1,298 matches
-
babă? Neghioabă? Țeastă de hun! Porni să se ridice, dar își pierdu echilibrul și căzu greoi, înapoi, pe bancă. Râseră cu toții, iar la urmă, ea mai tare decât toți. — Câți ani ai, vrăjitoareo? o întrebă Odolgan, pe un ton de batjocură. Ea își întinse arătătorul descărnat către el: — Doar de trei ori pe câți ai tu, rahat în ploaie ce ești, dar trebuie să mai trăiesc încă pe-atât până să dau ortu’ popii; o să-i îngrop înainte și pe copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-l să cadă greoi la locul lui, în râsetele tovarășilor; în cădere, însă, el reuși să țină în sus burduful, din care se apucă imediat să guste, fără să se arate prea supărat de întâmplare. Dar râsetele și strigătele de batjocură încetară dintr-odată, fiindcă omul pe care îl arătase se ridică, la rândul său, în picioare. Avea pielea închisă și era nu prea înalt, mai curând robust, în vârstă cam de patruzeci de ani. Purta doar o rasă simplă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zeci de ani înainte, unchiul și predecesorul lui Valentinian o ținuse în palatul său, ca pe un animal domestic: nevinovată slăbiciune de tânăr patrician plictisit, care, totuși, pentru acei barbari era mereu vie și devenea oricând un bun motiv de batjocură amară, chiar și când venea vorba despre nepot. Și într-adevăr, râsete și strigăte de aprobare întâmpinară acele cuvinte ireverențioase. îngrijorat, Gundovek ridică brațele, cerând liniște, însă Sebastianus trebui să aștepte puțin pentru a putea răspunde și o făcu aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
laț, în timp ce, aruncându-și arma, apucase cu dreapta frânghia, căutând să o rețină; lațul îl prinse totuși, pe sub brațul stâng, dar îi strângea gâtul doar dintr-o singură parte. Hunul care îl capturase îl smuci violent, cu un strigăt de batjocură, parcă, și în același timp de triumf, iar el căzu pe pământ și fu târât o bucată; fu izbit dureros de arbuști, rădăcini, trupuri de soldați căzuți, arme abandonate, în timp ce vârfurile copacilor și norii păreau să se învârtejească deasupra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ce se întindeau leneș deasupra desișurilor de brazi. Zeci de războinici se apropiaseră, între timp, pe cai, iar acum, strânși cu toții în jurul său, ascultau cu mare atenție ce spunea el. Pe fețele lor dure se puteau citi felurite expresii - de la batjocură la frica superstițioasă pe care neamul Hiung-nu o avea din totdeauna față de cei pe care îi invadaseră. Balamber îl mai întrebă: — Vorbești de o sihăstrie. Ce-i asta? O biserică de-a voastră? Acoperindu-și capul cu mâinile, omul scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și trase de ea cu un gest sec, lărgind ruptura. — Tu... romanule! Tu, arătare urâtă. Unde platoșa ta? Unde manta de purpură? Unde coif cu pene? încet, Sebastianus se întoarse spre el și îi întâlni ochii plini de ură și batjocură. îi susținu privirea fără să se tulbure, până ce Balamber, în dialectul lor, îl chemă la ordine pe războinic, poruncindu-i să se așeze și să tacă din gură. Urmă o scurtă ciondăneală, iar Sebastianus, care cunoștea câteva cuvinte în limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Vrei să-i urmărim? Furios și descurajat, Balamber îl privi pentru o clipă ca și cum nu l-ar fi văzut. Apoi se scutură: — Să-i urmărim? Unde? în pădurile alea ne-ar măcelări pe toți. Era furibund, și nu doar pentru batjocura pe care i-o adusese succesul dușmanilor, ci mai ales pentru eșecul pe care acesta îl reprezenta pentru proiectele sale. Genava îi apărea acum mai îndepărtată decât yurta sa din Panonia. Odolgan încuviință: — Eu... l-am avut o clipă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
adusese acolo, dintre care nu puțini suportau acum umilința - de neconceput pentru un hun - de a se întoarce pe jos ori pe cai de tracțiune de care făcuseră rost în timpul campaniilor, cu perspectiva deprimantă de a se expune la sosire batjocurii tovarășilor aflați sub comanda altor conducători. Așadar, iată-l pe drumul spre miazănoapte, cu sufletul neliniștit și cu multe păreri de rău, una mai vie decât cealaltă, de vreme ce fiecare pas al calului îl îndepărta de femeia care în tot acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ea. Ce pot spune cu certitudine este că mama era o țărancă pursânge și nu ar fi renunțat, în ruptul capului, nici măcar la o palmă din pământul care a fost al nostru. Dacă nu pentru altceva, pentru ca să se termine o dată cu batjocura la care au fost supuși atâta amar de vreme. Așa că nu avea de ce să fie în dezacord cu mine, cum susținea anchetatorul (ori turnătorul), ci dimpotrivă. Acesta făcea o referire și la tatăl meu, care murise din toamna lui 1987
