouă ori.” (“Balade populare românești”:Bucuresti,1964). Dar,cum spuneam,nu se justifică crima.Poate,unii o să mă combată,afirmând că lumea a apărut înainte de real,fiindcă realul a fost perceput ulterior de gândirea omului,iar pătrunderea lui Dumnezeu în lume s-a
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
lui Dumnezeu în lume s-a făcut prin intermediul omului,atunci când acesta a putut să-și exprime gândul prin cuvânt.Omul,astfel este părtaș la desăvârșirea lumii, Deci,crima,fiind parte a ”desăvârșirii lumii”,poate fi exprimat prin cuvânt,inclusiv prin baladele la care facem vorbire? Poporul rom este creștin.Mitizarea crimei din baladele populare de către exegeții noștri,nu este cumva o formă de a justifica și masca crima? In acest context există o experiență umană a adevărului.Cu toate că adevărul este absolut
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
putut să-și exprime gândul prin cuvânt.Omul,astfel este părtaș la desăvârșirea lumii, Deci,crima,fiind parte a ”desăvârșirii lumii”,poate fi exprimat prin cuvânt,inclusiv prin baladele la care facem vorbire? Poporul rom este creștin.Mitizarea crimei din baladele populare de către exegeții noștri,nu este cumva o formă de a justifica și masca crima? In acest context există o experiență umană a adevărului.Cu toate că adevărul este absolut transcendental, el se constituie în sînul adevărului.Realitatea trăită este deci a
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
altă fundamentală,dintre”constatarea lucidă și sentimentul tragic,persistent dincolo de negațiile inteligenței, al necesității unor valori absolute,recunoscute ca uman inaccesibile”.(“Pentru Eugen Ionescu”/Mircea Vulcănescu,în”Familia”, seria 111 anul 1,nr.5/6/1994,p.94/101). Spiritul baladelor comentate se apropie mai mult de sufletul tragic euripidian,așa cum a fost interpretat de Nietzsche:”In concep'ia lui(a lui Euripide n.n.),efectul produs de tregedie nu avea niciodată drept cauză anxietatea epică,puterea de atracție a incertitudinii cu privire la
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
eroului principal (s.n)se întindeau și se umflau ca năvala de ape a unui fluviu. Totul era făcut să pregătească nu acțiunea,ci pateticul și ceea ce nu pregătea pateticul era respins”. Dacă Blaga numea”Miorița””Imn cu pervay de baladă”,sesizând necesitatea unor disocieri de specii și genuri pe care literatura orală a românilor le cere,”Meșterul Manole”este o”doină”tragică despre dorința de veșnicie în celebritate strecurată pe ușa întredeschisă a unui locș de cult. In acest context
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
membru F.I.D.O.F. SUA și membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În România s-a stabilit în 1996 și a colaborat în calitate de compozitor cu artiști precum Dan Spătaru (un album nefinalizat), Dida Dragan (“Norocul meu“), Adrian Daminescu (“Balada pentru Dan Spătaru“), Marcel Pavel (“ De-aș mai trăi o viață“), Mirabela Dauer (“O iubire“, “Iubesc“, “Eu știu c-am greșit“), Gabriel Dorobanțu (“O lume romantică“, “Cine te-ar iubi“, “ Mi-este teamă de iubirea ta“, “Speranța moare ultima“), Antonio
REGATUL ÎNGHEŢAT”, TURNEU NATIONAL! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367621_a_368950]
-
dar frumos. Cât de mult contează să-l păstrezi și să-l aperi de gura lumii, cât de mult contează să afli ceva asemănător cu ea din cărți. Pe atunci, studiind folclorul și susținând cu note de zece zecile de balade: Toma Alimoș, Miorița, Andrii Popa și multe altele, înțelesese, că dragostea e un cântec, un nesfârșit preludiu, ce se zbate în neliniștea începutului unui îndemn, al unei balade, care îi răscolea acea dorință papitantă, unind-o pentru totdeauna cu arta
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
