1,100 matches
-
nu fără părere de rău) și luă În mână un bici care se afla Într‑un colț cu Încă cinci‑șase identice, toate din bambus, de aceeași lungime și la același preț, Îl Înșfăcă zdravăn și Începu să‑l Încovoaie; bambusul uscat trosni, arătându‑și elasticitatea. Apoi se plesni de două‑trei ori peste carâmbul cizmelor, și, ca și cum nu era destul, ieși În fața prăvăliei, pe stradă, și‑l Învârti deasupra capului În aer, așa cum fac căruțașii nărăviți. Biciul șfichiui ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
era destul, ieși În fața prăvăliei, pe stradă, și‑l Învârti deasupra capului În aer, așa cum fac căruțașii nărăviți. Biciul șfichiui ca un șarpe, iar fericitul proprietar schimbă atunci brusc direcția de mișcare a biciului, Îl Încordă, așa cum Încordezi bățul de bambus al undiței când tragi la o cegă mai mare sau la un șalău, sau când strângi hățurile ca să te ferești de o Încercare neașteptată, când din marginea pădurii Îți sare În fața căruței un urs ori Îți apar doi tâlhari, dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lumineze cerul noaptea, tot așa și acest străin își dădea toată silința să aducă lumină oamenilor, cu inima lui curată. Privindu-l pe Gaston, care-și fixase ochii asupra stelelor strălucitoare, Takamori și-a amintit subit de Povestea tăietorului de bambus. Se spune că prințesa Kaguya a coborât pe pământ de pe lună. N-o fi venit și Gaston din stele? Nu se va întoarce printre ele într-o bună zi? Totul i se părea foarte posibil lui Takamori, în dispoziția sufletească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de la etaj și au privit stelele. „Gaston a dispărut“, își spuse Takamori în gând, „dar așa a fost să fie. Era un om care trebuia să dispară...“ Le-a picat de undeva din cer. Asemenea eroinei din Povestea tăietorului de bambus, s-a întors acolo. Nu era doar pură fantezie. Astfel s-ar explica mai bine, într-un fel sau altul, menirea lui Gaston. După ce s-a despărțit de Iijima în piațeta Hachikō, Takamori a pornit spre gară să ia trenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
evident că, din partea lor, putea să mănânce și inima chelneriței servită pe tavă de smarald, să stea agățat de lustră și să declame din Marx în nemțește, să se autoflageleze ca penitenții în vremea ciumei, să-și înfigă bețe de bambus în limbă și-n urechi, tot nu i-ar fi mișcat reprezentația. Încet-încet, amicul meu s-a dezumflat, a lăsat umerii în jos, îl simțeam cum suferă în anonimat. Și-a băut cuminte berea, am plătit și canarul, „tot murea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Nu mai țin minte când anume, dar cunoscusem pe cineva care creștea un canar. Pentru a se obișnui cu prezența oamenilor, Îl ținea cu gingășie În podul palmei Încă de când era pui și Îi dădea grăunțe pe o spatulă de bambus, Însă mai Întâi trebuia să i le Înmoaie În apă călduță. Încă nu-i crescuseră penele și pipota nu-i era acoperită decât cu o membrană semitransparentă, astfel Încât se puteau zări grăunțele pe care le Înghițea fără a le mesteca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
și a spațiului o entuziasmau peste măsură. Și, în ciuda faptului că îi redusese fiul la o stare de fericire stupefiată, stârnise în ea o frenezie a explorării. Croinduși drum către partea cea mai întunecată a pădurii, pierdută printre desișurile de bambus, prin pădurile de sal, printre copacii înalți, acoperiți cu mușchi, urca din ce în ce mai mult, urmând poteci croite de caprele ce se încumetau spre cele mai abrupte pante, abia suficient de late pentru picioarele ei micuțe. — Ai grijă la pisicile sălbatice, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Lămâi verzi murate, umplute cu nucșoară și chimen, creaturi crepusculare, fierte la foc mic pe lemn de copac parfumat, pește mic de râu, copt în nuci de cocos, orez fiert în aburi cu flori de condurul-doamnei în tulpina palidă de bambus scobit, ciuperci cu lamele galbene sau roșii, cu puncte pe ele, sau dungate. Sampath era cuprins de poftă așteptându-și mesele. Norii de arome împinși înainte și capacele zăngănind ale ceaunelor și tigăilor anunțau măreția mesei ce avea să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
carne de tigru și urs, gâscă siberiană și antilopă neagră. Trimitea după broaște țestoase, țestoase-de-apă-dulce, vipere și foci. După tatu, antilope, zebre și balene. Cerea elefanți, hipopotami, iaci și cocori, macaci și... maimuțe! Maimuțe! Ah, să gătească o maimuță! Printre bambuși, prin desișul verde și galben de banane, printre urzici, până sus pe vârful dealului. Epuizat și murdar, spionul renunță să mai încerce să se țină după ea și se cățără într-un copac de unde spera să își poată continua urmărirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
broaște în noapte, orăcăitul, din ce în ce mai puternic odată cu înserarea care se scurgea din pământ și din umbrele întunecate din jurul său. Ieșise din burțile negre ale tuberculilor de sub pământ, din ghiocurile ascunse de semințe și flori, din cărăbușii ca cerneala și din bambusul gol pe dinăuntru. Văzuse petalele albe ale florilor de noapte desfăcându-se, o spuză de stele lucitoare apărând deasupra sa; mirosise iasomia plantată de mama sa și laurul otrăvitor, privise fluturii de noapte traversând întunericul ca să plutească, nefericiți în dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
pentru că nu există nimic mai rău decât părinții chinezi, contracte clare, cu ele și cu familiile lor, și plăteam cu bani peșin, numai să nu-i mai văd revenind mereu, mame și tați costelivi, în ciorapi albi, cu coșulețul de bambus mirosind a pește, cu aerul acela dezorientat, de parcă veneau de la țară, deși toți locuiau în cartierul portului; de câte ori, când trecutul mă apăsa prea tare, nu mă cuprinsese speranța unei schimbări totale: să schimb meseria, soția, orașul, continentul - un continent după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
care s-a văzut și din faptul că Otis a început pur și simplu să cânte când a văzut-o prima dată. Adriana era sigură că l-a văzut zâmbind când se uita la panorama junglei de pe stinghia lui din bambus. Credea că și dieta lui Otis, care includea numai grăunțe bogate în substanțe nutritive, fructe și legume, contribuise mult la îmbunătățirea imaginii despre propriul lui corp. Adriana achiziționase o mare cantitate de grâu quinoa foarte nutritiv, pe care îl suplimentase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
seama niciodată că plata se făcuse în altă parte. Charlot dormea în partea de sus a casei, în camera care odinioară fusese a servitorilor, o cameră strâmtă, cu plafonul înclinat, cu un pat de fier și un minuscul scrin din bambus, cel mai mic scrin din această casă unde toată mobila era masivă, întunecată și solidă, făcută să dureze câteva generații. Aceasta era singura parte a casei pe care el nu o cunoștea: când era mic, nu avea voie să urce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
întorci pe o parte și privești la apa roșie transparentă a lacului kanas, zărești în ea pe iubitul tău alergător, îl ghicești pășind prin întuneric către cuibul pregătit de tine. broaștele-spion trag cu urechea și te privesc printre tulpinile de bambus, însă tu ai noroc și de data asta. nouă în al treilea loc: aluneci în nămol, ești prinsă în nămoluri mișcătoare, nu trebuie să te miști, te vei afunda mai mult dacă te miști, aștepți, înveți să aștepți prinsă în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
prin puterea fantastică a suflețelului tău cu o trăsură de flori. o trăsură de flori intră pe poarta principală a grădinii suspendate a dragostei tale, trasă de doi canari-pereche, josă și mercedes, care se sărută triumfal cu ciocurile lor de bambus. sărutul cu ciocuri de bambus al canarilor se spune în ținutul ăsta că aduce noroc, așa că ai motive să fii bucuroasă. nu persista însă în gândurile rele despre oștirile dușmanilor tăi, această persistență aduce ghinon, mai bine let it go
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tău cu o trăsură de flori. o trăsură de flori intră pe poarta principală a grădinii suspendate a dragostei tale, trasă de doi canari-pereche, josă și mercedes, care se sărută triumfal cu ciocurile lor de bambus. sărutul cu ciocuri de bambus al canarilor se spune în ținutul ăsta că aduce noroc, așa că ai motive să fii bucuroasă. nu persista însă în gândurile rele despre oștirile dușmanilor tăi, această persistență aduce ghinon, mai bine let it go, let it be, cu floricele
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
