976 matches
-
proiectului «Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate» a fost motivată de câteva argumente irefutabile. În primul rând, trebuie menționată dimensiunea teoretică convingătoare cu care este articulat proiectul. Conceptul, care dezvoltă tema istoriei recente, este în acord cu tema generală a bienalei. În al doilea rând, selecția artiștilor este convingătoare: Michele Bressan, Carmen Dobre - Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Ștefan Sava și Larisa Sitar fac parte din «noul val» al artei vizuale contemporane românești; deși tineri, toți au un palmares interesant și
România, la Bienala de la Veneția 2015, cu un proiect realizat de Adrian Ghenie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102372_a_103664]
-
de cercetare artistică sumată de artiștii participanți. Actualul proiect continuă tradiția deja instituită în spațiul Institului Român din Veneția, tradiție ce privilegiază generația tânără (atât la nivel curatorial, cât și artistic) și mediile artistice inovatoare", se arată în motivarea comisiei. Bienala de la Veneția este un eveniment de primă importanță în viața artistică internațională, încorporând expoziții și dezbateri din artă, film, muzică, teatru și arhitectură. La început înglobată în Expoziția Internațională de Artă, Expoziția Internațională de Arhitectură a început să se emancipeze
România, la Bienala de la Veneția 2015, cu un proiect realizat de Adrian Ghenie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102372_a_103664]
-
Palatului Regal ), estimată la 900-1.500 de euro, provenind din colecția istorică a Elenei Theodorescu-Sion și expusă, în 1938, la Biennale d'Arte di Venezia. I se alătură După bal (2.800 - 3.500 de euro), expusă, de asemenea la Bienala de la Veneția în același an, și, mai ales, Nevermore (7.000 - 10.000 de euro), pictată în 1909-1910, lucrare ce a participat la Expoziția Tinerimii Artistice din București, în aprilie 1910, și a fost reprodusă, tot atunci, în Noua Revistă
Top 100 mari maeștri ai artei românești, de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104788_a_106080]
-
imaginarul, indiferent de tema aleasă. Să amintim și Cârciumărese, din 1937, estimată la 8.000 - 12.000 de euro. Legendă (Toamna la Ștefănești) de Ion Țuculescu (30.000 - 50.000 de euro), a participat la a XXXIII-a Expoziție a Bienalei Internaționale de Artă, Veneția, 1966 și este menționată și reprodusă în detaliu în catalogul expoziției. Opera a participat și la Expoziția Retrospectivă "Ion Țuculescu", de la Muzeul Național de Artă al României - Muzeul Colecțiilor de Artă, București, dar și la expoziția
Top 100 mari maeștri ai artei românești, de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104788_a_106080]
-
Șuteu precizează, totodată, că Rosia Montana, campania pentru Cumințenia Pământului ansamblul de măsuri, dezbateri și reorganizări din cinematografie, codul patrimoniului, Hanul Solacolu, Biserica Sfinților, Patrimoniul construit, România creativă, Cetătile dacice, Capitala Culturala și orașele Europene, Sezonul cultural Franco-Român și Europalia, Bienala de la Veneția... toate în paralel, toate la fel de importante, alături de multe altele nenumite aici, vor continua ca preocupări și se vor consolida ca propuneri. De asemenea, ministrul Culturii concluzionează că "marea provocare a acestui (foarte) scurt mandat este simplificarea și reconectarea
Un ministru tehnocrat vorbește despre provocarea mandatului său by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102893_a_104185]
-
sculpturi de cupru realizate pe turn de Franz Metzner. În 1907, Hoffmann a fost co-fondator al "Deutscher Werkbund", iar în 1912 a companiei "Österreichischer Werkbund". După al Doilea Război Mondial, el a primit însărcinări oficiale, în calitate de comisar general austriac la Bienala de la Veneția și membru în senatul artistic. Unele dintre articolele casnice proiectate de Hoffmann se mai află și astăzi în producție, precum setul de tacâmuri Rundes Modell, care este fabricat de compania Alessi. Setul era produs inițial din argint, iar
