4,389 matches
-
Acasa > Literatura > Naratiune > CAFEAUA VORBITĂ Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului În zilele de sărbătoare de peste săptămână, bunicul se îmbrăca în costum, își punea cravată, își lua bastonul, pe care îl purta pe brațul drept, ca semn de distincție, și pleca la oraș, unde se întâlnea cu prietenii la o „cafea vorbită”. Se întorcea la fel de sobru cum pleca, dar ochii îi râdeau mai sprinteni. De altfel, în fiecare
CAFEAUA VORBITĂ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347209_a_348538]
-
tataie pentru că știa prea multe și nu-mi povestise mai nimic până atunci și ajunsesem la pământul lui. Am coborât din căruță pusă pe gânduri mai rău decât baba Floarea, care toată ziua stătea pe marginea șanțului și își învârtea bastonul în toate direcțiile. Nu era prost deloc tataie! Îmi plăcea să-l ascult atunci când vroia el să povestească. Atunci când îl obligam cu întrebările mele, îmi spunea lucruri care nu-mi făceau plăcere, de îmi trecea pofta de ascultat. În ziua
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
deloc soarta, pentru că sunt chiar fericită și deloc singură. Iubesc tot ce înseamnă viață în jurul meu, de la firul ierbii, până la păsările cerului... cu ele, adesea mă îngân; de la pruncul din leagăn, până la moșneagul cu dalbe plete și băbuța sprijinită în baston. Toate aceste frumuseți dăruite nouă de bunul Dumnezeu, mă fac să lăcrimez, lacrimi de fericire, de astă dată! Plâng, când mă rog. Plâng prea mult?! Poate! Dar mă simt mai bine după ce mă eliberez, căci lacrimile, ele îmi spală sufletul
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
să se ajute singur. Unele Biserici au chiar o zicală care s-a dovedit adevărată și eficientă. „Ajută-te singur ca să te ajute și Dumnezeu”. Având numai 2 picioare omul a trebuit să se ajute cu un al treilea, un baston, la bătrânețe sau după un accident. Dat fiind că mitologia pune în gura Sfinxului ghicitoarea „care dintre animale umblă în 4 picioare, apoi în 2 și în final cu 3” cu răspunsul corect omul găsit de Oedip eroul mitic care
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
umblă în 4 picioare, apoi în 2 și în final cu 3” cu răspunsul corect omul găsit de Oedip eroul mitic care si-a ucis tatăl și s-a căsătorit cu propria mamă, indică vechimea de mii de ani a bastonului ca sprijinitor al senectuții. După ramura uscată folosită drept baston sau bâtă omul s-a folosit de arc și săgeți, apoi suliță spre a vâna iar mi târziu a folosit o rădăcină adecuată drept plug și a început să prelucreze
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
cu 3” cu răspunsul corect omul găsit de Oedip eroul mitic care si-a ucis tatăl și s-a căsătorit cu propria mamă, indică vechimea de mii de ani a bastonului ca sprijinitor al senectuții. După ramura uscată folosită drept baston sau bâtă omul s-a folosit de arc și săgeți, apoi suliță spre a vâna iar mi târziu a folosit o rădăcină adecuată drept plug și a început să prelucreze piatra din care a făcut cuțite și topoare. Pădurea a
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
Este gălăgie, forfotă, amestecate toate cu poliția, primarul, popa parohiei care vrea să vândă niște prosoape adunate în timpul postului, crâșmarii ageri cu privirea după pahare înflorate de plastic, tinerii de la liceu care se ascund de profesorii duri, pensionarii căutători de bastoane lăcuite, șomerii fără direcție, muncitorii fugiți de pe șantier, învățătorii care vor să cumpere clanțe la ușile școlii lor, asistente medicale care caută spirt și tifon, secretarele de la primărie care sunt disperate în găsirea dosarelor cu burduf, instructorii de la școala de
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
comandant militar. În timpul lui Ludovic al XIV-lea, care a numit nu mai puțin de cincizeci de mareșali de-a lungul domniei sale, titlul de mareșal dobândește o formă definită, care va fi păstrată de toate regimurile ce îl vor acorda. Bastonul, semn distinctiv al mareșalului, își are originea în 1627, anul desființării titlului de conetabil. În istoria ierarhiei militare românești, gradul de mareșal apare la 1 decembrie 1918, când pe dealul Mitropoliei în asistența mulțimii, a mitropolitului Pimen al Moldovei, a
