KorAP: Find »[drukola/base=batalion & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...188 >

4,680 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

spațiul românesc, primele acțiuni cu caracter terorist au apărut în 1917, odată cu părăsirea frontului de către trupele ruse în debandadă și inocularea acestora cu ideile bolșevice. Prin Cristian Racovski și Mihai Gheorghiu-Bujor, refugiați la Odessa, a luat ființă, în iulie 1918, Batalionul revoluționar român, ca nucleu al unor viitoare acțiuni subversive în România. Gheorghiu-Bujor a devenit președintele Comitetului Militar Revoluționar român, iar colonelul Muraviev - comandantul Batalionului, ambii având misiunea de a conlucra pentru a ocupa Basarabia. Acțiunea teroristă în România a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
bolșevice. Prin Cristian Racovski și Mihai Gheorghiu-Bujor, refugiați la Odessa, a luat ființă, în iulie 1918, Batalionul revoluționar român, ca nucleu al unor viitoare acțiuni subversive în România. Gheorghiu-Bujor a devenit președintele Comitetului Militar Revoluționar român, iar colonelul Muraviev - comandantul Batalionului, ambii având misiunea de a conlucra pentru a ocupa Basarabia. Acțiunea teroristă în România a fost condusă de centrele bolșevice de la Kiev și Harkov, care au coordonat subcentrele Balta și Odessa. În aprilie 1918, la Chișinău, a luat ființă un

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și plătită de I. Urmanczy, a asasinat la Beliș (Munții Apuseni) 45 de țărani români. În prima zi a anului 1919, maiorul Barabas și oamenii din subordinea lui au atacat în gara Țigani un tren militar în care se găsea Batalionul 2 din Regimentul 16 Infanterie, omorând mai mulți militari. Cinci soldați români au fost luați prizonieri, fiind găsiți după câteva zile, într-un grajd din Zalău, „oribil mutilați”. Ancheta declanșată imediat a dovedit că vinovatul principal a fost dr. Apaty

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
locurile de parcare, garderoba etc. Numai în ziua de duminică, 27 martie 1921, dispozitivul de pază și protecție pe ruta Mitropolie - Palatul Regal a însumat 40 de ofițeri de poliție și 115 agenți din D.P.S.G., la care s-a adăugat Batalionul de Jandarmi Pedeștri. Comercianții au fost obligați ca, la trecerea cortegiului regal, să aibă „obloanele ridicate” la magazine, iar populația a fost înștiințată că „băile și frizeriile” vor fi închise duminica dimineață. Măsurile antiteroriste au inclus întocmirea de liste cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1918 a fost modificată Legea Jandarmeriei, iar prin Înalt Decret Regal nr. 1463/14 iunie 1918 a fost stabilită organizarea instituției. S-a instituit un Corp de Jandarmi, desființându-se titulatura de Jandarmerie Rurală, și s-au organizat brigăzi, regimente, batalioane, companii, secții și posturi de jandarmi. Astfel, Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat și Brigada 4 Jandarmi la Sibiu, ulterior Cluj, cu Regimentul 7 Cluj, Regimentul 8 Brașov și Regimentul 9 Arad, ulterior Timișoara. În mai 1919, a luat ființă Batalionul independent de Jandarmi „Moldova”, pentru Bucovina, iar pe 1 noiembrie 1919 și-a deschis porțile Școala Militară de Ofițeri de Jandarmi Oradea-Mare. Din 1921, batalioanele din Bucovina și Dobrogea s-au transformat în regimente, iar pentru o perioadă scurtă Brigada

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Regimentul 8 Brașov și Regimentul 9 Arad, ulterior Timișoara. În mai 1919, a luat ființă Batalionul independent de Jandarmi „Moldova”, pentru Bucovina, iar pe 1 noiembrie 1919 și-a deschis porțile Școala Militară de Ofițeri de Jandarmi Oradea-Mare. Din 1921, batalioanele din Bucovina și Dobrogea s-au transformat în regimente, iar pentru o perioadă scurtă Brigada 2 Jandarmi va fi contopită cu Brigada 3 Jandarmi. În perioada 1916-1918, Jandarmeria a pierdut 3 ofițeri, 64 subofițeri și 83 trupă, la care s-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cerut de la V.D.R.O. un memoriu de activitate pentru a fi „complet edificat” asupra activității trecute, prezente și viitoare a mișcării. Totodată, bărbații între 20-25 ani originari din Dobrogea sunt înmatriculați la Centrele de recrutare pentru a fi repartizați la batalioane special constituite pentru ei. După ce dr. Spisarovschi, originar din Bazargic, a luat conducerea Biroului de propagandă a chestiunilor pentru Dobrogea în străinătate, acesta a început „cu mare intensitate” să activeze în această direcție. De la granița de vest, agenții I.G.J. au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Insurgenților din Ungaria a înregistrat 4500 de cereri, cel din Katowice (Uniunea Insurgenților din Silezia), cu misiunea eliberării regiunii Cieszyn, câteva sute de voluntari, alți 4000 s-au înscris la Piotrkow (Corpul de Pază din Transolzania), fiind organizați în 6 batalioane, pe lângă Regimentul 25 Infanterie. A doua etapă a fost constituită din acțiuni subversive săvârșite de forțe paramilitare poloneze în diferite localități din statul cehoslovac. Acțiunea, organizată „minuțios și cu cea mai mare discreție” a cuprins recrutarea, instruirea și echiparea unor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
regionale alcătuite la rândul lor din legiuni, câte una pe fiecare județ, acestea fiind subîmpărțite în sectoare, secții și posturi. Cele opt inspectorate regionale erau: Alba, Timișoara, Craiova, București, Galați, Constanța, Iași și Suceava. I.G.J. mai avea la dispoziție 12 batalioane de jandarmi, o Legiune de Jandarmi C.F.R. și Regimentul de Jandarmi Pedeștri din București. Această ultimă unitate avea un efectiv de circa 3000 militari și din el s-au constituit Detașamentul Special Pază Zona Petrolieră, Detașamentul Special Pază Pod Cernavodă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Transnistria cu reședința la Tiraspol și compus din 13 legiuni. Ulterior, acest inspectorat s-a împărțit în Inspectoratul de Jandarmi Odessa, format din șapte legiuni, și Inspectoratul de Jandarmi Balta, compus din șase legiuni. Cele 13 legiuni erau formate din batalioanele operative de jandarmi 4, 5, 8 și 11. Jandarmeria teritorială a cuprins, printre altele și o supraveghere continuă a elementelor subversive din interiorul țării care puteau distruge poduri, căi ferate, lucrări de artă, transporturi pentru armată, dar și lupta împotriva

