2,324 matches
-
Taty, așa vorbesc oamenii uneori. Nu vrei mai bine să facem o excursie mai lungă, o aventură? Hai să mergem până la gară, ce zici, te prizi. Pe calea ferată sau cu bici, am devenit eu imediat interesat. Mai bine cu bici, încuviință Taty râzând. Pe calea ferată ne poate călca trenul se amuza el voind parcă să uite de spusele mamei . Care tren , măi Taty, că la ăștia trece trenul o dată pe zi, și doar noaptea, ce nu știu eu. Trece
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
ce nu știu eu. Trece noaptea încărcat cu lemne. Abia îl vezi, parcă e o fantomă. Are în față un fel de far, zici că e un felinar, atât. Doar roțile se aud scârțiind. Dar tot mai bine mergem cu bici, că e mai interesant. Și am plecat. La a treia casă după ce treci de drumul Siretului, câinele Simidei a sărit ca un bezmetic și s-a repezit drept între spițele de la bicicleta mea. Probabil s-a lovit că schelălăia așa
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
și umilințele vieții lui n-au număr... - ...ca să constate, în final, că, în lumea asta, corectitudinea și omenia sunt calități perimate și cuvinte desemantizate...la care el, Ilarion Bujdea, însă, nu va renunța, se pare, niciodată și nicicum!: “Ilarion dă bici cailor - tot mână și mână... Simte călduri, răsuflă greu și izbucnește în plâns. N-a mai plans de când a vrut să-I vândă lui Gavrea cizmele. <<-Eu te credeam om, Gavrea, om...>>” - cf. Decorația, p. 26): în lumea noastră sunt
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]
-
zâmbet șubred vântu-ți soarbe mersul umed, gerul naște blăni de piatră talpa- ți sapă crucea- n poartă, toamna- ți culcă- n frunze anii veștejind sub piei castanii, cumpănă de frumusețe vine iarna, vara- ți trece, nu te- nchide cu zăvoare bici de foc în os de floare! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: ODĂ TINEREȚII / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ODĂ TINEREȚII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379342_a_380671]
-
trecut, nu numai tinerii la viitor și nimeni nu poate trăi ca un cal jugănit, numai în prezent, viața noastra ar fi ca și a lui, mâncare, ham, apă, somn, apoi iar mâncare, ham, apă și din când în când bici, dacă l-ar vizita, trăgând căruța și auzind nechezatul unei iepe - cine știe ce reverie de pe vremea când era armăsar. citat din Marin Preda Până la un punct realitatea e mai puțin rea decât imaginația. Dar de la punctul acela încolo, un detaliu real
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
noi plecăm,/Sănătoși să vă lăsăm,/ Sănătoși și cu mulți bani,/ La Anul și la Mulți Ani! (culegător, Jeculescu Florin, com. Glodeni-Dâmbovița, 2001) -Ceata cu Plugușorul-obicei agrar străvechi, urare-poem cu zeci, sute de versuri, instrumente muzicale însoțite de pocnituri de bici, proorocind recoltă pogată în Anul cel Nou. În Noaptea de Anul Nou se deschide Cerul de trei ori, iar sus se vede ca un mare praznic unde Dumnezeu-Sfânta Treime stă la masă cu cei dragi: Maica-Fecioară, Sf. Ioan Botezătorul, Sf.
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
96) În unele sate bănățene și ardelene, ziua de 1 Ianuarie se mai numește și Crăciunul Mic. (I. Ghinoiu, 1997, p. 52) Sf. Ioan vede adesea cum se deschide cerul și pe Dumnezeu ținând în mână tunetul, așa, ca un bici sau ca o pușcă împodobit/ ă, cu flori. Cu pușca aceea, Dumnezeu, în tot anul spre Anul Nou, blagoslovește lumea, și ce picură din pușcă, aceea avem. Sf. Ioan scrie, notează în care țară are să fie recolte, în care nu
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
la picioarele lui. În plus, a fost un prigonitor al creștinilor. Deodată, viața lui s-a întors la 180 de grade. De ce a fost Pavel nebun pentru Hristos, acceptând de bună voie suferința în profunzimea ei: a fost bătut cu biciul usturător al romanilor, lovit cu pietre aruncate de mâinile evreilor religioși, a stat o zi și o noapte în adânc, a fost foarte aproape de moarte, jefuit, înfometat, însetat, a suferit de frig, a fost gol și epuizat. Pentru că Pavel L-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
la picioarele lui. În plus, a fost un prigonitor al creștinilor. Deodată, viața lui s-a întors la 180 de grade. De ce a fost Pavel nebun pentru Hristos, acceptând de bună voie suferința în profunzimea ei: a fost bătut cu biciul usturător al romanilor, lovit cu pietre aruncate de mâinile evreilor religioși, a stat o zi și o noapte în adânc, a fost foarte aproape de moarte, jefuit, înfometat, însetat, a suferit de frig, a fost gol și epuizat. Pentru că Pavel L-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
