916 matches
-
epocii spre mister. Cei care au revoluționat arta nu s - au sfiit să facă naveta între ridicol și sublim. Hermeneutica este teoria chibritului aplicată operelor de artă. Marii artiști transformă angoasele din om în artă. Poezia autentică este ca o balerină în semiobscuritate. Trebuie să - i ghicești formele. Nici marea artă nu a eradicat ca lumea căscatul. Arta țâșnește din impactul adevărului cu talentul. Când există cu adevărat, poezia se depune în oase. Precum calciul. Ca poet poți fi apreciat pentru
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Nu se va mai recăsători, în special, cu el. Probabil, știa precis de ce. Necăsătorită se simțea mult mai liberă și cu mai puține obligații. Ea dorea să fie și chiar era un model pozitiv pentru unica ei fiică, destul de mare, balerină la teatrul de operetă, recent căsătorită cu un tânăr de seama ei, absolvent al Conservatorului Ciprian Porumbescu și de la care se aștepta la un nepoțel sau, eventual, o nepoțică. În memoria lui Bidaru, v-a rămâne de acum încolo, întipărită
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pădurea Băneasa, la "Parcul privighetorilor"... Parcă mai contează unde a fost? Important e că a fost cu aia, stilata de l-a învățat să se îmbrace, să deschidă o carte, să zâmbească... Al dracului cheferist! Îi arde de picioruș de balerină... Taci tu, că nu-i balerină. Au cules-o de pe... I-a căzut omului cu tronc și gata, i-au și strecurat-o băieții în așternut... Natura ne acordase fericit, se pare, urechile tuturor copiilor din cartier la vibrațiile cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mai contează unde a fost? Important e că a fost cu aia, stilata de l-a învățat să se îmbrace, să deschidă o carte, să zâmbească... Al dracului cheferist! Îi arde de picioruș de balerină... Taci tu, că nu-i balerină. Au cules-o de pe... I-a căzut omului cu tronc și gata, i-au și strecurat-o băieții în așternut... Natura ne acordase fericit, se pare, urechile tuturor copiilor din cartier la vibrațiile cele mai sensibile ale Universului. De pildă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să vadă... Costică își aduce aminte. Ce gîfîia ca prostul cînd madam Anica bîjbîia... A sărit ca ars și a răsturnat cafeaua drept pe... Să moară opărit, a rîs Anica. Ciornei este cu totul derutat. Fata aceasta, cu trup de balerină, cu privire angelică, virgină pînă în măduva oaselor, rîde cu poftă că s-a opărit... S-a jupuit pielea? întreabă amuzată. Care piele? De pe..., știi mata. Mama spunea că era o cafea clocotită. Dar mă-ta vorbește asta cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cunoscut-o pe mama, al cărei tată se numea Heinrich Schmidt, poate că și-ar fi revizuit părerile Înainte de a-mi desface contractul de muncă... dar atunci ar fi aflat că femeia aceea foarte albă și cu ochi verzi era balerină, or, cu o asemenea carte de vizită, puteam eu pentru ei să fiu altceva decît eine Dirne? - așa că datele problemei ar fi rămas aceleași. Fericirea de a fi avut părinți artiști am plătit-o scump. Și „domnii“, tovarășii, țăranii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
provincie, m-a contrariat cu o replică de mare finețe. Mi-a spus o dată: „Bine, dar tu nu te compari cu noi, tu ai crescut Într-un mediu intelectual.“ Mi-a venit să rîd. „Cine, eu, fata muzicantului și a balerinei?“ „Da, sigur, nu rîde, un mediu În care se face artă e un mediu intelectual.“ Am iubit-o pe fata acea cu zece ani mai tînără ca mine și, dacă mă gîndesc bine, ea a fost singura mea prietenă. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pe acolo căruciorul cu tripleți? - Ei, na! - Dacă vă zic! și încă ceva, da’ rămâne între noi, de mâine se scumpește cozonacul la dublu. - Shshsh! să n-audă Chilot. Buldogul însă era cu burta pe un articol despre fotbaliști și balerine. Uitase de restul lumii și limba îi atârna de un cot - semn de plăcere insuportabilă. - Dom’ profesor, da’ cel mai tare mă sperie cutremurul asta apolicaptic...ăă...apo...pocaliptic, vai de noi! - Mofturi, nene! - Da de ciorditori ce-o să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
un neg. E al dumneavoastră? Sigur că al meu. Dar al cui? Ar putea fi,în cel mai fericit caz, unul de machiaj. Cu negii și alunițele nu poți fi niciodată sigur de apartenență. La o clientă de-a noastră, balerină, alunița este mutantă: ba pe un obraz, ba pe altul, ba, pardon, mai jos... Pe gât? Mai jos. Pe umăr? Mai jos! A! Hă! Hă! Chiar acolo?!? Da. Pe călcăi. A dumneavoastră este malignă sau benignă? E vreo deosebire? Sigur
