1,125 matches
-
leul. Circulația monetară în Europa Medievală a fost una confuză, marcată de lipsa de organizare statală și variații în apariția și folosința monedelor metalice bătute. Remarcăm relativa lipsă a aurului din circulație, "argintul fiind folosit mai mult decât aurul în baterea monedelor"489, de asemenea "cantitatea de aur a scăzut în Europa după năvălirile barbare"490, practic tot ceea ce reprezintă monedă și circulație monetară fiind o imitație a sistemului monetar greco - roman 491. Este demn de subliniat, în context, rolul important
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
falsificată (tot o falsificație în exces!), produce transferuri de valoare nelegitime. Pentru a emite monede noi, oamenilor li se cerea astfel să-și aducă monedele pentru a fi topite și bătute din nou, cu un nou sigiliu. Între topire și batere se mai adăuga, acum, și o cantitate de metal ieftin. Această devalorizare a monedelor permitea emitenților să câștige un profit substanțial prin emiterea a mai multor monede decât cele colectate. Rezultatul deprecierii a fost inflația"515. Ca și în timpurile
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
îndoială aceste simptome, de criză, se manifestă în sectoarele cele mai fragile ale economiei: în orașele în care economia textilă luase avânt, în domeniul construcțiilor. În domeniul economiei monetare stângăciile în mânuirea bimetalsmului la care s-a ajuns prin reluarea baterii de bani de aur, imprudențele bancherilor solicitați de principi tot mai avizi de subsidii, tot mai încurcați în datorii, sporeau greutățile inerente unei forme de economie cu care chiar specialiștii erau mai puțin obișnuiți"542. (...) "Oricât de fundamentală, criza nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
element de referință la valoare. Dimpotrivă, moneda de hârtie și modul său de funcționare i-au întărit această dimensiune, acest rol. Alte repere ale procesului îndelungat de demonetizare a aurului amintim: - Primul Război Mondial. După acest eveniment a fost sistată baterea și circulația monedelor din aur; - anul 1971. În acest moment s-a renunțat la convertibilitatea în aur a dolarului american; - anii 1973-1974, când majoritatea statelor au renunțat la cursurile fixe bazate pe paritatea aur; - anul 1978, când statele membre FMI
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
În cazul monedei metalice încrederea era garantată cu forță, cu puterea militară și de cucerire de noi spații, de noi teritorii. Capacitatea de a aproviziona cu aur metropola era considerată ca fiind esențială. Abordând subiectul, Mises vorbește despre faptul că "Baterea de monedă a fost multă vreme prerogativa cârmuitorilor țării. Dar această activitate guvernamentală nu a avut inițial alt obiectiv decât pe acela de a însemna și a certifica greutăți și măsuri"765. Însemnarea și certificarea greutății sau calității metalului monetar
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
valoarea monedei era în mâna guvernelor. Ele dispuneau variația greutății specifice, a titlului și a valorii nominale a unei monede"767. În Evul Mediu "monedele nu purtau indicația valorii, dar aceasta era fixată de autoritatea publică care avea dreptul de batere, iar stabilirea valorii se face evaluând monedele reale în moneda de calcul fictivă exprimată în general de livră, para, dinar, unități derivate dintr-un sistem luat drept etalon..."768. Circulația monedei metalice,în raport cu încrederea pe care o degajă, va avea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
monede. Greutatea acestor monede este certificată de monetării private, iar reputația de exactitate și cinste era principalul lor atu în meserie"782. Primul pas al organizării statale, al puterii politice, a fost acela de a prelua funcționarea monetăriei "pretinzând că baterea de monede era domeniul de drept al suveranului"783. Cu timpul, odată cu apariția legilor și a perfecționării organizării statale, aceasta va naționaliza baterea de monedă. Începând cu al doilea pas, Walter Block consideră că începe reducerea valorii, prin scăderea conținutului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pas al organizării statale, al puterii politice, a fost acela de a prelua funcționarea monetăriei "pretinzând că baterea de monede era domeniul de drept al suveranului"783. Cu timpul, odată cu apariția legilor și a perfecționării organizării statale, aceasta va naționaliza baterea de monedă. Începând cu al doilea pas, Walter Block consideră că începe reducerea valorii, prin scăderea conținutului de metal prețios al monedelor. "Moneda era "transpirată", adică ștampilată cu o greutate mai mare decât cea reală"784. Așa a început marea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de mare-i distanța între adevărata idee pe care trebuie s-o avem despre bani și aceea pe care corupția a stabilit-o despre lume"790. De la taxa de senioraj (sau suma pe care seniorul o reținea ca urmare a baterii monedei), până la transferurile uriașe de valori prilejuite de manevrarea monedei din hârtie, totul se face prin intermediul și în favoarea autorității statale. O cauză principală a falsificării de către a stat a monedei au constituit-o războaiele. Toată lumea se afla în conflict cu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Mediu, Editura Artemis, București, 1994, p. 170. 