2,247 matches
-
așa greu! Îl termin când ajung acasă pe bestia aia, fir-ar al Soti de nenorocit! Să vezi numai ce îi voi face dacă pun mâna pe el! Eu râdeam și ceilalți prieteni la fel, văzând grămada de pietre ce bietul Gioni nu mai prididea scoțându-le din ghiozdan. Îl cunoșteau toți pe Haralamb ca pe un cal breaz, ce-i poate pielea. Deși era mai mic decât noi ceilalți la propriu și la figurat. De felul lui era mic de
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
să zic, hrană se găsește tot mai greu, râul a sărăcit în pește, ghinda s-a terminat, iar albinele și-au ascuns bine stupii! Colind zilnic pădurea să găsesc de-ale gurii, dar umblu mai mult cu burta goală. - Oh, bietul de tine, dar grele zile te-au ajuns! E drept că am fost cam supărată, însă mi-a trecut și acum chiar te compătimesc! Mă bucur că te-am întâlnit! Vino să îți arăt unde te poți ospăta boierește! Prin
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375918_a_377247]
-
că s-ar putea ivi vreun pericol. Nu reuși să ajungă bine la miere, că apărură, ca un nor negru, stăpânele acesteia. Acum, ține-te necaz! Au tăbărât pe el cu sutele. Ace veninoase plonjau asupra lui din toate direcțiile. Bietul Ursache, îngrozit și aproape paralizat de durere, se chinuia să scape de sub ploaia săgeților otrăvitoare, însă roiul de albine nu își înceta atacul. Alergând disperat unde văzu cu ochii, ajunse cu greu la un râu. Abia când intră în apa
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375918_a_377247]
-
să zic, hrană se găsește tot mai greu, râul a sărăcit în pește, ghinda s-a terminat, iar albinele și-au ascuns bine stupii! Colind zilnic pădurea să găsesc de-ale gurii, dar umblu mai mult cu burta goală. - Oh, bietul de tine, dar grele zile te-au ajuns! E drept că am fost cam supărată, însă mi-a trecut și acum chiar te compătimesc! Mă bucur că te-am întâlnit! Vino să îți arăt unde te poți ospăta boierește! Prin
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
că s-ar putea ivi vreun pericol. Nu reuși să ajungă bine la miere, că apărură, ca un nor negru, stăpânele acesteia. Acum, ține-te necaz! Au tăbărât pe el cu sutele. Ace veninoase plonjau asupra lui din toate direcțiile. Bietul Ursache, îngrozit și aproape paralizat de durere, se chinuia să scape de sub ploaia săgeților otrăvitoare, însă roiul de albine nu își înceta atacul. Alergând disperat unde văzu cu ochii, ajunse cu greu la un râu. Abia când intră în apa
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
se-amestece în toate.Ne rostogolește gheme,Chiar de nimeni nu se teme,Se urcă pe mașinoaie,... XV. LUPUL NEAJUTORAT, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017. Lupul s-a îmbolnăvit, Era singur, chinuit, Stătea, bietul, leșinat, Că de mult n-a prea mâncat. Vulpea-n cale îi apare, O-ntreabă ce merinde are. Ea multă hrană-a adunat, Dar, totuși, azi l-a refuzat: „- Nu pot să-ți dau, fiindcă știi, Acasă am și eu
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
are. Ea multă hrană-a adunat, Dar, totuși, azi l-a refuzat: „- Nu pot să-ți dau, fiindcă știi, Acasă am și eu copii, Și-apoi, atuncea când vânai, ... Citește mai mult Lupul s-a îmbolnăvit,Era singur, chinuit,Stătea, bietul, leșinat,Că de mult n-a prea mâncat.Vulpea-n cale îi apare,O-ntreabă ce merinde are.Ea multă hrană-a adunat,Dar, totuși, azi l-a refuzat:„- Nu pot să-ți dau, fiindcă știi,Acasă am și eu
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
Ionuț încă umbla prin cerdac ori prin curte. Avea multe de văzut. Deodată, i se făcu inima cât un purice: văzu niște jar strălucitor, ca de cărbuni viu aprins, chiar lângă coliba cu lemne, unde bunicul tăia lemne de obicei. Bietului copil i se făcu frică, așa că intră în fugă în casă, să-i dea de știre bunicii de grozăvia jarului de lângă coliba cu lemne: - Bunica, mi-e frică! O să ia foc casa! - Ce tot vorbești, copile? Cum adică să ia
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
plecat, s-au grăbit să plece tocmai când comitele a rânduit poteră pentru prinderea lor și atunci au dat să treacă Timișul măcar cum. Și pentru că s-a întâmplat nu mult după aceea ca Birtul podului să ia foc, iar bietul străbunicul să piară tot atunci, aceiași oameni poate vor fi văzut în asta o răzbunare din partea lotrilor, neîmpăcați cu gândul că au fost păgubiți, și încă de o femeie!” Mă uitam la mama care mângâia toga zgrunțuroasă a sfântului Nepomuk