Pe atunci, studiind folclorul și susținând cu note de zece zecile de balade: Toma Alimoș, Miorița, Andrii Popa și multe altele, înțelesese, că dragostea e un cântec, un nesfârșit preludiu, ce se zbate în neliniștea începutului unui îndemn, al unei balade, care îi răscolea acea dorință papitantă, unind-o pentru totdeauna cu arta de a tăcea, prin cântec, poezie, teatru. -Ei, și ce discuție avea să fie pe la ora 00.00? se gândi ea. Ilona nu-și putu imagina reversul sau
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
ceva mai gri, s-a oprit undeva de-asupra Tâmpei și-i mângâie crestele care, la rândul lor, parcă fumegă din vechile păduri Brașovene... Se-aude cumva și o doină, iar din depărtări de timp, răzbat spre mine ritmuri de baladă. Personaje din istorie și fire de legendă se-ntrețes pe înaltul zării, iar zidurile groase, de-aici, de jos, din Cetatea vechii Corone, în care eu stau boierește, vin pe lângă noi, să ne șoptească povești de dragoste și tainice dureri
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
Acasa > Versuri > Farmec > BALADĂ NETERMINATĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 183 din 02 iulie 2011 Toate Articolele Autorului De-atâta treabă cât’avem Nici nu mai știm dacă suntem, De-atâta treabă fără rost Nici nu mai știm dacă am fost
BALADĂ NETERMINATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366993_a_368322]
-
în zadar Nu mai avem în Calendar Nici Sărbători și nici blesteme- Odată, va veni o vreme... De-atâta treabă care nu-i, Plâng soclurile sub statui, Iar tu, de vrei să fii vreodată, Fii treaba mea, neterminată... Referință Bibliografică: Baladă neterminată... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 183, Anul I, 02 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BALADĂ NETERMINATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366993_a_368322]
-
și autori îndrăgiți, niciodată uitați, precum Basmele românilor, 1001 de nopți, Legendele Olimpului, Mahabharata, Cântecul Nibelungilor, cărțile lui Jules Renard, Mark Twain, Charles Perrault, Frații Grimm, Carl Sandburg, Ion Creangă, Erich Kástner, Ioan Borgovan, Ioan Florea Marian, Iliada și Odiseea, baladele românești, Cavalerii Mesei Rotunde, Saint-Exupery, Al.Mitru, Ana Blandiana, Gellu Naum etc.etc., zeci, sute de volume, în iubirea cărora mă refugiam, om în toată firea fiind, în serile reci ale obsedantului deceniu, luminate doar de splendoarea și Binele pe care
VIAȚA CA JOC, JOCUL CA VIAȚA, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU, LA VOLUMUL ANOTIMPUL JOCULUI DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367025_a_368354]
-
că pe-un dar/ Moartea de mine ce nu-i în zadar./ Trebuie să mor ca să pot viața primi,/ Firea-mi să moară și starea de gri,/ Pe cruce să mor-apocaliptică zi.../ Eu trebuie să mor, trăind printre vii.” În „Baladă”, poezie ce amintește de simbolismul versurilor lui Bacovia, elanul sufletesc al poetei este „temperat” de multitudinea instanțelor memorative ce rezultă din sugerarea ideii de curgere ireparabilă a timpului. Este interesantă evocarea timpului pământesc, finit, în care autoarea înregistrează pasiv anumite
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
de Transilvania, Familia, Telegraful român, Aurora română și Albina. În Telegraful român publică lucrarea Învățătorul și poporul, lucrare recomandată de Șaguna carte de citire în școală în anul 1858. Primele sale culegeri de folclor apar în anul 1859, Poesie poporală. Balade culese și corese, (Broșura I) și Colinde, Pesta, 1859 și Balade, (Broșura a II-a),Viena, 1867, apărute pe cheltuiala unui alt mecena, nimeni altul decât “magnificul domn”Andrei Mocioni de Foeni. Apariția “acestui odor național” este evidențiată de către Iacob
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
