5,219 matches
-
suferința. Totuși, deși li se părea absolut neverosimilă existența unei arteziene într-o budă, o umbră de îndoială plana asupra întregii situații. De la francezii ăștia imprevizibili te poți aștepta la orice. Așa că nu-i exclus ca, p-aicea, asemenea obicei bizar să fie văzut drept un rafinament aristocratic. Ca să n-o mai lungim, femeia noastră confundase un bideu cu o fântână arteziană și nu putem să nu ne imaginăm o scenă colosală cu dumneaei pășind timidă în budă cu aerul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ce ne spune Sigmund Freud) dublul din oglindă: „cu mult mai mult decât o simplă imagine reflectată, așa cum o vedem cu toții, atunci când ne uităm obișnuit într-o oglindă”, ceea ce-i schimbă viața, până atunci liniștită. Anton crede, în clipele de bizară luciditate, că este vorba de o boală asociată cu o exacerbare a rațiunii, dublul din oglindă obsedându-l până la coșmar. Disperat, sparge oglinda, murind apoi de singurătate. Povestea este neverosimilă, ca insuficient motivată psihologic, dar deschide porți către celelalte povestiri
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
că îi iei de-a dreptul în derâdere, fiindcă ei sunt mai slobozi decât păsările cerului (sau ceva asemănător), iar posibila lor salvare este doar o simplă ficțiune, ce este bună, poate, doar pentru a o folosi în vreo istorioară bizară a vreunui scriitor minor și netalentat, însă nimic mai mult. Apoi, îți vor întoarce spatele și te vor părăsi numaidecât, scuipându-ți cu dispreț în obraz și rostind pe socoteala ta numai vorbe cu totul nedemne. Ei, această stare generală
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
își găsea atât de bine locul în sufletul său, tronând cu multă fală și întâietate, mai uimi și pe alții. Astfel, nu-i niciun secret că atrase curând atenția tuturor celor din jurul său, nedumerindu-i cu aceste idei ale sale bizare și de neînțeles, îngrijorându-i și punându-i pe gânduri, dar, mai cu seamă, atrase atenția familiei sale, care - în mod firesc, de altfel -, socotindu-l la ananghie, nu a întârziat deloc să-i vină în ajutor. Însă mare va
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
-l necăjească fără astâmpăr. Conștiința sa, demult adormită într-un colțișor ascuns și întunecat, i se deșteptă acum dintr-odată, înălțându i-se vertiginos în zbuciumări și în transformări tot mai sălbatice și mai necontrolate. Începu a se purta foarte bizar, își pierdea deseori cumpătul din nimic, vorbea de unul singur și nu te mai puteai deloc înțelege cum trebuie cu el. Realitatea i se părea din ce în ce mai proteiformă, căci gândul la fapta lui începuse deja să formeze în el marea inerție
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Nu cui trebuie, asta-i limpede! Întotdeauna am fost într-o alergătură haotică, dar o alergătură impusă de alții, inconștientă și neambiționată de nimic. Însă, deși m-am grăbit toată viața mea mereu, n-am ajuns niciodată nicăieri... Și - lucru bizar! - am făcut asta în chipul cel mai natural cu putință, ca sub o stare de hipnoză. Această stare de hipnoză a mea, însă, s-a prelungit prea din cale-afară de mult. Am fost slabă, am vrut, puțin mai înainte, să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
sau pe ceva, după scurtă vreme, paradoxal și aproape pe negândite, el renunța de tot la vrajbă, căci altfel avea impresia că parcă trăiește împotriva firii sale... Acest tânăr, pe lângă toate aceste trăsături, avea și ceva mai deosebit, ceva aproape bizar pentru cei mai mulți oameni și cu care ieșea grabnic în evidență: era parcă prea dur în inimă, rece ca gheața și abrutizat din punct de vedere spiritual; în purtarea lui obișnuită, se putea citi foarte multe lucruri stranii... Părea întratât de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
rare (cred). Până și în somn am ajuns să le visez, iar aceste momente bag bine de seamă că se îndesesc cu o viteză amețitoare, alarmantă și bolnăvicioasă prea din cale-afară. Mi se-ntâmplă numai ciudățenii, am apucături tot mai bizare. De pildă, de multe ori, atunci când merg pe stradă, nu reușesc să-mi explic de ce, însă tot timpul mă întorc ca să privesc în urmă, iar apoi roată de jur împrejur atent, de parcă m-ar urmări neîncetat cineva cu un ochi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mai ales, intuiția necesară unui critic literar capabil să ia decizii la timp) plecat în căutarea complicatei lumi interioare a omului. Și, prin urmare, tânărului autor, pe care îl regăsim camuflat foarte adesea în paginile sale, fiind dedublat în personaje bizare și afirmând: „M-am născut ca să fiu un creator!”, îi voi răspunde cu promptitudine: Bravo! Ai reușit! Ești un mare creator! Felicitări, dragul meu! Luminița SĂNDULACHE