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Înalte Îmbrăcate În costum național care cîntă la fluier În timp ce domnii dansează grațios la lumina focului de tabără. Pare-un fenomen rezervat elitei sătești În serile de iarnă, cînd cei prezenți se simt bine Împreună spunînd povești cu prefețe, iazuri, balerine Înecate și ghicitori. Se numește șezătoare iar participanții sînt uniți prin afinități literare, au aceleași aspirații estetice și un program comun, care ține pînă cînd se stinge focul. În ciuda acestei remarcabile reprezentări mentale, nu-i zăream utilitatea, cu toate că reuniunile aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mea care ține aparatul) și la serbările de la Madame și de la Misses, și întinsă pe iarbă, printre nu-mă-uita și păpădii, și râzînd printre valuri, și coborând pe tobogan, și cântând lângă bradul de Crăciun, și în tutu-ul ei de balerină făcând pas de bourrée, și suindu-se sus, sus în stejarul înalt, și îngropată în frunze sau în zăpadă, și agățată ca o maimuță de tatăl ei, și jucând șah cu Nini, și stând în cadă îmbrăcată în costumul ei
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
21 PM Page 34 32 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 35 33 Nud creion pe hârtie 18x25cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 36 34 Balerina creion pe hârtie 20x25cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 37 35 Amândoi teracota patinata LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 38 36 Familia teracota patinata
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
21 PM Page 34 32 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 35 33 Nud creion pe hârtie 18x25cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 36 34 Balerina creion pe hârtie 20x25cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 37 35 Amândoi teracota patinata LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 38 36 Familia teracota patinata
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
dreptate Andreï Makine. Adevăratele franțuzoaice cunosc un mic secret. Două vorbe murmurate în clipa cînd le fotografiază cineva: pe-tite pomme, ca gura să capete un contur fermecător. Bosumflat, dar fermecător. Gură de tîrfă și de copil, à la fois. Fusese balerină, pînă s-a lăsat copleșită de un bărbat copleșitor și n-a mai urcat pe scenă. A vrut să mă învețe și pe mine să dansez, dar am avut două picioare stîngi pentru dans și două mîini stîngi pentru pian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în bustieră și alte piese futuristice create de Jean Paul Gaultier, Madona apare ca un exemplar aparținînd unei alte specii, o entitate tehnologică, modelată de designeri pentru secolul următor. În spectacolul "Blonde Ambition" apar balerini care poartă sîni falși și balerine care au penis, sugerînd apariția unei noi specii într-un viitor tehnologic care anihilează granițele anterioare dintre masculin și feminin. Făcînd gestul masculin de a-și prinde pubisul cu mîinile, pe tot parcursul spectacolului, această Madonă sfidătoare, se prezintă ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
IUGA, Nora (4.I.1931, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Născută într-o familie de artiști - mama, Elena, era balerină, iar tatăl, Iosif Iuga, violonist -, I. (care la naștere a primit numele Eleonora) a absolvit Liceul „Iulia Hasdeu” din București (1949), apoi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș, secția germanistică (1954). Funcționează ca profesoară la Sibiu, redactor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
Priviți la cele două figuri schițate după una dintre picturile lui Degas (figura 115) având drept temă baletul. Putem trece de la concepția orientată mai mult de proiecție la una din ce în ce mai „obiectivă”. Putem să ne concentrăm asupra dimensiunilor mai mari ale balerinei și să-l vedem pe maestrul său mic și situat oarecum deasupra ei. Sau putem să ne concentrăm asupra distanței dintre ei, cu fata în planul mai apropiat, iar bărbatul în planul mai îndepărtat, diferența de mărime dintre ei fiind