528 În cazul monedei de hârtie, seniorajul este în cotă mult mai mare și mult mai complex. 529 "Retopirea prezintă un avantaj imediat. Ea permite prințului - sau orașului - să încaseze micul beneficiu din baterea monedei care se cheamă senioraj și care împreună cu cheltuielile de turnare concură la formarea diferenței între prețul de cumpărare al metalului de către monetărie și prețul de vânzare al monedei, care este cursul legal al marii monede". Jean Favier, Istoria banilor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
acestora. 659 "Intervenția statului care emite banii de hârtie având un curs forțat pare să desființeze legea economică. Statul, care prin prețul monetar n-a făcut decât să dea un nume de botez unei greutăți determinate de aur, iar prin baterea monedei a aplicat numai ștampila sa pe aur, pare acum să transforme prin magia ștampilei sale hârtia în aur". Karl Marx, Contribuții la critica economiei politice, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1954, p. 123. 660 Hans Hermann Hoppe
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cele care controlează imprimarea banilor". Vezi Joshua Goldstein, Jon C. Povenhouse, Relații internaționale, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 459. - "Politicul permite înțelegerea mecanismului de împărțire a resurselor". Vezi Jeremy Paxman, Animalul politic - o anatomie, Editura Nemira, București, 2005, p. 9. - "Baterea de monedă a fost multă vreme prerogativa cârmuitorilor țării". Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 586. - "Istoria monetară ilustrează strălucit relația dintre emisiunea monetară și putere", Daniela Zăpodeanu, Politici monetare, Editura Dacia
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
eminesciene. Acest poem armonizează temele, motivele, elementele imaginarului poetic, atitudinile romantice, procedeele artistice cultivate de către poet, dar mai cu seamă, simbolurile eternității și ale temporalității vieții. „Vom visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratice izvoare, Blânda batere de vânt; Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cada rânduri-rânduri.” Mihai EMINESCU Mihai EMINESCU: LUCEAFĂRUL Comentariu stilistic Particularități fonetice Într-un studiu publicat În anul 1889, intitulat „Eminescu și poeziile lui”, Titu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gesturi cu rol de a controla participarea elevilor (indicarea cu degetul arătător a unui elev, înclinarea capului spre elevul ascultat, mișcarea capului de la dreapta la stânga cu scopul de a-i supraveghea pe elevi); • gesturi de obținere a comportamentului de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • gesturi de interpretare a unui rol (baterea vântului, învârtirea moriștei etc.); • gesturi de preluare a cuvântului, de semnalizare a unui avertisment (mărirea ușoară a ochilor, deschiderea gurii, ridicarea mâinii). Arta de a comunica eficient
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unui elev, înclinarea capului spre elevul ascultat, mișcarea capului de la dreapta la stânga cu scopul de a-i supraveghea pe elevi); • gesturi de obținere a comportamentului de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • gesturi de interpretare a unui rol (baterea vântului, învârtirea moriștei etc.); • gesturi de preluare a cuvântului, de semnalizare a unui avertisment (mărirea ușoară a ochilor, deschiderea gurii, ridicarea mâinii). Arta de a comunica eficient în relația educativă presupune cunoașterea regulilor comunicării și trăirea unei dispoziții emoționale tonice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atitudine de cooperare, interes, prietenie); • definește personalitatea (gesturile de autocontact îi caracterizează pe cei timizi, cele agresive, pe impulsivi); • reflectă natura relației dintre actorii școlii (gesturile de apropiere sunt specifice unei relații de cooperare și înțelegere); • obține comportamentul de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • prezice o acțiune sau sfârșitul acesteia (privirea insistentă a profesorului la ceas poate semnaliza sfârșitul comunicării didactice). În comunicarea didactică, gesturile ample sau restrânse, centrifuge sau centripete, rectilinii, curbilinii sau triunghiulare