3,987 matches
-
ecologică a întregii populații pentru dezvoltarea unei conștiințe ecologice. Așadar, ocrotirea naturii apare ca o funcție a societății umane, ca o problemă practică de cea mai mare însemnătate. Foarte des se organizează simpozioane la nivel național, internațional pe tema protejării biosferei, dar se constata ca aproape nici unul dintre principiile stabilite, și dezbătute acolo nu se respecta și nu se aplică. Pentru menținerea și ocrotirea mediului înconjurător trebuie avute în vedere câteva obiective majore: a) o planificare rațională, o alegere corectă și
Caleidoscop by Lăcrămioara Neamţu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93514]
-
state implicate (România, Ucraina, Republica Moldova) Dintre proiectele finalizate și cele aflate în curs de execuție merită menționate: Planul de Management pentru Protecția Biodiversității și Dezvoltare Durabilă în Zonele Naturale Protejate ale Euroregiunii „Dunărea de Jos”. Partenerii proiectului au fost Rezervația Biosferei Delta Dunării din Tulcea, Rezervația de Stat Prutul Inferior (Cahul) Rezervația Biosferei Dunărea (regiunea Odessa). Proiectul urmărea alcătuirea unui plan de management pentru protejarea diversității biologice și dezvoltare durabilă în Zona Naturală Protejată Transfrontieră din euroregiunea „Dunărea de Jos”; 2002
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
curs de execuție merită menționate: Planul de Management pentru Protecția Biodiversității și Dezvoltare Durabilă în Zonele Naturale Protejate ale Euroregiunii „Dunărea de Jos”. Partenerii proiectului au fost Rezervația Biosferei Delta Dunării din Tulcea, Rezervația de Stat Prutul Inferior (Cahul) Rezervația Biosferei Dunărea (regiunea Odessa). Proiectul urmărea alcătuirea unui plan de management pentru protejarea diversității biologice și dezvoltare durabilă în Zona Naturală Protejată Transfrontieră din euroregiunea „Dunărea de Jos”; 2002 - 2003, finanțare prin programul TACIS. * Proiect de cooperare descentralizată între Italia, România
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
citologic, ciupercile se caracterizează prin: absența totală a plastidelor, nuclei mici, vacuole mari, perete chitinos, rezerve nutritive sub formă de glicogen sau picături lipidice localizate În citoplasmă. După modul lor de viață, ciupercile pot fi: saprofite (cu rol considerabil În biosferă, utilizând materia organică inertă produsă de alte organisme), parazite (ce iau moleculele organice de care au nevoie din organisme vii, vegetale sau animale) și simbionte (ce trăiesc În asociere cu un alt organism: algă În cazul lichenilor, rădăcina fanerogamelor În
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
relația dintre înțelegerea ecosistemică a naturii și revizuirea viziunii tradiționale asupra naturii. Filosoful francez enumeră următoarele componente procesuale ale formării conștiinței ecologiste 9: • Reintegrarea mediului înconjurător în conștiința antropologică și socială. • Resurecția ecosistemică a ideii de natură. • Aportul decisiv al biosferei la formarea conștiinței planetare. Drept urmare, prin efectul cumulat al acestor procese de redefinire, reconceptualizare și reorientare, rezultatul este acela că, la nivel fundamental, radical, recunoaștem că "problema ecologică ne obligă să proiectăm restructurarea vieții și a societății umane"10. Acest
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
între generații. În al treilea rând, etica mediului ia în considerare diverse domenii, de mărimi diferite, de la o nișă ecologică oarecare la un ecosistem, apoi la ansamblul autoreglat al ecosistemelor, și de la comunitățile biotice și mediul lor abiotic la totalitatea biosferei terestre, lărgind cadrul spațial în care sunt puse problemele. Vecinătatea capătă un nou conținut în sensul că în ecosisteme putem vorbi despre acțiune indirectă la distanță, despre efecte reciproce ale unor evenimente îndepărtate spațial, ori despre relații între părți care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
necesită o nouă metodă de cercetare. În locul metodei științifice obiective care izola și individualiza obiectul cercetat, este propusă o abordare holistă care ia în considerare omul și natura, subiectul și obiectul, o ierarhie a sistemelor integrate succesiv (biocenoză, biotop, ecosistem, biosferă). În locul abordării moniste care presupunea un singur model de interpretare, se recunoaște complexitatea nivelelor realității, ireductibilitatea problemelor puse și se propune o metodologie pluralistă care folosește diverse principii de evaluare. În locul unei abordări raționaliste bazată pe bipolaritate (natură/cultură, rațiune
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
extraterestră; • plantele; • artefactele, inclusiv opere de artă; • entități imateriale (care fac obiectul dreptului de proprietate intelectuală); • obiecte structurate, dar fără sensibilitate, precum cristale, râuri, stânci etc.; • roboții; • diverse grupuri, inclusiv familia și speciile; • ecosisteme, peisaje, sate, ferme, orașe, etc.; • țări; • biosfera; • sinele; • Dumnezeu. Nu mă voi ocupa aici, într-o lucrare de etica mediului, de toate aceste cazuri și de posibilitatea includerii lor în domeniul moralității, ci mă voi limita doar la acele cazuri relevante pentru domeniul cercetat. Etica mediului presupune