Josef Hoffmann () [Corola-website/Science/336247_a_337576]
-
anul 1974. A fost metodist la Casa de Creație Prahova, realizator de spectacole folclorice, culegător de folclor, prezentator de festivaluri internaționale precum și curator al unor galerii de artă ale unor programe expoziționale internaționale. A fost curatorul mai multor ediții ale Bienalei „Ion Andreescu” de la Buzău și a fost prezent la numeroase ediții ale taberei de creație Monteoru Art. A făcut studii de specialitate despre creația artiștilor plastici români și a editat cataloage de artă. A fost colaborator la diferite publicații ca
Corneliu Antim () [Corola-website/Science/336710_a_338039]
-
pe care le-a organizat la Teceu Mare, perioadă în care discursul artistic al creației sale s-a îmbogățit cu o dominantă pre-expresionistă. După decesul din anul 1918, circulația operelor sale nu a fost una importantă, ba chiar defavorabilă. La Bienala de la Veneția din anul 1922 au fost expuse doar trei lucrări și până în deceniul al șaselea al secolului al XX-lea tablourile lui Hollosy au apărut în public doar sporadic. Revenirea în atenția publicului s-a produs o dată cu expoziția aniversară
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
a absolvit Facultatea de Arte din Iași, secția pictură, clasa profesorului Dan Hatmanu. În anul 2006, obține titlul de doctor în arte vizuale al Universității de Vest Timișoara. În perioada 1984 - 2016 a participat la expoziții de grup, anuale și bienale organizate la (București, Iași, Arad, Brăila, Cluj, Galați, Ploiești, Bacău, Bârlad, Focșani, Moinești, Oradea, Piatra Neamț, Ploiești, Rm. Vâlcea, Suceava, Târgu Mureș, Tîrgoviște, Timișoara) și în străinătate (Cehia, Olanda, Republica Moldova, Franța, Turcia, Germania, Polonia, Finlanda, SUA, Suedia). - 2016, Muzeul Național al
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
București - Muzeul Național Literaturii Române - 1997, Bacău - Galeriile de Artă - 1997, Focșani - Galeriile de Artă - 1986, 1987, 1989,1990,1993, Focșani, Galeriile de Artă - 2014, Premiul pentru Pictură al Uniunii Artiștilor Plastici din România - Salonul Național de Pictură-2014 - 2012 Mențiune, Bienala Gh. Petrașcu Tîrgoviște - 2006 și 2010, Nominalizare la Saloanela Moldovei - 1998, Premiul Ștefan Dimitrescu, Bîrlad; Nominalizare la Bienala Lascăr Vorel, Piatra-Neamț - 1994, Premiul U.A.P. din Republica Moldova la Saloanele Moldovei - 1993, Premiul U.A.P. din România la Saloanela Moldovei - 1990
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
1990,1993, Focșani, Galeriile de Artă - 2014, Premiul pentru Pictură al Uniunii Artiștilor Plastici din România - Salonul Național de Pictură-2014 - 2012 Mențiune, Bienala Gh. Petrașcu Tîrgoviște - 2006 și 2010, Nominalizare la Saloanela Moldovei - 1998, Premiul Ștefan Dimitrescu, Bîrlad; Nominalizare la Bienala Lascăr Vorel, Piatra-Neamț - 1994, Premiul U.A.P. din Republica Moldova la Saloanele Moldovei - 1993, Premiul U.A.P. din România la Saloanela Moldovei - 1990, Premiul al II-lea, Voronețiana - Suceava - Muzeul Național de Artă al Moldovei - Pinacoteca Parlamentului României - Muzeul de Artă
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
pentru scenografie - Festivalul internațional P.I.F Zagreb. 1983 - Premiul A.T.M. pentru scenografie - București. 1985 - Premiul pentru scenografie - Ion Creangă - Bacău. 1993 - Premiul pentru scenografie - Festivalul internațional Klangenfurt. 1994 - Premiul pentru scenografie - Festivalul internațional Kraguevac. A avut numeroase expoziții personale, bienale și triennale de scenografie și pictură în diferite țări. Din 1987 se stabilește în Germania unde se dedică exclusiv picturii. Multe lucrări ale artistului se află în muzee cum ar fi: Muzeul de Artă Vizuală Galați, Muzeul de Artă Constantă
Mircea Nicolau () [Corola-website/Science/337355_a_338684]
-