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
1930. Celălalt posibil beneficiar, Eremia Grigorescu (general de divizie, comandant al Armatei I, ministru de război în perioada octombrie - noiembrie 1918 în guvernul lui Constantin Coandă, inspector general de armată), murise în 1919. Însemnul de mareșal era reprezentat prin două bastoane încrucișate fixate pe paspoalul (vipușca) epoletului de general de corp de armată, precum și de bastonul de mareșal lung de 35 de cm, acoperit cu catifea purpurie, împodobit cu acvile cruciate din aur și ornat la capete cu frunze de stejar
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
război în perioada octombrie - noiembrie 1918 în guvernul lui Constantin Coandă, inspector general de armată), murise în 1919. Însemnul de mareșal era reprezentat prin două bastoane încrucișate fixate pe paspoalul (vipușca) epoletului de general de corp de armată, precum și de bastonul de mareșal lung de 35 de cm, acoperit cu catifea purpurie, împodobit cu acvile cruciate din aur și ornat la capete cu frunze de stejar, de aur [3]. De asemenea, pe lângă drepturile, onorurile și avantajele materiale conferite de către Decretul Regal
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
an" 1877, când Carol I, în fruntea vitezei sale armate, a luptat alăturea de neuitații mei tată și bunic", dupa cum spunea Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Domnitorul Carol a fost comandantul forțelor romano-ruse pe frontul de la Plevna. Bastonul de mareșal i-a fost înmânat regelui la 28 noiembrie 1912 la Palatul Regal din București de către Marele Duce Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
fost înmânat regelui la 28 noiembrie 1912 la Palatul Regal din București de către Marele Duce Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a lui Constantin Prezan și bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ din București. Bastonul de mareșal al lui Alexandru Averesecu a fost executat (împreună cu celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a lui Constantin Prezan și bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ din București. Bastonul de mareșal al lui Alexandru Averesecu a fost executat (împreună cu celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ din București. Bastonul de mareșal al lui Alexandru Averesecu a fost executat (împreună cu celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de lei. Împreună cu taxele vamale și cele de transport, costul realizării bastonului a ajuns la 500.000 de lei. Bastonul lui Averescu [5] e din aur
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de lei. Împreună cu taxele vamale și cele de transport, costul realizării bastonului a ajuns la 500.000 de lei. Bastonul lui Averescu [5] e din aur, cu titlul de 750‰. Are forma unui tub cilindric, având la capete două capace. Corpul propriu-zis are lungimea de 49,7 cm; pe o lungime de
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de lei. Împreună cu taxele vamale și cele de transport, costul realizării bastonului a ajuns la 500.000 de lei. Bastonul lui Averescu [5] e din aur, cu titlul de 750‰. Are forma unui tub cilindric, având la capete două capace. Corpul propriu-zis are lungimea de 49,7 cm; pe o lungime de 39, 9 cm este acoperit cu catifea purpurie
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
pe laterală înscrisul: „Nihil sine deo“. Capacul inferior are deasupra crucea Ordinului Mihai Viteazul, în mijlocul căreia se află cifra încoronată a regelui Carol II, fiind înconjurată de două cercuri concentrice. Pe cercul exterior e incizat numele atelierului care a produs bastonul: „Falize Anciens Joalliers de la Couronne de France“; lateral, textul „Mărăști“. În final putem concluziona că demnitatea de mareșal al României s-a născut ca un rang onorific, devenind în timp un rang militar de-sine-stătător ; toți regii României au primit această
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