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
părul bogat, mirându-se parcă, de această apariție neașteptată. Bună! Nu mă așteptam să te reîntâlnesc după atâta vreme... L-a Îmbrățișat ușor, cu o tandrețe calculată, ridicându-se cu grație pe vârfuri. Am trecut pe lângă ei și o emoție bizară, necunoscută, a pus stăpânire pe Întreaga-mi făptură. N-am rezistat să nu privesc Înapoi. M-a cuprins un vertij cumplit și aerul din jurul meu devenise irespirabil. „Atâtea trăsături cunoscute!” Semăna atât de izbitor cu... Undeva, În umbra unei sălcii
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
lui dezamăgire cu privire la lipsa de comunicare. 11 noiembrie 2009, Sydney Muzeul de artă. Sunt la secțiunea de folclor aborigen. Un tânăr metis, bine legat, îmbrăcat sumar, cu aproape toată suprafața corpului văruită cu un fel de cretă albă, înfățișând desene bizare, dansează și cântă din flaut un cântec gutural. Intră în dialog cu vizitatorii așezați pe câteva rânduri de bănci. E un spectacol. Povestește despre obiceiuri, despre legende aborigene. În engleză. Am senzația unui spectacol de carton. Gândurile îmi fug "acasă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a voastră? - La o săptămână de la Paștele creștinilor ortodocși; în anul acela a fost pe 25 aprilie. - Exact! interveni Alex entuziast. În ziua aceea s-au născut ambii copii, tovarășe colonel. Este un prim indiciu. Ar fi mai mult decât bizar să asistăm la o simplă coincidență! Este imposibil! În acea zi s-a produs și schimbarea copiilor. De fapt, în seara zilei de 25 aprilie, ținu el să completeze. Mărturia bulibașei ne este de mare folos, vreau să spun că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și care, plimbând o sticlă de la unul la altul, făcuseră tot felul de glume pe seama lui și a veșmintelor sale colorate. Cineva Îl lovi din greșeală peste umăr și tresări. Buimăcit, mai privi o dată, cu nedumerire, câteva plăcuțe cu inscripții bizare, Își trecu iar mâna peste față și, fără să mai stea pe gânduri, urmă o doamnă În halat alb, cu o aluniță mare pe bărbie, care dispăru după una dintre uși. Intră si el cu ezitare și nimeri Într-o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
neclintită, imperturbabilă și insensibilă ca o cariatidă. Unii s-au simțit vexați În amorul lor și, considerând-o prea mândră, prea infatuată, au amenințat-o, În cele din urmă, cu răzbunarea. Alții au lansat zvonuri și legende dintre cele mai bizare pe seama ei: că e lesbiană (știau asta din spusele unor indivizi care o văzuseră de gât cu o fată), că-i hermafrodită (“n15 ați văzut, mă, că la ora de sport are ca un fel de umflătură de penis - ha
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
răspuns sec, abia reușind să leg vorbele (mi-era și ciudă, acum, că nu găsisem un alt termen mai potrivit În a-l califica). Cred că... Dar de acesta ce credeți... cum vă place?, Întrebă din nou, după o pauză, bizarul meu personaj, ștergându-și iar gura și luându-și o poziție majestuoasă, plină de importanță: mooliiiciuuuneeee. Rostise cuvântul cu un fel de prelungire a sunetelor, lugubră până la un anumit ton, dar catifelată. Se Înălțase pe vârfuri devenind foarte solemn În
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
atunci și acolo Întâlnea Sublimul. Întâlnea Desăvârșitul. Uneori, În ceasurile crepusculare, când Întârzia la nesfârșit cu bărbia sprijinită În palme, cu pleoapele aproape lipite, privind trandafirii și adulmecând aerul pătruns de mirosul greu al florilor, se Întâmpla să aibă reverii bizare. Atunci, Îi fluturau pe dinainte crâmpeie dintre cele mai neașteptate: chipul unui băiețel cu părul Încâlcit și genunchii juliți, care alerga săltând după un cârd de gâște... surâsul unei fetițe În rochiță vișinie, cu guler alb și buze foarte roșii
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ca și cum aș fi cunoscut-o din totdeauna. Mă asculta cu un interes prefăcut - știam asta - dar eu continuam să-i vorbesc. O reclamă de la Coca - Cola Îi proiecta pe chip irizări de lumină roșie - gălbuie, