1,455 matches
-
ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate Într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare Într-o creație artistică. 4. (Muz.; În forma invențiune) Mică piesă muzicală În stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. Invenția tehnică este realizată uneori de aceeași persoană care este descoperitor În știință, fiind, deci, și inventator În tehnică. Astfel, Evangelista Toricelli (1608-1647) a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem, p.265. 58 Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate Într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare Într-o creație artistică. 4. (Muz.; În forma invențiune) Mică piesă muzicală În stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. Invenția tehnică este realizată uneori de aceeași persoană care este descoperitor În știință, fiind, deci, și inventator În tehnică. Astfel, Evangelista Toricelli (1608-1647) a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem, p.265. 58 Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ortodoxie. Există și în bizantin momente evolutive, momente de înflorire și de stagnare, dar peste orice modificări epocale, care sunt secundare și nu au nimic a face cu salturile de la stilul roman la cel gotic și de la acesta la cel baroc, a rămas unul și același bizantin identic cu el însuși în toată istoria Răsăritului. Cum se explică oare acest fenomen unic, care de la o vreme a început să fie considerat ca o minune chiar de cercetătorii și admiratorii lui din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
asupra perspectivei ?i propor?iilor judicioase se reg?se?te la fel de viguros �n pictură dup? Masaccio ?i sculptură de dup? Donatello. Men?ion�nd c? ?i �n continuare arhitectura este analizat? prin raportare strict? la evolu?ia stilurilor artistice (manierism, baroc, neoclasicism, neogotic etc.), cu disocierile ?i abaterile de rigoare, nu vom mai st?rui dec�ț asupra faptului c? la fel procedeaz? Gilbert Luigi ?i �n cazul arhitecturii din ultimul secol, perioad? �n care au proliferat tentativele de �evadare� a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n secolul al XVII-lea, dup? �nsu?i-rea acestui limbaj de c?tre diversele culturi europene. Din prima interpretare ia na?tere mi?carea clasic? � considerat? uneori că o �reac?ie� (J. Castex). Din a doua vor pro-veni curentele barocului. Vom r?m�ne la aceste dou? denumiri, �clasic� ?i �baroc�, deoarece chiar ?i cei care le consider? nepotrivite le folosesc �n lips? de altceva. 1.�Clasicismul �n Fran?a: primele manifest?ri Asimil�nd limbajul Rena?terii italiene �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de c?tre diversele culturi europene. Din prima interpretare ia na?tere mi?carea clasic? � considerat? uneori că o �reac?ie� (J. Castex). Din a doua vor pro-veni curentele barocului. Vom r?m�ne la aceste dou? denumiri, �clasic� ?i �baroc�, deoarece chiar ?i cei care le consider? nepotrivite le folosesc �n lips? de altceva. 1.�Clasicismul �n Fran?a: primele manifest?ri Asimil�nd limbajul Rena?terii italiene �n condi?iile ?i formele pe care le cunoa?tem, Fran?a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
bisericii de la Sorbona (1634-1650) de Lemercier ?i pentru cea de la biserica de la Val-de-Gr�ce, desenat? �n 1645 de Mansart. Totu?i, aceasta din urm? se impune prin amploarea ritmicii ?i prin vigoarea plasticii sale � pe care unii o calific? drept baroc? � fă?? de stilul aplicat ?i fix al lui Lemercier. �n calitatea sa de arhitect al cardinalului Richelieu, Lemercier concepe Sorbona ?i biserică acesteia, palatul cardinal (devenit Palais-Royal, 1629-1635) cu teatrul s?u (1639) ?i mai ales vastul castel ?i oră
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pietrei albe confer? fă?adelor bog??ie ?i elegan??. Al?i arhitec?i, măi pu?în influen?i desigur, st?p�nesc formele clasice �n edificii de mare alur?, de exemplu W. Talman (1650-1719) cu castelul de la Chatsworth (Derbyshyre, 1687-1696). BAROCUL: UN NOU SPA?IU ARHITECTURAL ?I URBAN 1.�Barocul �n Italia Operele instauratoare ale lui Bernini ?i ale lui Borromini Contrareforma, aceast? puternic? mi?care de renovare a catolicit??îi, angajat? �n domeniul teologic, misionar, artistic ?i chiar politic, �i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Al?i arhitec?i, măi pu?în influen?i desigur, st?p�nesc formele clasice �n edificii de mare alur?, de exemplu W. Talman (1650-1719) cu castelul de la Chatsworth (Derbyshyre, 1687-1696). BAROCUL: UN NOU SPA?IU ARHITECTURAL ?I URBAN 1.