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
excepțional cu începere de la 1 septembrie 1917. În perioada 1 ianuarie-30 iunie 1918, va fi delegat ca pretor pe lângă Divizia 6 Infanterie, unde s-a arătat activ și priceput în însărcinările primite. De la 1 septembrie 1918, maiorul Vasiliu a comandat Batalionul 1 din Regimentul 2 Jandarmi, iar în foaia de notare comandantul său l-a evidențiat ca fiind „un excelent ofițer de jandarmi care trebuie să înainteze până la cele mai înalte trepte ale ierarhiei militare” și îl propune a fi avansat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fi avansat la gradul de locotenent-colonel la excepțional. La această propunere s-au alăturat generalii Condeescu, comandantul Brigăzii 1 Jandarmi și Ștefănescu, comandantul Corpului de Jandarmi. În perioada 1 aprilie 1919-1 noiembrie 1920, maiorul Vasiliu s-a aflat la conducerea Batalionului Independent de Jandarmi „Moldova” din Bucovina și, datorită modului de organizare, conducere și administrare, jandarmeria din regiunea alipită la România s-a prezentat „în mod vădit mai bine decât cea din celelalte provincii”, iar generalul Ștefănescu îl propune din nou

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
al alimentării din Subsecretariatul de Stat al Refacerii și Aprovizionării și este propus a fi avansat la excepțional la gradul de colonel de toți șefii săi ierarhici. În continuare, în Regimentul 1 Jandarmi deține un an funcția de comandant al Batalionului de Instrucție, fiind evidențiat și propus din nou pentru avansare. Anul 1922 îl găsește pe Constantin Vasiliu la Regimentul 9 Jandarmi, iar din 20 octombrie 1922 a primit comanda provizorie a Regimentului 11 Jandarmi, unde va fi propus, din nou

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
același fel gradului de General pentru care este preparat în modul cel mai desăvârșit”, după ce, la 1 decembrie 1923, acesta a fost avansat colonel. S-a evidențiat în urmărirea și nimicirea bandelor de comitagii din Cadrilater, prin instalarea și organizarea Batalionului de Instrucție la Cernavodă (1923-1924), prin transformarea unităților din Regimentul 1 Jandarmi în unități model (1925), a obținut locul 1 pe întreg Corpul de Jandarmi cu Batalionul de Instrucție (1926), iar generalul Popovici, inspector de armată, îl propune pentru trecerea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în urmărirea și nimicirea bandelor de comitagii din Cadrilater, prin instalarea și organizarea Batalionului de Instrucție la Cernavodă (1923-1924), prin transformarea unităților din Regimentul 1 Jandarmi în unități model (1925), a obținut locul 1 pe întreg Corpul de Jandarmi cu Batalionul de Instrucție (1926), iar generalul Popovici, inspector de armată, îl propune pentru trecerea probei prevăzută, pentru a fi avansat la gradul de general (1926). În 1928 a fost însărcinat cu conducerea lucrărilor cazărmii de la Drăgășani, achitându-se foarte bine de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
atât teoretic cât și practic”, iar el a fost considerat „în general, un prea bun ofițer”, după cum consemnează comandantul regimentului, locotenent-colonelul Poșulescu. Luptele la care a luat parte în perioada 14 august-5 septembrie 1916 au evidențiat Compania II-a din Batalionul I, unitatea pe care o comanda, dar pe 4 septembrie 1916 „a fost contuzionat din cauza unui obuz ce căzuse în apropierea sa” și a fost evacuat la spital. Revenit pe front, la 18 decembrie 1916, a dat dovadă de „curaj