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
-DESTIN Va ști că destinul este în măinile ei și nu invers. -DRAGOSTEA Va ști că dragostea nu este oarbă. -DEFECTE Va avea defecte “gratuite” în ochii celorlalți, ea se va simți bine în pielea ei. -BATJOCURA Va ști că batjocura reflectă prostia celui care batjocurește, iar înțelepciunea nu este prietenă cu ea. -PROBLEME O femeie înțeleaptă va accepta faptul că, în viața fiecărui om există lucruri frumoase dar și “neplăceri”. Însă va extrage “seva” din lucrurile frumoase, și va încerca
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
ogradă. Acestea nu-i iartă neatenția. Ba, de la o vreme, de cum îl văd și fără ca el să se afle lângă ele - darmite să se mai ciocnească de vreuna - orătăniile se reped la el și încep să-l bată. A ajuns batjocura preferată a mai tuturor viețuitoarelor din ogradă. Numai Cuțulache și Motănel nu-i fac nici un rău; dimpotrivă, numai când cineva îndrăznește, de față cu vreunul din ei, să se poarte urât cu Puiu, câinele începe să mârâie - la început, chiar
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
silniciei tuturor celor ce o locuiesc. 20. Cetățile pline cu popor vor fi nimicite, și țara va fi pustiită, ca să știți că Eu sunt Domnul." 21. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 22. "Fiul omului, ce înseamnă acest cuvînt de batjocură, pe care-l întrebuințați în țara lui Israel: "Zilele se lungesc, și toate vedeniile rămîn neîmplinite." 23. De aceea, spune-le: "Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: "Voi face să înceteze acest cuvînt de batjocură, și nu se va mai întrebuința în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Fiul omului, ce înseamnă acest cuvînt de batjocură, pe care-l întrebuințați în țara lui Israel: "Zilele se lungesc, și toate vedeniile rămîn neîmplinite." 23. De aceea, spune-le: "Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: "Voi face să înceteze acest cuvînt de batjocură, și nu se va mai întrebuința în Israel. De aceea, spune-le: Se apropie zilele, și toate vedeniile se vor împlini!" 24. Căci nu vor mai fi vedenii mincinoase, nici proorociri înșelătoare, în mijlocul casei lui Israel! 25. Căci Eu, Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
lor de mai înainte, și tu și fiicele tale vă veți întoarce iarăși la starea voastră de mai înainte. 56. Nu vorbeai deloc despre sora ta Sodoma, în vremea mîndriei tale, 57. mai înainte de vădirea răutății tale, cînd ai primit batjocurile fiicelor Siriei, ale tuturor vecinilor tăi și ale fiicelor Filistenilor, care te disprețuiesc de jur împrejur! 58. Trebuie să-ți porți, în adevăr, nelegiuirile și urîciunile, zice Domnul." 59. Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: "Îți voi face întocmai cum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
din pricina sîngelui pe care l-ai vărsat, și te-ai spurcat prin idolii pe care i-ai făcut. Ți-ai apropiat astfel zilele, și ai ajuns la capătul anilor tăi! De aceea te fac de ocară printre neamuri și de batjocură printre toate țările. 5. Cei de aproape și cei de departe își vor bate joc de tine, căci ești vestită ca spurcată și plină de tulburări. 6. Iată că în tine, toți voievozii lui Israel își întrebuințează puterea ca să verse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
cu idolii lor. 31. Ai mers pe calea sorei tale, de aceea, și Eu îți pun potirul ei în mînă. 32. Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Vei bea potirul sorei tale, cel larg și adînc, vei ajunge de rîs și de batjocură; încape mult în el! 33. Te vei umple de beție și durere, căci potirul sorei tale Samaria este un potir de groază și spaimă! 34. Îl vei bea și îl vei goli, îi vei roade cioburile, și-ți vei sfîșia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