�Barocul �n Italia Operele instauratoare ale lui Bernini ?i ale lui Borromini Contrareforma, aceast? puternic? mi?care de renovare a catolicit??îi, angajat? �n domeniul teologic, misionar, artistic ?i chiar politic, �i permite Romei, �nc? de la sf�r-?ițul secolului al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Fluiditatea liniilor ?i a contururi-lor, at�ț �n afar? c�ț ?i �n?untru, �nscrie �n fiecare edificiu semne al continuit??îi ?i ale infinit??îi spa?iului. Astfel, arhitectura vizeaz? �n mod paradoxal imaterialitatea. R?sp�ndire ?i diversitate Barocul �n Italia �nseamn? ?i festivit??ile care se ?în la Vene?ia, mai ales �n teatre, �n palatele aristocra?iei, chiar ?i pe str?zi, cu ?i mai mult? somptuozitate ?i cu mai multe mă?în?rîi dec�ț �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mult? somptuozitate ?i cu mai multe mă?în?rîi dec�ț �n timpul Rena?terii. Schi?ele construc?iilor desenate cu aceste ocazii de pictori sau de arhitec?i, Bernini, de exemplu, s�nt printre figurile cele mai libere ale barocului. Totu?i, �n statele Italiei de nord �n special, funda?iile religioase r?m�n martorii privilegia?i a evolu?iei mai mult sau mai pu?în reu?ițe a modelelor palladiene c?tre forme �nrudite cu barocul român. Astfel
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
libere ale barocului. Totu?i, �n statele Italiei de nord �n special, funda?iile religioase r?m�n martorii privilegia?i a evolu?iei mai mult sau mai pu?în reu?ițe a modelelor palladiene c?tre forme �nrudite cu barocul român. Astfel, datorit? av�ntului dat decoră?iei sculpturale, modenatur? ?i statuar �n mod special, B. Longhena (1598-1682) anim? silueta bisericii Santa Maria Della Salute (Vene?ia, �ncep�nd din 1630) cu volute gigantice (vezi pliantul, foto 13). La Genova
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ri, se concreti-zeaz? �n mod magistral �n biserică votiv? Sf�ntul Carol Borom�e (Viena, 1716-1729) cu cupol? oval?. El �?i dato-reaz?, �ntre altele, renumele culegerii sale de modele de arhitectur?: Entwurf Einer Historischen Architektur (1721). Al?turi de acest baroc imperial, expresie a unui fel de patriotism, prin?îi, mai ales, �?i construiesc palate de un lux mai subtil, ca Belvedere superior (1721-1722) de L.�Von Hildebrandt pentru prin?ul Eugen. Subtilitatea com-pozi?iei corpurilor de cl?dîrî ?i a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Hildebrandt pentru prin?ul Eugen. Subtilitatea com-pozi?iei corpurilor de cl?dîrî ?i a acoperi?urilor, suple?ea modenaturii �n fă?ad? ?i rolul sculpturii �n interior arăt? capacitatea arhitectului de a transcende modelele italiene �ntr-un stil baroc austriac autentic. Barocul se integreaz? de altfel programului numeroaselor, bogatelor ?i impun?toarelor aba?îi, Sf�ntul Florian, Zwettl, D�rnstein ?i mai ales Melk (1702-1740), construit? �n perfect acord cu locul s?u de amplasare abrupt, deasupra Dun?rîi, de c?tre
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1723-1735) de Fischer Von Erlach, sau la bibliotecă aba?iei Schussenried (1754-1761), una dintre foarte numeroasele biblioteci m?n?știre?ți care fac obiectul unei abord?ri tipologice marcate. O alt? tr?s?tur? original? a practicii arhitecturale �n teritoriile barocului germanic const? �n organizarea muncii. Arhitectul este �ns?rcinat cu planurile. El este un intermediar �ntre ?eful lucr?rîi � care-l consider? un �nalt func?ionar � ?i ?antierul condus de un me?ter zidar. Spre deosebire de confra?îi s?i italieni
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îi s?i italieni sau francezi, el este mult mai prost pl?țiț dec�ț me?terul zidar, dec�ț zugravi ?i dec�ț stucatori. Ceea ce-l determin? a-?i asumă antrepre-noriatul pentru construc?iile pe care le concepe. 3. Barocul iberic: Spania ?i Portugalia �n �secolul s?u de aur�, al XVI-lea, Spania, monarhie foarte catolic?, extraordinar de �mbog??it? cu aurul ?i argintul Americii, ?i-a asimilat esen?ialul din modernita-tea artistic? italian?. Dar �nc? de prin anul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o minoritate a populă?iei. Celebrarea cultului catolic că exercitare a puterii monarhice este �nso?it? de ritualuri glorioase ?i fastuoase �n multiple circumstan?e. Acestea s�nt condi?îi favorabile apari?iei unei arhitecturi spectaculoase, chiar ostentative, deschis? sentimentului barocului. Acesta, p�n? c?tre 1680, const? �n ornamentarea edificiilor, mai ales a fă?adelor (catedrală român? de la Santiago de Compostella). Dinamismul planurilor ?i al volumelor nu va fi integrat bisericilor dec�ț ț�rziu, �n ciuda prezen?ei arhitec