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
un curs de informații la Sf. Gheorghe după care, din 19 august 1923, a fost numit ajutorul comandantului Regimentului 1 Jandarmi. Avansat la gradul de maior (24 noiembrie 1923), Constantin Tobescu va fi mutat „în interes de serviciu” la comanda Batalionului de Instrucție al Regimentului 1 Jandarmi (15 decembrie 1923), pentru ca patru ani mai târziu să fie din nou detașat, la Compania de Jandarmi Argeș, pentru întărirea ordinii publice în județ (1 iulie 1927). Din 1 decembrie 1927 va lua comanda

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a statului. Centrul de Informații „A” (Cernăuți, str. Iancu Flondor nr. 44) a fost condus de maior Dionisie Bădărău și apoi de maior Xenofon Tarnavschi. Acesta din urmă a fost înlocuit, la 14 august 1944, cu maiorul Nicolae Tătăranu din Batalionul 14 Mitraliere Divizionar, pentru a-și putea efectua stagiul pe front, conform normelor în vigoare. Decizia a prevăzut, totuși, ca locotenent-colonel Tarnavschi să plece la noua unitate „după două luni” de la sosirea înlocuitorului. La aceeași dată a fost înlocuit și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
devenit șeful Centrului „C” în locul colonelului Coltofeanu, însă acesta din urmă a primit ordin să rămână patru luni pentru predarea-primirea structurii. Împreună cu șeful Centrului a fost schimbat și șeful Subcentrului nr. 9, locotenent-colonel Aurel Corcan, cu căpitanul Gheorghe Duțescu din Batalionul 13 Vânători Munte. Extinderea problematicilor informative a creat cadrul înființării altor structuri pentru culegerea de date: Centrul de Informații „D” (Constanța), cu Subcentrele nr. 17 Giurgiu și nr. 21 Galați, respectiv Centrul de Informații „E” (Arad), sub conducerea locotenent-colonelului Eftimie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
întreaga echipă de conducere a Centrului și a Subcentrelor a fost schimbată: locotenent-colonel Octavian Blaga (de la Biroul Statistic Militar Sibiu) la șefia Centrului, căpitan Petre Dumitrescu (de la Regimentul 2 Vânători Gardă) la Subcentrul nr. 10, căpitan Nicolae D. Săraru (de la Batalionul 18 Vânători Munte) la Subcentrul nr. 11 și căpitan Nicolae T. Malcica (de la Regimentul 12 Infanterie) la Subcentrul nr. 12. Centrul de Informații „H” a fost înființat la Botoșani (18 iulie 1941) și pus sub conducerea maiorului Dionisie Bădărău și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
să devină operațională la 25 aprilie 1942. La data respectivă, D.G.P. a informat pe ministrul subsecretar de stat, generalul Vasiliu, că detașamentul „a intrat în funcțiune” și va colabora la îndeplinirea sarcinilor cu Compania de Jandarmi Pază (căpitan Georgescu) și Batalionul de Gardă (locotenent-colonel Popescu). Cu aceeași dată au intrat în vigoare Instrucțiunile pentru organizarea și funcționarea detașamentului de pază personală a Conducătorului Statului, semnate de subdirectorul general al Poliției, Ion Stănescu, coordonatorul acestui serviciu. Pe aceeași linie, un document emis

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cei 18 ofițeri de infanterie, căpitan Radu Apostol (Școala Militară de Ofițeri pentru Infanterie) avea calificative foarte bune, dar era căsătorit cu o etnică ungară și „nu se propune” a fi întrebuințat în misiuni de răspundere. Locotenent Al. T. Lungu (Batalionul de Gardă) avea un frate legionar, care a dezaprobat rebeliunea din ianuarie 1941, însă Casa Militară a M. S. Regelui „roagă” să nu fie mutat ofițerul. Un altul, căpitan C. D. Stăhiescu (Regimentul 55 Infanterie) a fost calificat mediocru și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
parte din Senatul legionar”) și locotenent Gheorghe Ilașcu (Regimentul 2 Artilerie Grea) care, în discuții, „a arătat afinitate pentru ideologia comunistă și întreține legături cu o femeie de moralitate dubioasă”. În cele din urmă, din ofițerii apți, a luat ființă Batalionul de Gardă al Conducătorului Statului, care a comunicat Serviciului de Centralizare a Informațiilor, la 1 septembrie 1941, modul de organizare a protecției pentru vicepreședintele Consiliului de Miniștri și a avansat propuneri de eficientizare a acesteia. Serviciul Jandarmeriei din I.G.J. s-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Jandarmi a luptat la gara Pantelimon și în pădurea Băneasa. Lupte intense și cu pierderi grele va suferi și Școala de Subofițeri Jandarmi Drăgășani în confruntările din Parcul Cișmigiu și din zona Băneasa-Otopeni. Au mai luat parte la lupte Batalioanele 6 și 9 Jandarmi precum și Batalioanele Operative 501-505, pregătite special pentru lupta contra unui eventual desant aerian. Prin Instrucțiunile nr. 44.158/11 septembrie 1944 a fost definitivată organizarea polițienească a teritoriului eliberat din Transilvania, care a avut efect în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]