nou al clipelor tumult, Să cred din nou ca inca se mai poate, Să mai dansez măcar un ceas din noapte Tangoul împlinitelor iubiri, Să retrăiesc iar pentru-eternitate Acele cllipe rămase-n amintiri... Tu, Timpule, acum pentru o clipă Da bice calului ce-a obosit, Căci viața a trecut mult prea în pripă Și-oglinda prea ușor a-mbatranit. Azi tristă este viața și pustie, ... Citește mai mult Tu, Timpule ne-ndurator, o clipăDin drumul tău vertiginos te-oprește,Căci viața trece-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
Să simt din nou al clipelor tumult,Să cred din nou ca inca se mai poate,Să mai dansez măcar un ceas din noapteTangoul împlinitelor iubiri,Să retrăiesc iar pentru-eternitateAcele cllipe rămase-n amintiri...Tu, Timpule, acum pentru o clipăDă bice calului ce-a obosit,Căci viața a trecut mult prea în pripăși-oglinda prea ușor a-mbatranit.Azi tristă este viața și pustie,... XV. DE VEI PLECA..., de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015. De pleci pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
țară.// *** Ci nu păstra în inimă sminteală,/ că nu plăieșii și-au ieșit din minți/precupețind Moldova pe arginți,/ cum le-ai adus la cuget bănuială.// Ei zac în lanțuri, lângă hăul mării, /și trag în juguri puse de călăi./ Bicele însă nu le țin ai tăi/și mâna ce izbește nu-i a țării//. *** Măria Ta. Înseninează-ți fața,/pușcașii n-au uitat să dea la semn,/ci doar așteaptă chiot de îndemn/ să rupă lanțul și să ia sâneața
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
brațul stâng/ Și-și strânge pumnul lângă scăfârlie/ Rânjind când închisorile ne frâng...”[Aiud, 6 Martie 1949](Pr. Ilie Imbrescu, Căință pentru neamul meu- Poezii din Închisoare.Ed. Bonifaciu, București, 2000) Lacrimile Suferințelor au înflorit în poeme, în colinde, sub biciul cumplit al groazei, pe pânza sufletului, smulsă de cnutul urii viscerale, înmuiată în urzeala îndurării, resemnării, doririi, dăruirii, mărturisirii: „Prin colind le spunem tuturor/ Stelelor oprite în sobor/ că un ler și înc-un an apus,/ că-i cernit și straiul
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
perne de mușchi și întomnare pline. Din pletele-i cernind a primăvară, dezleag-un pițigoi poveste-n lună, făcându-și din mesteacăn o vioară, și dintr-un fir de vânt arcuș pe-o strună. Furnici ursuze strâng pe lut ofrande, de bici de greier mângâiate-n spate, din cochilii de scoici își face vântu-nade, strângând la piept natura ce izvorăște-n șoapte! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: ODĂ PRIMĂVERII / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1920, Anul VI, 03 aprilie
ODĂ PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381332_a_382661]
-
lui Zeus dintr-a mea cruce Ce-o port pe ghebu-mi mânjit de eres, Să-i plătesc suferința pe care mi-o aduce De când a-nceput ploaia bogată-n regres, De când viața mea încearcă s-o spurce Cu lovituri de bici și pe răni cu sare ades ? Răspunsul e unul și nu sună bine: Eu nu sunt capabil să mor cât mai des, Nu pot să fiu cel ce mereu revine Din propriul destin de nimeni cules, Nu pot să-ntorc
TĂRÂMUL UNDE PLOILE NU SE OPRESC VREODATĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381410_a_382739]
-
ia drept soață pe femeia ce-o iubește,... XXV. AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO, de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 2017 din 09 iulie 2016. MOTTO : „Când Dumnezeu îți face un dar, îți pune-n mână și un bici; iar biciul este destinat exclusiv autoflagelării.” (Truman Capote) Cetățeanul (ne)turmentat - Remus Fabian - către poporul român (din țară și diaspora): „Mizerabilă recunoștința noastră, a românilor, față de binefacerile satisfăcătoare ale conducătorilor politruci din guvern și parlament ! Aceste minunate personaje votate cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
soață pe femeia ce-o iubește,... XXV. AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO, de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 2017 din 09 iulie 2016. MOTTO : „Când Dumnezeu îți face un dar, îți pune-n mână și un bici; iar biciul este destinat exclusiv autoflagelării.” (Truman Capote) Cetățeanul (ne)turmentat - Remus Fabian - către poporul român (din țară și diaspora): „Mizerabilă recunoștința noastră, a românilor, față de binefacerile satisfăcătoare ale conducătorilor politruci din guvern și parlament ! Aceste minunate personaje votate cu atâta drag