etc. descriu obiectele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reprezentării și însuflețirii termenilor, simbolizării unor acte, ilustrării unor obiecte. Gesturile realizate cu mâinile pot îndeplini numeroase roluri: • de ilustrare: gesturile rectilinii, curbilinii, triunghiulare își dovedesc eficacitatea în descrierea obiectelor, a figurilor geometrice, a unor procese sau a unor fenomene (baterea vântului, ploaia, răsăritul soarelui etc.); • de orientare sau de dirijare a elevilor; • de atingere a elevilor cu scopul de a-i recompensa sau de a le stopa comportamentele indezirabile; • de indicare către un obiect sau către un elev; • de interpretare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe baza analizelor statistice obținute, am constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
am stat până în octombrie 2003. Practic, din 2003 am venit la Parchetul Național Antico rupție, actuala Direcție Națională Anti corupție, unde mă aflu și în pre zent. Din 15 martie 2007 îndeplinesc funcția de procuror-șef al Secției de com batere a corupției din cadrul DNA. — Existau cazuri de corupție pe vremea aceea? — Erau și-atunci cazuri mediatizate în presă, însă, din memorie, nu-mi aduc aminte de vreun dosar sonor de co rup ție. Erau dosare pe alte segmente infracționale (crimi
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
tot dumneavoastră l-ați luat? — Tot secția mea, dar a fost instrumentat de adjunctul meu, un procuror foarte bun, Viorel Cerbu. — Asta a fost tot o sesizare a SRI-ului? — Tot o informare SRI. Multe dosare ale Secției de com batere a corupției, intens mediatizate, au pornit de la informările SRI-ului. Cum i-ați ales pe cei doisprezece colegi ai dumnea voastră? Eu știu procedura, mi-a explicat-o și domnul Morar, dar după ce anume vă uitați? — I-am ales prin
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
tic guvernat în cotutelă cu Uniunea Europeană - acesta este unul dintre beneficiile de a fi membri ai Uniunii. Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, a avut ideea unei dezbateri la cinci ani de la aderare, despre bilanțul integrării noastre. Am organizat această dez batere la Reprezentanța Comisiei, iar parti cipanții au căzut de acord cu o idee emisă de Orban: domeniile instituționale în care statul român lucrează bine sunt tocmai acelea unde există această guvernare în comun între București și Bruxelles. Deci este ușor
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
încălzită, nuca măcinată, făina și bicarbonatul stins. Crema: 3 albușuri, 300 g zahăr și 150 ml de apă. Se fierbe apa cu zahărul timp de 10 minute (sirop), după care se pune peste albușurile bătute spumă separat și se continuă baterea până se întărește; adăugăm mirodenii, vanilie, lămâie și migdale, după dorință. Se lasă la răcit timp de 15-20 de minute. După aceea, se bat spumă 200 g unt, peste care punem crema. La sfârșit, se umplu foile începând cu napolitana
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pămînturilor pe care le controlează. Deschiderea Galiei către produsele mediteraneene, în particular vinul și ceramica, pe care negustorii italieni le procură galilor, necesită o producție mai importantă permițînd astfel eliberarea surplusurilor pentru schimburile comerciale. Tot în acest context se dezvoltă baterea monedei. Moneda a fost introdusă în secolul al III-lea î.I.C. în Galia prin intermediul Marsiliei, dar și al mercenarilor, numeroși gali mergînd să servească în armatele din lumea mediteraneană. În Galia, baterea monedelor s-a inspirat mai întîi de la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
comerciale. Tot în acest context se dezvoltă baterea monedei. Moneda a fost introdusă în secolul al III-lea î.I.C. în Galia prin intermediul Marsiliei, dar și al mercenarilor, numeroși gali mergînd să servească în armatele din lumea mediteraneană. În Galia, baterea monedelor s-a inspirat mai întîi de la monedele grecești ca *staterul lui Filip al II-lea al Macedoniei, dar foarte repede fiecare cetate interpretează modelul și își concepe propria monedă cu o simbolică personală, semn al suveranității poporului. Înmulțirea tipurilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apare într-o mulțime de alte domenii: astfel, pe plan economic, uniformizarea greutăților și măsurilor și o mare reformă monetară care instituie un sistem de socotit în livre, centime și dinari, sortit unui viitor îndelungat și care pune la punct baterea unei monede de argint; sau, și mai mult, grija pentru o administrare exemplară a domeniilor regale care trebuie să servească drept modele pentru cele ale marilor laici și ecleziastici; cunoaștem aceste mari domenii din epoca carolingiană din documente foarte precise
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]