45,900 matches
-
în perioada 1974-1980. Când s-au colectat datele (între 1992-1993), adoptații aveau vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Numai 11% dintre copiii adoptați au raportat despărțirea prin divorț a părinților adoptatori comparativ cu 28% dintre copiii crescuți de părinții biologici. O corelație pozitivă între stabilitatea căsniciei și stabilitatea adopției a fost semnalată și în cazul adopției copiilor cu nevoi speciale 90. Referitor la familiile adoptive monoparentale, Rosenthal și Groze 91, semnalau rezultate variate în stadii diferite de dezvoltare a familiei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nivel de adaptare mai scăzut. Așa cum anticipam anterior, o altă dimensiune evidențiată frecvent de studii este vârsta părinților adoptatori. Se pare că, media de vârstă a acestora este cu aproximativ 10 ani mai înaintată decât media de vârstă a părinților biologici. În același studiu amintit anterior, Tessier et al.96 au constatat că vârsta medie pentru mamele adoptive, din Canada, este de aproximativ de 37,8 ani în momentul adopției, iar pentru tații adoptatori de 38,9 ani, în timp ce vârsta medie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studiu amintit anterior, Tessier et al.96 au constatat că vârsta medie pentru mamele adoptive, din Canada, este de aproximativ de 37,8 ani în momentul adopției, iar pentru tații adoptatori de 38,9 ani, în timp ce vârsta medie pentru mamele biologice este de 26,7 de ani, iar pentru tații biologici este de 29,1 ani, în momentul nașterii copilului. Caracteristici de vârstă similare pentru părinții adoptatori sunt identificate și în statisticile Franței și ale Australiei. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârsta medie pentru mamele adoptive, din Canada, este de aproximativ de 37,8 ani în momentul adopției, iar pentru tații adoptatori de 38,9 ani, în timp ce vârsta medie pentru mamele biologice este de 26,7 de ani, iar pentru tații biologici este de 29,1 ani, în momentul nașterii copilului. Caracteristici de vârstă similare pentru părinții adoptatori sunt identificate și în statisticile Franței și ale Australiei. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 97, indică faptul că părinții adoptatori din România
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
americani au vârsta mai înaintată decât părinții adoptatori români. Astfel, media de vârstă pentru părinții americani, în momentul adopției este de 43 de ani, în timp ce pentru părinții adoptatori români este de 39 de ani. Menționăm însă că, și între mamele biologice, aflate la prima naștere există diferențe în cele două țări. Astfel, conform datelor oferite de National Vital Statistics System, media de vârstă a mamelor biologice la prima naștere, pentu Statele Unite, pentru anul 1999, când a fost realizat studiul citat anterior
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru părinții adoptatori români este de 39 de ani. Menționăm însă că, și între mamele biologice, aflate la prima naștere există diferențe în cele două țări. Astfel, conform datelor oferite de National Vital Statistics System, media de vârstă a mamelor biologice la prima naștere, pentu Statele Unite, pentru anul 1999, când a fost realizat studiul citat anterior era de 24,8, cu aproximativ 1,3 ani mai mare decât vârsta medie a mamelor din România la prima naștere, conform datelor oferite de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nevoilor copiilor. Legislația în vigoare în România nu precizează decât diferența minimă de vârstă între părinți și copil, aceasta fiind de 18 ani101. Tabelul 2.2 Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției comparativ cu vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Autorul/anul cercetării Eșantion Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției Vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Vârsta medie pentru mamele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de 18 ani101. Tabelul 2.2 Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției comparativ cu vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Autorul/anul cercetării Eșantion Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției Vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Vârsta medie pentru mamele adoptive 38,5 ani Mame biologice 27,5 ani Australian Institute of Health and Welfare, 2004 502 familii adoptatoare din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cercetării Eșantion Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției Vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Vârsta medie pentru mamele adoptive 38,5 ani Mame biologice 27,5 ani Australian Institute of Health and Welfare, 2004 502 familii adoptatoare din Australia Mame adoptatoare 82% au peste 35 de ani, 50% au chiar peste 40 de ani Tații adoptatori 58% au peste 40 ani, 23% au chiar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1999, 2002 68 de familii adoptatoare din România și 230 de familii adoptatoare din SUA Vârsta medie pentru părinții adoptatori americani 43 de ani Vârsta medie pentru părinții adoptatori români 39 de ani Vârsta medie la prima naștere a mamelor biologice din SUA pentru 1999 era de 24,7 ani (conform National Vital Statistics System) Vârsta medie la prima naștere a mamelor biologice din România, pentru 1999, era de 23,5 ani (conform statisticilor INSSE) Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de ani Vârsta medie pentru părinții adoptatori români 39 de ani Vârsta medie la prima naștere a mamelor biologice din SUA pentru 1999 era de 24,7 ani (conform National Vital Statistics System) Vârsta medie la prima naștere a mamelor biologice din România, pentru 1999, era de 23,5 ani (conform statisticilor INSSE) Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Vârsta medie pentru părinții adoptatori 39 ani
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
INSSE) Tessier et al., 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Vârsta medie pentru mamele adoptive 37,8 ani Vârsta medie pentru tații adoptatori 38,9 ani Mamele biologice 26,7 de ani Tații biologici 29,1 ani Interesante sunt constatările a doi cercetărori Egbert și Lamont 102, care arătau prin studiul lor că, în cazul adopției unui copil cu nevoi speciale vârsta mai înaintată a părinților adoptatori se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Vârsta medie pentru mamele adoptive 37,8 ani Vârsta medie pentru tații adoptatori 38,9 ani Mamele biologice 26,7 de ani Tații biologici 29,1 ani Interesante sunt constatările a doi cercetărori Egbert și Lamont 102, care arătau prin studiul lor că, în cazul adopției unui copil cu nevoi speciale vârsta mai înaintată a părinților adoptatori se asociază pozitiv cu percepția unui grad
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai înaintată a părinților adoptatori se asociază pozitiv cu percepția unui grad mai ridicat de pregătire pentru adopție. Din punct de vedere al nivelului educațional, studiile internaționale arată că părinții adoptatori prezintă un nivel de educațional mai ridicat decât părinții biologici. Analizând studiile prezentate în tabelul 2.3, putem constata o medie a părinților care au cel puțin studii liceale de 72%. Farber et al.103 au identificat într-un studiu realizat asupra unui număr de 78 de părinți adoptatori din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
27% dintre familiile adoptive din România care au adoptat între 1990 și 1999 prin intermediul Fundației Holt au declarat că au resimțit nevoia unui suport financiar din partea statului pentru creșterea copilului adoptat 111. Discrepanțe în ceea ce privește venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului lunar pentru familia adoptivă în anul realizării studiului Media venitului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
financiar din partea statului pentru creșterea copilului adoptat 111. Discrepanțe în ceea ce privește venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului lunar pentru familia adoptivă în anul realizării studiului Media venitului lunar pentru familia biologica în anul realizării studiului Tessier et al, 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului lunar pentru familia adoptivă în anul realizării studiului Media venitului lunar pentru familia biologica în anul realizării studiului Tessier et al, 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Familie adoptivă 7338$ Salariul mediul lunar 4665$ Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Pe de altă parte Glidden 114 constata lipsa asocierii dintre nivelul veniturilor și adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Rezultatele referitoare la impactul structurii familiei (mai ales prezența sau absența altor copii in familie (biologici, adoptați) sunt în multe cazuri contradictorii. O serie de studii au arătat că prezența copiilor biologici in cadrul familiilor adoptatoare și cu atât mai mult a copiilor de vârstă apropiată cu cea a copiilor adoptați determină o creștere a riscului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Rezultatele referitoare la impactul structurii familiei (mai ales prezența sau absența altor copii in familie (biologici, adoptați) sunt în multe cazuri contradictorii. O serie de studii au arătat că prezența copiilor biologici in cadrul familiilor adoptatoare și cu atât mai mult a copiilor de vârstă apropiată cu cea a copiilor adoptați determină o creștere a riscului de eșec în procesul de adopție 115. Aceste rezultate nu au fost însă confirmate de alte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
determină o creștere a riscului de eșec în procesul de adopție 115. Aceste rezultate nu au fost însă confirmate de alte studii 116. Barth și Berry 117 au arătat că, impactul diferă în funcție de relația celorlalți copii cu părinții adoptatori: copii biologici, copii adoptați, posibil frați. Berry 118 arăta ulterior, mai precis în 1997 că, adopția fraților nu influențează nici negativ, nici pozitiv stabilitatea adopției, dar plasarea unor frați într-o familie în care există copii biologici determină un risc mai mare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii cu părinții adoptatori: copii biologici, copii adoptați, posibil frați. Berry 118 arăta ulterior, mai precis în 1997 că, adopția fraților nu influențează nici negativ, nici pozitiv stabilitatea adopției, dar plasarea unor frați într-o familie în care există copii biologici determină un risc mai mare de eșec decât în cazul familiilor fără copii. Pe de altă parte Festinger arăta în 1986119 că, acei copii plasați singuri prezentau o rată crescută de risc de desfacere a adopției (10.7%) comparativ cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este că motivele orientate spre sine, ca de exemplu dorința de a deveni părinte trebuie să se combine cu elemente de altruism, evidențiate, potrivit autorului, în abilitatea părinților de a empatiza, nu numai cu copilul adoptat ci și cu părinții biologici și de a înțelege nevoile familiei biologice care conduc la plasament. Alți factori care, în diferite studii au fost identificați în asociere cu reușita adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale au fost: starea emoțională a mamei în momentul adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de exemplu dorința de a deveni părinte trebuie să se combine cu elemente de altruism, evidențiate, potrivit autorului, în abilitatea părinților de a empatiza, nu numai cu copilul adoptat ci și cu părinții biologici și de a înțelege nevoile familiei biologice care conduc la plasament. Alți factori care, în diferite studii au fost identificați în asociere cu reușita adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale au fost: starea emoțională a mamei în momentul adopției 122, apartenența părinților la categorii etnice/rasiale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Ratele ridicate pentru întreruperea, respectiv desfacerea adopțiilor în cazul copiilor mari sunt explicate de o serie de cauze. În primul rând copiii de vârstă mai mare devin adoptabili de cele mai multe ori după încercări eșuate de a-i menține în familia biologică și/sau de a-i reintegra în cadrul acesteia. Sunt copii care, de cele mai multe ori, și-au petrecut timp îndelungat în sistemul de protecție, copii care în istoricul lor au trecut prin plasamente multiple, au suferit numeroase pierderi și traume puternice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care aceasta întimpină dificultăți în a integra informația dorită și prin urmare a înțelege ceea ce i se întâmplă. O altă cauză care poate determina risc de eșec o reprezintă diferența dintre sistemele familiale cu care a intrat în contact: familia biologică, familia de plasament și familia adoptivă 139. Propunem să tratăm aceste cauze pe rând. Este dovedit de numeroase studii că instituționalizarea reprezintă forma cea mai puțin eficientă și de dorit pentru protecția copiilor, prin efectul negativ pe care îl are
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]