887 matches
-
C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al doilea război mondial, și la „Curentul literar”, „Curier ieșean”, „Viața Basarabiei”. La beletristică va reveni mult mai târziu, cu volumul de versuri Ecran interior (1975) și cu romanul Nisipul (1989). Literatura sa este aceea a unui meditativ, introvertit, atras de interogarea condiției umane marcate de o agresiune neîncetată, care îi relativizează statutul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
CURIERUL ROMÂN, gazetă politică și literară apărută la Botoșani, bisăptămânal, între 2 martie 1886 și 26 august 1904, ca organ al Partidului Liberal. Datorită înclinațiilor literare ale directorului, Ioniță Scipione Bădescu, C.r. a acordat un însemnat spațiu beletristicii. În cei aproape douăzeci de ani de apariție (întotdeauna regulată), I. S. Bădescu a publicat numeroase poezii, în special de dragoste. În paginile gazetei se găsesc și versuri de G. Coșbuc, St. O. Iosif, Cincinat Pavelescu, Gheorghe din Moldova, J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286599_a_287928]
-
sufletului frumos” (Schiller). Mutația semantică de la litere frumoase la literatură frumoasă este esențială, însă deocamdată conceptul frumosului literar este în mod inevitabil nesistematic, accidental, imprecis, empiric. În aceeași sferă, trebuie menționată introducerea unei noțiuni noi de către Thomas Abbt, cea de beletristică, care va face carieră în secolele următoare. Străbatem o perioadă de evidentă estetizare și accelerare semantică a literaturii. Legat de ideea de literatură și frumos apare ideea de gust: literatura ca obiect de lectură și judecată de gust (Herder). Ideea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de volume și materializat parțial sub formă de conferințe experimentale, nu finalizează decât o singură fasciculă, Drama și teatrul religios în Evul Mediu (1942), precedată de o antologie de texte traduse, De la mimus la baroc (1933). Pe de altă parte, beletristica propriu-zisă este firavă și puțin semnificativă până către sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Volumul de poezii Cântece de rob (1930) ori piesele de teatru Metamorfoze și Anno Domini... (ambele din 1927), Molima (1932) nu impun o voce distinctă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
grafică, sculptură, desen) și cele auditiv-figurale (implicate în poezie, arta coregrafică, muzică); 2. informații semantice, caracteristice poeziei, prozei, dramaturgiei, criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale, utile pentru actorie, beletristică, sculptură, pictură,. Aptitudinile specifice au un rol esențial în structurarea creativității artistice, venind în completarea celor generale (intelectuale, atitudinale, motivaționale), printre acestea amintim câteva mai importante: capacitatea de discriminare a aspectelor spațiale și a sunetelor; simțul proporțiilor; bogată imaginație; empatia
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
viață, mai combativă, trebuie să zugrăvim pe răi sau pe șovăielnici și să evităm serafismul. Cuvintele tovarășului Malencov sună și mai semnificativ și pentru noi: «În operele lor, scriitorii și artiștii noștri trebuie să biciuiască viciile, lipsurile, fenomenele nesănătoase (...). În beletristica, dramaturgia, ca și în cinematografia noastră sovietică, continuă să lipsească încă un asemenea gen artistic. Ar fi greșit să se creadă că realitatea noastră sovietică nu oferă material pentru satiră. Noi avem nevoie de Gogoli și de Scedrini sovietici». Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Datina”, „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Ritmul vremii”, „Gând românesc” etc. Împreună cu Emil Giurgiuca, a fost inițiatorul și întemeietorul revistei „Abecedar” (apărută în 1933-1934 la Brad și la Turda), publicație ce a contribuit substanțial, prin paginile ei, la modernizarea atât a beletristicii, cât, implicit, și a gustului publicului din Transilvania. Singurul său volum de versuri, Soliloquii, apărut postum, în 1938, se datorează devoțiunii prietenului Emil Giurgiuca, antologator și prefațator. Moartea atât de timpurie a lui B. i-a determinat pe mulți comentatori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
că revista va fi menită să deschidă orizontul tinerilor. Se publică articole de popularizare (medicină, premilitărie, cercetași, străjeri), evocări (a răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, a nașterii lui Ion Creangă), cronici teatrale, note de drum, epigrame, glume, șarade etc. Beletristica, susținută de puține nume notorii, e prezentă prin poezii semnate de Gheorghe Stroescu, G. Marinescu-Fulga, Decebal Ghițescu, Gh. T. Dâmboianu, Fany Ștefănescu-Moldovan, prin pagini de proză (C. Delamovilă, Mariana Ștefănescu, Rozalina Melinescu, Virgil Ștefănescu, Al. Gr. Piepteanu, Elena Ștefănescu, Rodica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
deformează, se descompun, se mișcă haotic prin memoria personajelor și trec în text la întâmplare, în intenția de a sugera precaritatea identității eului, nonsensul existenței umane. În cele din urmă, P. H. pare să se fi cantonat în zona dintre beletristică și psihologie/psihiatrie, din dorința de a valorifica o experiență. O plachetă de versuri, Sintagmele ochiului (2003), înscrie un salt parcă într-o vreme de apoi, când totul va fi înghețat. Cuvinte, sintagme, câmpuri semantico-simbolice, imagini răzlețe se alătură, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
, revistă apărută la Silistra, lunar, din ianuarie 1934 până în februarie 1935. Este editată sub conducerea unui comitet, în cadrul bibliotecii liceului din localitate. Punându-se „în slujba talentului”, cu dorința de a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
în Vechea și în Noua Anglie". Cum susținea Edwin Greenlaw, "Nimic din ceea ce are legătură cu istoria civilizației nu este în afara domeniului nostru de studiu" ; "în efortul nostru de a înțelege o perioadă sau o civilizație nu ne mărginim la beletristică și nici chiar la documentele tipărite sau în manuscris" și "trebuie să vedem munca noastră în lumina contribuției pe care ar putea s-o aducă la istoria culturii".*1 Conform concepției lui Greenlaw și potrivit practicii multor cercetători, studiul literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Decadence and the Making of Modernism, University of Massachusetts Press, USA, 1995. Wittlich, Petr: Prague Fin de Siècle, traducere de Maev de la Guardia, Flammarion , Paris, 1992. Zurescu, Ion: Verona 1868-1946, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București 1957. II. Beletristică, Memorii: Cuțescu-Storck, Cecilia: Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944. Eminescu, Mihai: Poezii, cu o introducere și sub îngrijirea d-lui G. Murnu. Cu 12 acuarele și numeroase desene de Ary Murnu, București, Editura "Naționala", S. Ciornei, 1929
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]