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de drepturi pentru peisaje. Problema este alta și constă într-o schimbare fundamentală la nivelul teoriei etice, schimbare care ar trebui să pornească de la acordarea de valori unor entități complexe, adică unor entități puternic integrate și dinamice precum ecosistemele sau biosfera ca totalitate. Altfel spus, extinderea sferei moralității ar trebui să se facă prin trecerea de la o perspectivă individualistă la o perspectivă holistă. Desigur, o discuție despre extinderea sferei moralității din perspectiva presupozițiilor individualiste sau holiste față de care sunt angajați teoretic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
numai sistemelor complexe, caracterizate prin integrare și diversitate internă, așa cum sunt ecosistemele. Conflictul poate fi depășit, așa cum voi argumenta mai târziu, în politicile de mediu, în sensul că holismul poate fi considerat, în anumite condiții, o variantă a individualismului. Astfel, biosfera și ecosistemele ar fi considerate drept entități luate ca atare în considerare din punct de vedere moral. Alți autori critică extinderea sferei moralității din perspectiva diverselor consecințe, în principal, așa cum semnalam deja mai sus, asupra înțelegerii noțiunii de "drepturi". Bunăoară
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aflate în relații reciproce, așa cum ar fi lanțul trofic și rețelele de schimb sau transfer de energie și materie. • Orice comunitate biotică se află inevitabil în anumite relații cu alte comunități. Drept urmare, putem extinde noțiunea de comunitate până la cuprinderea întregii biosfere. • Fiecare comunitate are tendința de a ajunge la o stare finală de auto-echilibru și diversitate. Întreaga biosferă ar tinde spre o asemenea stare. • Nici o comunitate biotică nu poate subzista fără procesarea de către unii membri ai comunității biotice a unor resurse
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și materie. • Orice comunitate biotică se află inevitabil în anumite relații cu alte comunități. Drept urmare, putem extinde noțiunea de comunitate până la cuprinderea întregii biosfere. • Fiecare comunitate are tendința de a ajunge la o stare finală de auto-echilibru și diversitate. Întreaga biosferă ar tinde spre o asemenea stare. • Nici o comunitate biotică nu poate subzista fără procesarea de către unii membri ai comunității biotice a unor resurse abiotice în componente organice folosite apoi de alți membri ai comunității biotice. Drept urmare, ecosistemul însuși, conceput ca
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ai comunității biotice. Drept urmare, ecosistemul însuși, conceput ca o combinație între comunitatea biotică și mediul abiotic, poate fi purtător de valoare. • Întregul ecosistem global poate fi conceput ca un sistem care are ca părți toate comunitățile biotice și mediul abiotic. • Biosfera ca întreg, asemenea oricărei comunități biotice, tinde spre stabilitate și diversitate. În concluzie, strategia acceptabilă pentru extinderea sferei moralității se bazează pe redefinirea noțiunii de comunitate morală și punerea ei în relație de coextensivitate cu comunitatea biotică. Pivotul acestei extinderi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
trece la recunoașterea statutului moral al altor entități naturale, așa cum ar fi stâncile, râurile sau peisajele 45. O ultimă extindere pe care o analizez vizează statutul moral al unor entități colective sau al unor totalități, așa cum sunt speciile, ecosistemele sau biosfera ca întreg 46. Recunoaștem faptul că grupurile de oameni se pot constitui formal și își asumă, ca grupuri, anumite responsabilități, și revendică, tot la nivel de grup, anumite drepturi. Aceste drepturi și responsabilități nu sunt reductibile la drepturile și responsabilitățile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
membrii unei specii și specia ca atare. Aceeași rezolvare a problemei este neclară în cazul organismelor care trăiesc în populații, grupuri sau colonii care au o integritate funcțională specifică. În fine, o ultimă problemă este aceea dacă ecosistemele sau întreaga biosferă au statut moral. Dacă le acordăm valoare intrinsecă, atunci putem vorbi despre statutul lor moral, așa cum propun Aldo Leopold și, în continuarea acestuia, Callicott, atunci când iau în considerare integritatea, stabilitatea și frumusețea biosferei. Attfield respinge acest punct de vedere și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
problemă este aceea dacă ecosistemele sau întreaga biosferă au statut moral. Dacă le acordăm valoare intrinsecă, atunci putem vorbi despre statutul lor moral, așa cum propun Aldo Leopold și, în continuarea acestuia, Callicott, atunci când iau în considerare integritatea, stabilitatea și frumusețea biosferei. Attfield respinge acest punct de vedere și consideră că ecosistemele și biosfera au valoare instrumentală, în sensul că valoarea lor depinde de aceea a ființelor pe care le susțin, adică ecosistemele și biosfera au funcția de suport al vieții. O
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