concentra pe crearea corpurilor avatar în performance-ul contemporan. Prezentarea pornește de la problematica reprezentării, rolul computerului în transformarea valorilor culturale și definiția “naturalului” în ziua de astăzi. Unul dintre cei mai în vogă coregrafi ai momentului, câștigătorul Leului de Aur din cadrul Bienalei de la Veneția, Chris Haring va împărtăși publicului din experiența metodei sale de lucru. Prezentarea Strange Body in Artificial Paradise se va concentra pe descrierea procesului de creație bazat pe influența rețelelor de socializare asupra omului contemporan și felul în care
Muzică, dans, film, la Bucharest International Dance Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104409_a_105701]
-
ele rămânând lucrări emblematice în istoria dansului, precum Density 21.5, The Year of the Horse, Blue Lady, Steppe, Maa, Signes, Writings on Water sau Inanna. În 2006 Carolyn Carlson a obținut primul Leu de Aur oferit unui coregraf la Bienala de Arte de la Veneția. În 1999 a fondat Atelier de Paris - Carolyn Carlson la Cartoucherie, iar din ianuarie 2014, după nouă ani petrecuți în calitate de Director al CCN Roubaix Nord-Pas de Calais, Carolyn Carlson se întoarce la Paris ca Artist Asociat
Celebra Carolyn Carlson – „pioniera scenei coregrafice contemporane”, invitată în FNT 2016 by Magdalena Popa Bulu () [Corola-website/Journalistic/104441_a_105733]
-
fost luate deja primele măsuri concrete: din 15 septembrie a demarat programul de curățenie în parcurile Capitalei. Acesta se va finaliza în luna octombrie. De asemenea, în fiecare dintre aceste parcuri vor fi plantați arbori și arbuști, dar și plante bienale crescute în serele proprii ale ALPAB. Având în vedere depășirile înregistrate pentru pulberile în suspensie și deschiderea procedurii de infringement pentru România în anul 2009, directorul Direcției de Mediu din cadrul Pmb, Oana Grigore, a arătat că „luând act de aceste
Gabriela Firea, măsuri pentru implementarea problemelor de mediu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105214_a_106506]
-
teme de reflecție asupra societății contemporane. Un subiect actual de reflecție din practică lor artistică este universul SUPRAINFINIT în care speranța devine unealtă critică în modelarea prezentului și a viitorului. Apparatus 22 a participat la nenumărate festivaluri și expoziții precum Bienala de Artă Contemporană (Veneția), Muzeul de Artă Modernă MUMOK (Viena), Ujazdowski Castle CCA, Varșovia, Steirischer Herbst, Graz, Akademie Schloss Solitude, Stuttgart, Muzeul de Artă Contemporană, București, KunstMuseum Linz, Academia Regală de Arte Frumoase din Bruxelles etc. În prezent, membrii colectivului
Colectivul de artă „Apparatus 22”, la Muzeul de artă contemporană Stedelijk din Amsterdam by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105407_a_106699]
-
mondial”. În capodoperele sale el se servește de diverse tehnici artistice, integrând dansul, pictura, lumina, designul, sculptura, muzica și dramaturgia. A fost distins cu premii internaționale, printre care Premiul Pulitzer, două premii Guggenheim Fellowship (1971, 1980), Leul de Aur la Bienala de la Veneția 1993, Premiul Dorothy and Lillian Gish pentru întreaga carieră, Premiul Europa la Taormina în 1997. A fost numit membru al Academiei de Arte și Litere și Comandor al Artelor și Literelor... A lucrat în colaborare cu scriitori de
Dansul este pentru steaua baletului Baryshnikov iubire, dialogul cu spațiul și timpul by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105402_a_106694]
-
curătoarea expoziției. Catherine de Zegher Catherine de Zegher este Directoarea Muzeului de Arte Frumoase din Ghent (Belgia) și membră a Academiei Regale de Stiinte și Arte din Belgia. În 2013, a fost curătoarea celei de-a 5-a ediții a Bienalei de la Moscova și a Pavilionului Austriei la cea de-a 55-a ediție a Bienalei de la Veneția. În 2010-2012 a fost Directorul Artistic al celei de-a 18-a ediții a Bienalei din Sydney, Australia. A fost curator invitat la
Talk: Catherine de Zegher - Geta Brătescu: A Studio of One’s Own by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105405_a_106697]
-
Ghent (Belgia) și membră a Academiei Regale de Stiinte și Arte din Belgia. În 2013, a fost curătoarea celei de-a 5-a ediții a Bienalei de la Moscova și a Pavilionului Austriei la cea de-a 55-a ediție a Bienalei de la Veneția. În 2010-2012 a fost Directorul Artistic al celei de-a 18-a ediții a Bienalei din Sydney, Australia. A fost curator invitat la Fundația Tàpies în Barcelona și la Departamentul de Desen al Muzeului de Artă Modernă din