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
mai ales !), sunt pe cale să ne aducă pe cele mai înalte culmi de regres economic, social, tehnic, cultural, poli-multi-infracțional, adică într-un ... mizerabil tehnocrat. Citește mai mult MOTTO :„Când Dumnezeu îți face un dar, îți pune-n mână și un bici; iar biciul este destinat exclusiv autoflagelării.”(Truman Capote)Cetățeanul (ne)turmentat - Remus Fabian - către poporul român (din țară și diaspora):„Mizerabilă recunoștința noastră, a românilor, față de binefacerile satisfăcătoare ale conducătorilor politruci din guvern și parlament ! Aceste minunate personaje votate cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
sunt pe cale să ne aducă pe cele mai înalte culmi de regres economic, social, tehnic, cultural, poli-multi-infracțional, adică într-un ... mizerabil tehnocrat. Citește mai mult MOTTO :„Când Dumnezeu îți face un dar, îți pune-n mână și un bici; iar biciul este destinat exclusiv autoflagelării.”(Truman Capote)Cetățeanul (ne)turmentat - Remus Fabian - către poporul român (din țară și diaspora):„Mizerabilă recunoștința noastră, a românilor, față de binefacerile satisfăcătoare ale conducătorilor politruci din guvern și parlament ! Aceste minunate personaje votate cu atâta drag
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
pierdeam, Și pași aiurea număram, E pentru că gândul ne-a stat, La multe giji ce ne-au ´cercat... Bine că doamne n-am călcat, Că o-ncurcam! Acum că ciclul s-a-ncheiat, Sunt mulțumit ce-am învățat (Nu poți să faci bici din rahat). Cât știu, e bine, niciun bai, Destul să-mi prindă bine-n Rai, De mi-o fi dat. 24 mai 2017, Aurel Lucian Chira Referință Bibliografică: DANS PARADISIAC / Aurel Lucian Chira : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2337
DANS PARADISIAC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380990_a_382319]
-
aștepți / Simt că viața asta nu are pereți ( Întreg din jumățăți astrale) M-am întâlnit pe aceeași idee cu autoarea, exprimată în cuvinte total diferite. Spune Elvira Maria Vancea Realitatea mă trezește/ Și intru singură în jug / Mă-nham , și biciul mă plesnește! Din poezia Îmi vine să mă duc pe lume Iar Sabina Măduța în Sonetul resemnării scrie Acum merg liniștită ca asinul,/ Nainte, înapoi cum vrea Stăpânul,/ Mi-e caldă suferința ca o soră... Dac-am uni cele două
DOR DE TĂCERI, DOR DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374379_a_375708]
-
plugușor! Să auzim ce s-a-ntâmplat Mai important la noi în sat Și-o să vă dăm câte-un colac, Și bani, și mere după plac! Haideți, sunați din clopoței, Voi toți, copii, sunteți ai mei! Urați-mă, pocnind din bici, Hai, plini de viață, mari și mici, Ca niște-artiști adevărați, Începeți să ne bucurați Cu cel mai strașnic plugușor!” Le-a spus al lor învățător , Emoționat, profund vibrând, În pragul casei, lăcrimând ... Referință Bibliografică: HAIDEȚI; COPII! / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare
HAIDEȚI; COPII! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374396_a_375725]
-
Toate Articolele Autorului Se umblă cu uratul, bădie ieși afară, Vin îngerii în cete lumină să-ți aducă Deschide-le portița ca-n vremi de-odinioară Și spune-le povești pe prispă, la bojdeucă. Răsună valea toată de zurgălăi și bice, Căprițe și căiuți au împânzit Țicăul, Jienii și ursarii au început să strige Cu datini din străbuni vin să alunge răul. Sosit-au urători tocmai din dealul Bucium, Stau în cerdacul casei, trăistuțele li-s pline, E noapte, e târziu
LA BĂDIŢA ION CREANGĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/374395_a_375724]
-
multe amintiri și pățanii din timpul copilăriei. Încă îmi amintesc vara, când deja eram mai mare, aveam vreo 12-14 ani și mă duceam la secerat cu fratele cel mic al mamei, care conducea secerătoarea bunicului și avea la îndemână un bici lung, împletit din fâșii de piele argăsită și îmbibate cu păcură. El mă făcea să simt lungimea și usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
la secerat cu fratele cel mic al mamei, care conducea secerătoarea bunicului și avea la îndemână un bici lung, împletit din fâșii de piele argăsită și îmbibate cu păcură. El mă făcea să simt lungimea și usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]