le acordăm valoare intrinsecă, atunci putem vorbi despre statutul lor moral, așa cum propun Aldo Leopold și, în continuarea acestuia, Callicott, atunci când iau în considerare integritatea, stabilitatea și frumusețea biosferei. Attfield respinge acest punct de vedere și consideră că ecosistemele și biosfera au valoare instrumentală, în sensul că valoarea lor depinde de aceea a ființelor pe care le susțin, adică ecosistemele și biosfera au funcția de suport al vieții. O asemenea concluzie nu este incompatibilă cu recunoașterea complexității și a interdependențelor structurale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
iau în considerare integritatea, stabilitatea și frumusețea biosferei. Attfield respinge acest punct de vedere și consideră că ecosistemele și biosfera au valoare instrumentală, în sensul că valoarea lor depinde de aceea a ființelor pe care le susțin, adică ecosistemele și biosfera au funcția de suport al vieții. O asemenea concluzie nu este incompatibilă cu recunoașterea complexității și a interdependențelor structurale de la nivelul ecosistemelor 48. Altfel ar sta lucrurile dacă ecosistemele și biosfera ar fi asemenea unui organism viu. În acest caz
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a ființelor pe care le susțin, adică ecosistemele și biosfera au funcția de suport al vieții. O asemenea concluzie nu este incompatibilă cu recunoașterea complexității și a interdependențelor structurale de la nivelul ecosistemelor 48. Altfel ar sta lucrurile dacă ecosistemele și biosfera ar fi asemenea unui organism viu. În acest caz am vorbi despre binele propriu al acestui organism și despre statutul său moral. Un asemenea punct de vedere este susținut prin ipoteza Gaia49. Dar care sunt argumentele pentru a susține această
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în etica mediului a disputei dintre holism și individualism din științele sociale. Întrebarea cheie este dacă au valoare intrinsecă lucrurile considerate în mod individual sau/și lucrurile luate împreună, ca specii de organisme, animale și plante, viața sălbatică în întregime, biosfera sau planeta ca întreg. Potrivit ipotezei Gaia întreaga planetă este considerată asemenea unei ființe vii. În cele din urmă, dacă toate lucrurile din lume au valoare, atunci ele cad în sfera moralității, susțin eticienii mediului 63. Dar cum le vom
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vii, au rol în ecosistem. Dar în cazul acestora funcționează alte argumente care decid în favoarea prezervării lor. De ce este însă importantă fiecare specie în ecosistem? Cum justificăm ideea că toate speciile sunt importante, că biodiversitatea trebuie să fie protejată? Că biosfera rămâne mai săracă prin dispariția unei specii nu este un răspuns mulțumitor, de vreme ce, știm bine, pe parcursul evoluției, unele specii au dispărut ca urmare a selecției naturale, ceea ce înseamnă că dispariția pe cale naturală a unor specii a fost ea însăși o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sistem în care noi suntem părți 113. După Clark, evoluția este orientată de o cauză finală de tip aristotelic, spre o stare de stabilitate și echilibru 114. Ipoteza este dezvoltată științific prin luarea în considerarea unor fenomene globale la nivelul biosferei. Din perspectivă etică, ipoteza Gaia presupune extinderea domeniului moralității prin includerea ecosistemului planetar însuși. Alte accente vizează refacerea unității dintre părți prin sesizarea relațiilor dintre diversele părți ale biosferei în sensul recunoașterii unei interdependențe globale, în care toate se leagă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dezvoltată științific prin luarea în considerarea unor fenomene globale la nivelul biosferei. Din perspectivă etică, ipoteza Gaia presupune extinderea domeniului moralității prin includerea ecosistemului planetar însuși. Alte accente vizează refacerea unității dintre părți prin sesizarea relațiilor dintre diversele părți ale biosferei în sensul recunoașterii unei interdependențe globale, în care toate se leagă de toate, ceea ce duce și la o reconsiderare a poziției omului în cosmos. Se consideră că modul de organizare a lumii cosmice este înscris în interiorul organismului viu și că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
putem deosebi între o orientare moderată care duce, în ultimă instanță, tot la antropocentrism, și o orientare radicală, care se desparte de asumpțiile antropocentriste. În primul caz se încadrează atitudini care invocă necesitatea protejării naturii fie pentru a asigura sănătatea biosferei, fie pentru a fi o sursă de plăcere estetică, fie pentru a crea o stare de confort sau echilibru psihic sau sufletesc, fie pentru a asigura exploatarea durabilă a resurselor. În toate aceste cazuri sunt avute în vedere tot interese
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reciprocă a părților, partes extra partes, unde mișcările sunt rezultatul tragerii sau al împingerii după modelul mecanicist. Din perspectiva noii științe ecologice - cercetarea interacțiunilor dintre organisme, a comunităților biotice și a mediului lor - ființele vii sunt înțelese ca părți ale biosferei aflate în relații intrinseci unele cu altele. Societatea și contractul social sunt concepute după modelul fizicii newtoniene, în care particulele sunt impenetrabile, dure, omogene, fără structură internă, asemenea unor bile de biliard care se ciocnesc și își schimbă traiectoria. Indivizii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]