Talk: Catherine de Zegher - Geta Brătescu: A Studio of One’s Own by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105405_a_106697]
-
curătoarea celei de-a 5-a ediții a Bienalei de la Moscova și a Pavilionului Austriei la cea de-a 55-a ediție a Bienalei de la Veneția. În 2010-2012 a fost Directorul Artistic al celei de-a 18-a ediții a Bienalei din Sydney, Australia. A fost curator invitat la Fundația Tàpies în Barcelona și la Departamentul de Desen al Muzeului de Artă Modernă din New York, unde a organizat expoziția On Line. Drawing through the Twentieth Century (Despre linie. Desenul de-a
Talk: Catherine de Zegher - Geta Brătescu: A Studio of One’s Own by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105405_a_106697]
-
Study and Conference Center a Fundației Rockefeller și a bursei Arts Writers Grant oferită de Creative Capital /Andy Warhol Foundation. În 2012, a scris și editat all our relations (toate relațiile noastre) pentru cea de-a 18-a ediție a Bienalei de la Sydney, iar în 2013, More Light (Mai multă lumină) pentru cea de-a 5-a ediție a Bienalei de la Moscova. Ceva mai recent, în 2014, de Zegher a publicat Women’s Work Is NeverDone (Muncă femeii nu se încheie
Talk: Catherine de Zegher - Geta Brătescu: A Studio of One’s Own by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105405_a_106697]
-
Foundation. În 2012, a scris și editat all our relations (toate relațiile noastre) pentru cea de-a 18-a ediție a Bienalei de la Sydney, iar în 2013, More Light (Mai multă lumină) pentru cea de-a 5-a ediție a Bienalei de la Moscova. Ceva mai recent, în 2014, de Zegher a publicat Women’s Work Is NeverDone (Muncă femeii nu se încheie niciodată), o antologie de eseuri despre lucrări ale artistelor contemporane. În această toamnă, de Zegher va prezenta Geta Brătescu
Talk: Catherine de Zegher - Geta Brătescu: A Studio of One’s Own by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105405_a_106697]
-
au o estetică impresionantă și o mare încărcătură emoțională. Iar producțiile lui au câștigat aprecierea publicului și a criticilor din toată lumea. Pentru toate acestea a avut o nominalizare la Premiul Pulitzer și două Premii Ubu, câțiva Lei de Aur la Bienala de la Veneția și un Premiu Olivier. Este membru al Academiei de Litere și Arte din America, precum și al Academiei de Arte din Germania, primind titlul de Doctor Honoris Causa de 8 ori. A fost numit Comandant al Ordinului Literelor și
Clipe de neuitat care prind contur la FITS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105415_a_106707]
-
de dizolvare a limitei dintre pictură și arta cinematografică, care durează de patru decenii în care artistul a avut peste 130 de expoziții personale - printre altele la MoMA New York, la Galeria Națională din Londra, la Muzeul Guggenheim din Bilbao, la Bienala de Artă de la Veneția sau la Grand Palais din Paris. Encounters rămâne deschisă publicului până în 15 iulie. 3 artiști clujeni inaugurează Camera din Centrul de Interes! 3 shells and a square game e expoziția cu care se inaugurează spațiul artist-run
Cel mai nou și spectaculos Centru de Artă din România va fi inaugurat la Cluj by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105452_a_106744]
-
fost apoi expusă în cadrul "Coming Out - Best Degree Pieces Academy of Fine Arts in Warsaw" (2015) și “Hosted Simply” prezentată în Spectrum Tower, Varșovia (2015) și Heiligienkreuzerhof Hof, Vienna(2016). A participat în Biennale de La Biche (2017), cea mai mică bienală de artă contemporană din lume. Între 2012-2016 a fost asistant curator la Zachęta Project Room, Varșovia. Bursieră a Ministerului Culturii și Patrimoniului în 2017. Trăiește și lucrează în Varșovia, Polonia. Expoziția poate fi vizitată până pe data de 28 iulie 2017
„SEEDS” a artistei Larisa Crunțeanu, la Berlin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105472_a_106764]