român publică lucrarea Învățătorul și poporul, lucrare recomandată de Șaguna carte de citire în școală în anul 1858. Primele sale culegeri de folclor apar în anul 1859, Poesie poporală. Balade culese și corese, (Broșura I) și Colinde, Pesta, 1859 și Balade, (Broșura a II-a),Viena, 1867, apărute pe cheltuiala unui alt mecena, nimeni altul decât “magnificul domn”Andrei Mocioni de Foeni. Apariția “acestui odor național” este evidențiată de către Iacob Mureșianu în paginile Foii pentru minte, inimă și literatură din 25
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
paginile Foii pentru minte, inimă și literatură din 25 februarie 1859: “ merită a fi îmbrățișat cu multă căldură, căci el cuprinde un suvenir scump din poeyiile conservate în sânul lui”. “Era anul 1857 și în Pesta depusesem esamenele de stat. Baladele poporale române adunate de dl. Vasile Alecsandri atunci le văzui pentru prima dată într-o broșurică. Plăcerea ce m'a cuprins la cetirea lor, aducerea aminte că acasă, la Lipova, am auzit asemenea cântece poporale despre vitejia românilor mă îndemnară
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
1861, la București apare volumul Poesie populară, colinde culese și corectate de Atanasie Marian Marienescu. După o pauză de șapte ani, în anul 1867, anul în care românii aveau 38 de diuarie (ziare), a ieșit Broșura a II-a a Baladelor Drului . At. M. Marienescu, din 2/14 aprilie 1867. În 1884 apare tomul I din cele IV tomuri ale vastei sale lucrări- Cultul păgân și creștin. I. Datinile și sărbătorile Românilor vechi, II. Sărbătorile și datinile creștine, III. Urme de
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Pesta este un cercetător pasionat și neobosit al arhivelor și bibliotecilor, de unde culege date istorice și topografice, dovezi ale originii și continuității poporului român. În anul 1970, la Editura Minerva, sub îngrijirea lui Ion Blăjan, îi apar pentru întâia oară baladele Novăceștii : fragment de epopee națională adunat si organizat din poezii poporale române, iar un an mai târziu, vede lumina tiparului ediția critică, îngrijită de Eugen Blăjan, Poezii populare din Transilvania de Atanasie Marian Marienescu. După un secol de la apariție, la
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
pierdut în închisoare, acei ani frumoși ai tinereții! Am pierdut prietenii, lumea parcă mi-e străină! Nimeni nu-mi va putea reda viața furată de comuniști!" Lăură devine o a doua Ana, soția meșterului Manole. Motivul zidului părăsit, prezent în balada „Mănăstirea Argeșului”, este reluat în „Ultima pirueta”. Casele lui Alec sunt asemenea zidurilor părăsite, iar el înțelege că pentru a le recupera, pentru a fi iarăși stăpân pe trecut, trebuie să aducă un rod, rodul sacrificiului de sine, al jertfirii
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
bătrânețe”, a domnului Adrian Erbiceanu, președintele Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (ASLRQ) - Canada. Apoi la rugămintea noastră, pentru că suntem foarte interesați de tot ce s-a scris și se scrie în legătură cu basmul „Tinerețe fără de bătrânețe”, care, ca și balada și mitul Miorița, este actul de naștere al neamului traco-daco-român, ne trimite pe internet cartea domnului Adrian Erbiceanu, o carte aparent pentru copii, pentru că ea transpune în versuri basmul „Tinerețe fără de bătrânețe și viață ... Citește mai mult Cronica literară la
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
bătrânețe”, a domnului Adrian Erbiceanu, președintele Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (ASLRQ) - Canada. Apoi la rugămintea noastră, pentru că suntem foarte interesați de tot ce s-a scris și se scrie în legătură cu basmul „Tinerețe fără de bătrânețe”, care, ca și balada și mitul Miorița, este actul de naștere al neamului traco-daco-român, ne trimite pe internet cartea domnului Adrian Erbiceanu, o carte aparent pentru copii, pentru că ea transpune în versuri basmul „Tinerețe fără de bătrânețe și viață ... XI. ȘTEFAN DUMITRESCU - „ANTON PANN” OPERETA
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]