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
ține în permanență ocupați, cu toții știm că ce e prea mult strică... dar și lipsa gândurilor... indică sărăcie spirituală. Și-atunci... fericiți cei săraci cu duhul? (ar fi unul din aspectele zicalei). Da, energia gândului ne fulgeră ființa, ne chinuie bietul ”măgar al sufletului” - trupul. Echitabil ”armistițiu” propuneți: Îi propun târg echitabil să-mi mai lase un răgaz rebelul, în miez de noapte să nu mă mai țină treaz. Zău! Să nu se plictisească, din silabe, dulci poeme, viața să îmi
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
majordomului, fără să scoată trabucul din gură: - Haripele, vez’ bă, cine-i hăștia șî ce vrea, dă-le ceava dă beut șî dă-i dreacu’ afară, c-acu’m vine nebuneala la creer șî fac moarte dă om! Din păcate, bietul Haripel nu a mai avut timp să îndeplinească actul de milostenie al șefului și, dat fiind că ieșise cu pistolul mitralieră armat, a luat, brusc, niște gloanțe în căpățâna aia, cam seacă, a lui. Văzând că bunele sale intenții trec
EROAREA JUDICIARĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376672_a_378001]
-
Iată, acum îngerul bun și îngerul rău, combatanții celești de pe grumazul meu, amarnic dau piept ba pe umărul stâng, ba pe umărul drept... Iar eu, ca un nătâng, de-o viață aștept împăcarea de pe umerii mei, acum, tot mai grei, bieții de ei! - umerii mei... (noiembrie, 2014) Referință Bibliografică: Războiul de pe umerii mei / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1441, Anul IV, 11 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
RĂZBOIUL DE PE UMERII MEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376720_a_378049]
-
artă și dibăcie, zâmbi misterios Zamfirescu. Aici este spirifanțul capitalismului. Nu-i suficient să fii priceput în ițele negustoriei. Trebuie să dovedești abilitate și în arta de a înșela și fura statul. Altfel, stai pe tușă, domnu’ negustor. --Așa-i, oftă bietul Trache, înțelegând unde îi este locul. Degeaba ținea el cu dinții de volan. Mafioții jucau meciul capitalismului, pe când el...pe tușă. Și unul dintre „ăștia” făcea pe profesorul cu el. Care...îi aruncase și lui o firimitură, considerată pleașcă. În
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
mulțumi să-l asculte și să mormăie din când în când: așa-i, așa-i! În timp ce Zamfirescu îi ținea prelegerea de negustorie generală, dându-se rotund în teoria negocierii, a stabilirii prețului în funcție de conjunctura pieții, mă rog, îl plimbă pe bietul Trache prin tot labirintul marketingului și prin misterele negoțului cu zarzavaturi. Mânuia aiurea termenii statistici și economici, ca un adevărat economist ce...nu era, pentru că absolvise Electrotehnica și, deși avea diplomă de inginer politehnist (de București), nimeni nu-l angajase
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
o găină. A fost primul care a reușit să aducă o găină într-o paporniță. Câteva zile a fost lăsat în pace, dar monitorul general iar i-a trecut la catastif liniuțe fără număr. La fel îl înnebunise și pe bietul Gogu cu liniuțele, încât acesta, disperat, a adus o gâscă. În aceeași zi, Ionel a venit târâind după el în clasă un berbec. Domnul Fusulan încă nu venise, când a început hărmălaia, pentru că Gogu scăpase gâsca ce găgăia speriată, iar
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
în cap când a intrat în clasă. Speriați, toți beligeranții s-au bulucit în bănci, cu mâinile la piept. Ca și cum ar fi fost țepeni de când veniseră la școală. Pe fața fiecăruia se citea inocentul „eu n-am făcut nimic!”. Numai bietul Mihăiță și-a asumat responsabilitatea, ca un autentic șef ce era. - Raportez, domnule director, sunt monitorul general! Le-am pus la toți liniuțe în condică și trebuie să-i pedepsiți cu mămica”. („Mă-mica” trona tăcută pe catedră). Domnul Arsu
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
ba încă mai bătând din picioare. Ceva-i părea nefiresc în acea întâmplare. Îi veni în minte să intre în casă, să vadă ce e cu beduinul vecin, pe care nu-l mai văzuse de mult timp. Îl găsi pe bietul Hodja cu suflarea vieții aproape stinsă. Îl luă, totuși, în brațe și-l scoase în drum, așezându-l pe o băncuță de piatră. Beduinul bătrân abia mai sufla. Se bucură mult văzând gazela stând aproape, în drum, fără un pic