comandant militar. În timpul lui Ludovic al XIV-lea, care a numit nu mai puțin de cincizeci de mareșali de-a lungul domniei sale, titlul de mareșal dobândește o formă definită, care va fi păstrată de toate regimurile ce îl vor acorda. Bastonul, semn distinctiv al mareșalului, ... Citește mai mult MAREȘALII ROMÂNIEICâți mareșali a avut România ? Iată o întrebare al cărei răspuns poate fi dat doar de către acela care cunoaște, mai întâi semnificația termenului , apoi istoria națională așa cum și-a derulat fragmentele în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
comandant militar. În timpul lui Ludovic al XIV-lea, care a numit nu mai puțin de cincizeci de mareșali de-a lungul domniei sale, titlul de mareșal dobândește o formă definită, care va fi păstrată de toate regimurile ce îl vor acorda. Bastonul, semn distinctiv al mareșalului, ... XXXI. REPORTAJ SENTIMENTAL, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 350 din 16 decembrie 2011. ACASĂ LA ASOCIAȚIA „PARASCHIVA” Într-o vineri de decembrie, când soarele se apropia de mijlocul zilei, iar zarva satului se împrăștiase
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
am mai înțelege, Calvin era nemilos și cine îi ieșea din învățătură era scurtat de cap, pentru că autodisciplina era de la sine înțeleasă pe vremea lui, marile adunături socialiste, croite după acest model al intransigenței totalitariste erau ținute în frîu cu bastonul, individul era convins că soarta lui nu depinde de propria lui capacitate intelectuală, de munca lui cinstită, în cele din urmă, închinăciunile, smerenia și supunerea erau de o importanță covîrșitoare, să ne amintim că Europa a fost măcinată cîteva sute
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
nu mai doară Aceste trupuri de povară, Ce au purtat comoara voastră - Încet, ne cocoșăm, de-a rândul, Ne șubrezim de igrasie, Din tot ce-am fost, rămânem Ție, Să ne mai legeni, Doamne, gândul - Ba am uitat unde-i bastonul, Ba nu mai știm unde e casa, Ba am plecat cu tot plutonul Să ne mai umple-o pâine, plasa - Vin moși, mereu, și pleacă moșii - Ce dar pe lume să mai lase, Că daruri au adus, frumoșii, Până-au
COLINDĂ DE MOŞI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358003_a_359332]
-
silabă surâsul părului, cu care-mi nechezi, la vecernii, sărutul. Stau de vorbă cu ceașca de ceai și pe umărul ei îmi așez cotul gurii, vioară în orchestra lutului, în care suspină ca-ntr-un budoar trecutul. Azi, sprijinit în bastonul toamnei cu mersul tăcut, îmi pun pălăria plictisită de atâtea riduri și, ca un copac legănat în șezlongul târziului , scârțâi într-un cântec din tine căzut. O emoție de sânge sunt, pe-ale zilelor diguri, oftând într-un val prelins
PRIMA FILA DIN JURNAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358022_a_359351]
-
Cum a fost și cum va fi?! Cine-mi poate demonstra, In zadar să mai întreb: Dacă eu cred, ce pierd ? Să îndur de mila...Ta! Tare-s mic și nu îmi place. Zău, nu vreau să m-ajungă; Că bastonul “Mână-Lungă” Cum “fratele măgar” o face, Iartă-mi-i, să nu-i trăsnești!” Nu-i pot făcea sfinți... acum; Doamne!... ei nu știu ce spun, Popa zice: „Fac greșeli lumești, C-a pierdut nuiaua groasă. Ies la tablă...fără teamă, “Fratele măgar
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
-i țintă pe mine. Popa-mi pare că-i pornit: Stau smerit cum e un sfânt; Of!.. și la ora care vine, Bâta s-ar opri în oase. De pe cap...mi s-ar crăpa, Mă temeam că pielea mea Căci bastonul ridicase. Mă făcea pe loc, grămadă, Dacă el m-ar fi pocnit, Văd că popa e pornit; Mă strecor și ies în grabă, Drac nebun...de maimuțoi! Ce mi-ai făcut din țigară? -Unde fugi, măi arătare!... El mă-mpinge
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
2014 Toate Articolele Autorului Când mă uit în calendar, nu-mi vine să cred: au trecut 40 ani de la absolvirea facultății. Cu siguranță, pe tineri cifra îi duce cu gândul la un moșneguț venerabil, care merge la aniversare sprijinit în baston, dacă nu cumva într-un cărucior cu rotile. Textul de față vine cumva să contrazică această imagine. În ultimii zece ani, ținând legătura pe internet cu colegii de facultate, am organizat împreună întâlniri anuale în București, urmate de sejururi în
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]