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și atât de des folosit în ultima vreme în industria cosmetică. Chiar dacă nu a fost martirizată, precum fecioarele medievale, și nu a făcut nici un fel de legământ, Barbie are poveștile ei de viață: este astronaut, asistentă medicală, majoretă, fotomodel sau balerină, și-a creat propriul stil mon-den, care s-a dovedit a fi extrem de contagios. În ciuda unei vădite superficialități, păpușa Barbie este un icon complex, o combinație între înfățișarea serafică a fecioarelor-martir și eleganța păpușilor medievale. Cu alte cuvinte, Barbie reprezintă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu precădere de tehnica sugestiei. Preocupat mai ales de modul cum întâmplările din exterior se repercutează în psihologia individului, prozatorul recompune, din amănunte aparent nesemnificative, fie coșmarul războiului, fie schimbări de atitudine și conflicte legate de noile realități. Două nuvele - Balerina singuratică și A treia zi după război - surprind acel moment unic în care femeia începe să existe pentru bărbat. Trecerea la proza bazată pe simbol, pe parabolă se înfăptuiește în romanul Călăul cel bun (1965). Înnebunită de ororile războiului, bântuită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
își dă și bacalaureatul. Între 1944 și 1950 urmează Facultatea de Medicină din București. Până în 1958 este medic militar, apoi medic internist și psihiatru în capitală. A debutat cu două poezii în revista „Iașul literar” (1965), iar editorial, cu volumul Balerina de fier, apărut în 1970. În versurile din Balerina de fier I. se definește ca un poet descriptiv animat de o vagă neliniște, fără o viziune proprie. Poemele, majoritatea pasteluri, sunt construite melodic, pe o structură muzicală repetitivă, apropiată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
Facultatea de Medicină din București. Până în 1958 este medic militar, apoi medic internist și psihiatru în capitală. A debutat cu două poezii în revista „Iașul literar” (1965), iar editorial, cu volumul Balerina de fier, apărut în 1970. În versurile din Balerina de fier I. se definește ca un poet descriptiv animat de o vagă neliniște, fără o viziune proprie. Poemele, majoritatea pasteluri, sunt construite melodic, pe o structură muzicală repetitivă, apropiată de cea a baladelor minulesciene. Prozodia e tradiționalistă (versuri scurte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
mizantropia ușor oraculară, care acum iau locul sentimentalismului. Apetența pentru discursiv rămâne, uneori cu izbucniri onirice ori expresioniste, adesea cu accente vădit whitmaniene (Expoziții în vis), dar există și câteva poeme concentrate, care se reduc la juxtapunerea unor cuvinte-simbol. SCRIERI: Balerina de fier, cu ilustrații de Constantin Piliuță, București, 1970; Peisaje, București, 1975; Solii de toamnă, București, 1978; Arlechin, București, 1982. Traduceri: G. Bacovia, Poezii - Stihi, ed. bilingvă, București, 1972; Povestea frumoasei Hacikazuki. Basme japoneze, pref. Corneliu Bărbulescu, București, 1976; P.K.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
fier, pref. Vasile Nicolescu, București, 1980; Vladimir Makanin, Portretul unei tinere femei, București, 1983; Frumoasa Otikubo. Povestea bătrânului Taketori, pref. trad., București, 1986; Velimir Hlebnikov, Opere alese, îngr. și introd. trad., pref. Valeriu Cristea, București, 1999. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Balerina de fier”, RL, 1970, 43; Gheorghe Lateș, „Peisaje”, CRC, 1975, 42; Mircea Iorgulescu, Evoluții lirice, RL, 1978, 26; Petru Senaci, „Solii de toamnă”, O, 1978, 49; Lit. rom. cont., I, 716-717. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
și exaltând naturalețea gesturilor și corpurilor tinerelor fete. Prin atenția acordată gesturilor și emoțiilor expresiilor umane, mai ales feminine, picturile lui Degas sunt impresionante. Subiectele preferate ale lui Degas au fost legate de lumea teatrului (muzicieni, cântăreți, și mai ales balerine) și de atmosfera sportivă, dar și mondenă, a curselor hipice. Gesturile de curtoazie și de uniune sunt redate armonios în cuplurile de dansatori din operele ,,Un bal la țară" și ,,Un bal la oraș" (vezi tablourile 70) de către pictorul impresionist
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Lucreția Filioreanu - Dumitrașcu, reușește să se afirme cu prilejul unor manifestări expoziționale organizate În cadrul Festivalului Național "CÎntarea României", obținînd În 1982 un prestigios loc I cu lucrarea În gips "Mama", urmat de alte două premii I În 1983, cu lucrările "Balerina" și "Gura lunii" și În 1984, cu lucrarea "Cătălina" (moldano). Lucrările sale sunt Îndelung plănuite. Așa cum spunea odată Aurel Leon, lacom să plămădească forma, Nicolae Popa Încearcă voluptatea pipăirii materiei convins că e dotat pentru portretistică. Atras de Înfățișarea fizică
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]