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
să smotocească un puișor de porumbel, îl prinse de coadă, apoi de-un picioruș, și trăgea tare de el, mai-mai să-l dovedească. Mare noroc avu porumbelul, căci ea zări la timp pățania, sări în ajutorul lui, și așa scăpă bietul de el de răutatea motanului! - Biet puișor, hai vino la fetiță să vadă ce ai la picioruș! A, ți-e frică de mine? Nu, puiul mamei... Vino să văd ce ai, că nu-ți fac nimic! Să vadă Roxette ce
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
nu mai e fată! Începea scandalul. Bieții părinți încercau să o-nduplece să meargă acasă așa cum era. Dar ea, dedulcită la fructul plăcerii, bătea din picior: nu și nu! Că ea....numai pe Ghiță...numai cu Ghiță...Ce să facă bieții părinții? Dacă așa se întâmplase...După îndelungate negocieri cu fălosul Ghiță, acceptau situația, cedând și pogoanele de rigoare. Ca s-o țină de nevastă. Hora avea și astfel de efecte, care se dovedeau deseori binefăcătoare pentru tinerii îndrăgostiți. Alteori, fierbințeala
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
pe câmpurile egipteanului sute de lucrători cu ziua, bieți oameni săraci, egipteni sau evrei, veniți să câștige câțiva arginți, cu care cumpărau grâu, tot de la acest stăpân. Egipteanul era lacom, sporea prețul cerealelor an de an, ceea ce neliniștea mult pe bieții nevoiași osândiți să muncească, și apoi să cumpere grâu tot de la el. Asenath era un stăpân hapsân, nu vedea bine faptul că evreii din ostrovul de alături aveau și ei niște ogoare, e drept, foarte mici, sau că aveau niște
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
totuși retorică. Dar are un răspuns palpabil spre deosebire de: Ce este șpaga? Așadar bacșișul este o formă de cerșeală care ne vine de la turci. Domnitorii fanarioți i-o dădeau Sultanului spre a căpăta domnia. Apoi trebuia recuperată. Prin impozite! Vai de bietul român. Mai toți funcționarii turci trăiesc numai din bacșișuri și au averi comparabile cu aceea a sultanilor. Așa e la ei și astăzi. La noi bacșișul are altă interpretare. E primită de frizer sau chelner. Uneori pe merit. Uneori! Cerșetorul
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
Nimeni nu știa că reașezarea versurilor îi producea o stare extactică, pe care și-o confecționa periodic, mai rar, la început, din ce în ce mai des, în cele din urmă. Când îl rugau ai lui să le citească noutăți, râdea stânjenit, refuzându-i. Bieții de ei! Nici cu gândul nu gândeau că nu modestia poetului lor acționa! Nu! Doar infatuarea! Nu voia să le-mpărtășească versurile-i, fiind convins de nepriceperea lor. Și, oricum, n-ar fi suportat aprecieri corective ori negative, doar la
CĂLIMARA CU CERNEALĂ SIMPATICĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379776_a_381105]
-
îmbrățișare și sfărâmat de-a sa lumină îl mângâie dând din picioare vrând să ascundă-o veche vină culoarea de urzică, falsă - o mască cum bine se știe - cu puterea ei de balsă reușește-o șmecherie Să-l facă pe bietul frumos s-o ajute în iubire fiindcă fluturu’-i bengos are-n aripi fericire Morala: De ești fluturaș sub soare nu te-ncrede în urzică n-are zâmbetul de floare are țepi și n-are frică Să te piște, să
UN FLUTURE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374750_a_376079]
-
cea mare sărută adesea poalele munților și soarele are putere în orice anotimp. - Pe crestele munților zăpada rămâne uneori un timp mai îndelungat, semnalând prezența iernii. Și acolo zilele se socotesc pe degete dar viețuitoarele nu suferă niciodată de foame. Bieții de voi, pricăjiți și aproape transparenți, ca niște spirite ale pădurii! De-ați avea norocul să ajungeți pe acele meleaguri, ați cunoaște un paradis despre care ați auzit că ar exista doar într-o altă lume. Însă pot să vă
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
urmă... împlinirea. Se întoarseră în satul Ioanei după vreo lună cu ceva bani puși deoparte pentru căsătorie și un modest început. Sătenii clătinau din cap neîncrezători de așa noroc pe capul Ioanei, dar îl căinau în șoaptă pe la porți pe bietul Nicolae, care habar nu avea în ce belea căzuse. Se căsătoriră fără prea multă ceremonie, căci niciunul nu avea familie sau prieteni care să-i însoțească. Imediat după cununie Nicolae se apucă să repare ce se putea din căsuța Ioanei
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]