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Dinamismul planurilor ?i al volumelor nu va fi integrat bisericilor dec�ț ț�rziu, �n ciuda prezen?ei arhitec?ilor italieni, elevi ai lui Bernini, precum C. Fontana (1681) sau J.-B. Contini (1683). Rolul determinant al sculpturii �n stilistica barocului spaniol ?ine ?i de interpret?rile locale ale limbajului ornamental clasic ?i de locul ocupat, �n biserici ?i �n m?n?s-tiri, de o produc?ie sculptural? policrom? tradi?ional?, expresie a unei devo?iuni populare sus?inute de o
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
bisericii Șan Esteban (Salamanca, 1693), de J.B. Churriguera (1665-1725), sculptor ?i arhitect. Chiar din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, podoabele sculptate se r?sp�ndesc tot mai mult cu o tur-nur? mai delicat?. Este ceea ce se nume?te �baroc �nflo-rit�, bine reprezentat �n sacristia de la fort?rea?a de la Granada (1727-1764), de L. de Ar�valo. Apogeul acestui stil cu efecte decorative infinit variate ?i omniprezențe este atins pe fă?ada ?i �n biserică Șan Luis de la Sevilla (1699-1743
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un ordin colosal. Silueta de ansamblu este foarte contrastat?, decupat?, dar f?r? c?utarea pitorescului; dimpotriv?, o monumentalitate grav?, dac? nu chiar sumbr?, este ceea ce se remarc?, pro-venind f?r? �ndoial? din ni?te accente palladiene. Cel?lalt arhitect baroc, N. Hawksmoor (1661-1735), colaborator principal al lui Wren, d? �ntreaga m?sur? a originalit??îi sale � superioare celei a lui Vanbrugh � �n bisericile a c?ror comand? o prime?te �n cadrul recon-struc?iei City-ului dup? incendiul din 1666. �ntr-adev
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
asocieri de elemente din vocabularul clasic, �ndr?znind varia?îi de scar? �n afară regulilor de compozi?ie admise. Se degaj? de aici o tulburare stranie, foarte �ndep?rtat? totu?i de senzualitatea difuz? a numeroase opere baroce continentale. Particularitatea barocului englez nu const? nici �ntr-o ornamenta?ie specific?, nici �ntr-un spa?iu complex ?i dinamic, ci �n aceste jocuri sintactice inedite, pe care le g?sim de altfel �n dou? opere ale lui J. Gibbs (1682-1754): biserică Saint-Martin-in-The-Fields (Londra, 1721-1726
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o cupol?. Aceste libert??i stilistice nu s�nt pe gustul adep?ilor palladianismului, care rec�?tig? teren c?tre 1730. NEOCLASICISMUL, ARHITECTURA LUMINILOR (1750-1820) �Neoclasicism� �nseamn? o �ntoarcere novatoare la formele clasicismului. �ntoarcere, �ntruc�ț �n multe ??ri europene barocul s-a instalat pe formele locale ale clasicismului lu�ndu-le-o �nainte. �ntoarcere ?i deoarece cunoa?-terea Antichit??îi, mai ales a arhitecturii acesteia, devine mai obiectiv?. �n fine, noutate, �ntruc�ț lumea ideilor ?i cererile societ??îi se schimb?, transform
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rgit ?i reevaluat al istoricismului antic, �n care locul ordinelor, mai ales locul coloanei, face obiectul unei abord?ri aparte. �Ra-?iunea ?i arheologia, scria J. Summerson, s�nt cele dou? ele-mente complementare care fac neoclasicismul ?i �l dis-ting de baroc� (Le Langage classique de l�architecture). Majoritatea istoricilor s�nt de acord s? situeze �n jurul anului 1750 aceast? cotitur? �n istoricismul antic, care va fi �nlocuit? de alte for?e c?tre 1820. 1. Modelele arhitectonice re�nnoite De la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sub a?tept?ri. Dac? Parlamentul de la Budapesta (1882-1902) de I. Steindl, asociaz? �n mod subtil stilurile român, gotic ?i clasic, biserica Funfhaus (Viena, 1869-1875) de F. von Schmidt alipe?te f?r? coe-ren?? o fă?ad? gotic?, pigmentat? de baroc, unui dom clasic. Dac? palatul Longchamp (Marsilia, 1862) de H. Esp�randieu, �ncoroneaz? sub form? de arc de cerc o scenografie urban? ?i agreabil?, palatul de juști?ie din Bruxelles (1861-1883) de J. Poelaert, este o colec?ie de referin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
J. Poelaert, este o colec?ie de referin?e clasice imbricate �ntr-o siluet? uluitor de masiv?; c�ț despre gară central? de la Anvers, de L. Delacenserie (1899), este un amalgam f?r? leg?tur? organic? de gotic, Rena?tere, clasic, baroc ?i tradi?ie local?� Din contr?, G. Semper concepe pentru cea de-a doua oper? din Dresda (1871-1878) o monumentalitate foarte demn? pe baz? de referin?e române (Coliseum), neoclasice, schinkeliene, chiar ?i baroce la portic. Cu Opera din Paris
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]