purta cu tine după mînia și urgia, pe care le-ai arătat și tu, în ura ta, împotriva lor și Mă voi face cunoscut în mijlocul lor cînd te voi judeca. 12. Vei ști însă că Eu, Domnul, am auzit toate batjocurile pe care le-ai rostit împotriva munților lui Israel cînd ai zis: "Sunt pustiiți, și ne sunt dați ca pradă!" 13. V-ați fălit astfel împotriva Mea prin vorbirile voastre, și v-ați înmulțit cuvintele împotriva Mea: am auzit!" 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Ha! Aceste înălțimi veșnice au ajuns moștenirea noastră!" 3. proorocește și zi: "Așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Da, pentru că din toate părțile au voit să vă pustiiască și să vă înghită, ca să ajungeți moștenirea altor neamuri, și pentru că ați fost de batjocura și de ocara popoarelor, 4. de aceea, munți ai lui Israel, ascultați Cuvîntul Domnului Dumnezeu! Așa vorbește Domnul Dumnezeu munților și dealurilor, rîurilor și văilor, dărîmăturilor pustii și cetăților părăsite, care au ajuns de prada și de rîsul celorlalte neamuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
ai mîncat oameni, ți-ai nimicit chiar neamul tău", 14. din pricina aceasta, de acum încolo nu vei mai mînca oameni, și nu-ți vei mai nimici neamul, zice Domnul Dumnezeu. 15. De acum, nu te voi mai face să auzi batjocurile neamurilor, și nu vei mai purta ocara popoarelor; nu-ți vei mai nimici neamul, zice Domnul Dumnezeu." 16. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 17. "Fiul omului, cei din casa lui Israel, cînd locuiau în țara lor, au spurcat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
bărbatu-meu... Când petreceam, când vinul curgea în pahare...... acela-n temniță, lovit de bardă, cădea însîngerat - și a murit... Fiară tu, care șezi colo sus... ascută-mă! Ce vrei să faci... sufletul. tău cumplit ce zice? Nu mai simți*... batjocura, demone! Tot ce-i amar în lumea asta mie, mie... Ți-ajunge, tirane! Văzut-ai mai mare cruzime pe pămînt?... Tu, ce ai fost trimis de Dumnezeu pe lume s-o biciui, tu, ce ești diavolul în picioare... Spune-mi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la credința ta; orcum ar merge sau ar veni întîmplările, să se supună dispunerilor tale, stând ca o stâncă tare i sigură. Și daca ei mi-ar lua toata averea lumească, daca din toate părțile mi-ar rânji pieirea, desprețul, batjocura, lasă-mi credința în tine, să meargă cu mine în mormînt! cu mine la tine, Dumnezeul meu cel bun... D[umne]zeul cel milostiv!!!....... (se scoală) Bietul Felice, cum s-o bucura el când i-oi spune cum s-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
plăcea, căci vă șade bine, prea bine, încă... Pentru aceea ce ți-am fost ție, iubită și sfântă muză, eu nu cer neci răsplată, neci răzbunare, însă dă-mi din sufletul tău apărare și mângâiere, ca să sufăr cu bucurie orce batjocură, orce insultă. Astfel, spre a servi numai de petrecere la toată lumea, mergem din țară-n țară, din loc în loc cu moartea în inimă, cu zâmbetul pe buze, asta-i viața comodiantului, ăsta felul de-a trăi, pasul lui rătăcește, capul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ne desparte, soartea ne impune a-i uita, a-i blestema chiar, pentru că ne-a făcut a crede ca suntem ceva. Numai mari să nu cutezăm a ne crede, căci, ah, atuncea, și tocmai atuncea, ne lovește palma Satanei, disprețul, batjocura și, odată uitați, din noianul uitării neci un Dumnezeu nu ne mai scapă. Valoarea internă rămâne averea noastră, unica, și dacă ne-a luat lumea gloria și strălucirea; însă ceea ce-am fost ducem cu noi în mormânt, deși crivățul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Da, îți zic "rămîi cu bine" și cu bine să petreci. Domni iubiți, rămâneți numai. Despărțirea dintre noi Se va face fără patos, fără lacrimi în șiroi. {EminescuOpVIII 450} LAIS O, desigur! (aparte) Câtă scârbă mie-mi fac a lui batjocuri! ARIOBARSANES În curând, iubiți prieteni, părăsesc aceste locuri. (leapădă lanțul de la gât și brățarele sale; cătră LAIS) Drept aducere aminte ia podoabele aceste Și în schimb tu dă iertare astei inime oneste Pentru multa supărare ce-n opt zile ți-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu lupii și dă-te după păr. - Ba zău, zise alt om cumsecade, numai vultur nu e, ci chiar antipodul său; afirm că e un mare... - Taci molcum, zise lovindu-l cu cotul un prieten, vrei să te faci de batjocură? N-ai voie să spui altceva decât că e vultur, chiar dac-ai crede contrariul. Crede ce vrei, numai zi ca noi! - Nu observați, strigă șarlatanul, finețele ce le produce? Cine nu le-ar pricepe și nu le-ar simți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]