trunchiul gros al susținătorului paradisului tău suspendat și către ținutul de dedesubt, cel cu mușuroaie de cârtițe-oribildansatoare, vezi o rădăcină mare laterală de baobab care o ia în sus, urci pe ea, ținându-ți echilibrul cu o tulpină lungă de bambus, faci pași buni înainte, îți pocnesc urechile, semn că ai ajuns la ceva înălțime, în inima muntelui, treci printre tufișuri pitice și pini înalți, prin hățișuri de liane crude, până ajungi să te strecori, circumspectă, prin zidurile pline de mușchi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de cercetările în domeniul neuroștiințelor, în fine, nu ești prea tulburat, mintea ta trebuie să funcționeze eficient, strategia ta rămâne cheia reușitei acestui drum pe care îl ai de dus la bun sfârșit, vocea zeiței chuang-mu se aude șoptind prin bambus, pe deasupra apei, shangdi di liwu, shangdi di liwu, chemarea ei vine din larg. nouă în al treilea loc: un foc mare s-a pornit pe vârful muntelui, care luminează puternic câmpul, este un alt semn care îți indică precis că
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ieși întărit, cerul s-a umplut de o armată de dragoni aurii adolescenți, care par că te așteaptă să se întoarcă acolo unde tu vrei să ajungi, e miezul zilei, apele lacului sunt roșii-purpurii, te apropii curajos de pâlcurile de bambus și lovești, o singură dată, cu mare putere, apele mici de la mal, într-un vuiet asurzitor cuburile roșii de apă se retrag din fața ta, înaintezi peste comori și schelete, prin mâlul auriu al fundului de lac, armata dragonilor aurii zboară
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
explica el. În noaptea aceea, Oyu se sculă din nou, pentru a masa spatele fratelui ei. Ducându-se în bucătărie pentru a-i pregăti medicamentul, auzi dintr-o dată, un zgomot dincolo de ușă, de parcă cineva ar fi atins vechiul gard de bambus. Oyu ascultă cu atenție. Auzi afară șușoteli. — Văd lumină. Stai o clipă. Trebuie să se fi trezit cineva. Glasurile se apropiau, treptat, de casă. Apoi, cineva bătu încetișor în oblonul de ploaie. — Cine e? întrebă Oyu. — Dumneavoastră sunteți, Doamnă Oyu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Goto oamenii, când văzu doi-trei soldați alergând spre castel. Aceștia îl informară grăbiți că generalul inamic, care-și anunțase vizita, ajunsese la palisada din josul pantei. Kanbei sosi, purtat într-o lectică. Lectica era ușoară, făcută din lemn, paie și bambus. Nu avea acoperiș, iar panourile laterale erau joase. Învățase să-și agite sabia lungă din lectică, în timpul bătăliei, când se lupta cu inamicul. În seara aceea, însă, venise ca emisar de pace. Peste roba de culoare galben-deschisă, Kanbei purta o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de cuvânt, fiindcă oricum nu suntem decât niște muncitori. — Ia să vedem, răspunse Kanbei, de ce și-ar încălca făgăduiala un om cu reputația Seniorului Hideyoshi? De fiecare dată când cărați câte un sac de nisip, primiți câte o fâșie de bambus marcată, pe care o puteți schimba contra plată seara, nu-i așa? — Da, Înălțimea Voastră, primim noi fâșiuțele de bambus, da’ nu suntem plătiți decât c-un sho de orez cafeniu și-o sută de mon-i, chiar dac-am cărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
om cu reputația Seniorului Hideyoshi? De fiecare dată când cărați câte un sac de nisip, primiți câte o fâșie de bambus marcată, pe care o puteți schimba contra plată seara, nu-i așa? — Da, Înălțimea Voastră, primim noi fâșiuțele de bambus, da’ nu suntem plătiți decât c-un sho de orez cafeniu și-o sută de mon-i, chiar dac-am cărat zece sau douăzeci de saci într-o zi. Restu-s cotoare militare și bilete de orez pe care o să le-ncasăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
frontieră. În întuneric, doi oameni înotau ca niște pești ciudați prin lacul mâlos, ca să se cațere pe stăvilar. Atinseră un șir de clopoței și pocnitori, care fuseseră prinse pe o funie întinsă pe marginea apei și legată de tufișurile și bambușii pitici, astfel încât să arate întocmai ca rugii unor arbuști de trandafiri sălbatici. Focuri de tabără ardeau vii la fiecare post de gardă din lungul stăvilarului. Străjerii veniră în fugă și prinseră un om, în timp ce al doilea reuși să scape. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
seară, în Kai. A plecat a doua zi dimineață, înaintea zorilor. Ciudat tip mai este. — Nu, cred că nu poate fi descris pur și simplu ca fiind ciudat. E un om loial și are conștiința dreaptă ca o tulpină de bambus. O fi renunțat el să mai fie samurai, dar mie tot ca un războinic îmi pare. — Am auzit că a fost vasal al lui Saito Tatsukoi. Îl lauzi fiindcă îi rămâne credincios fostului său senior, chiar și azi? — În timpul lucrărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]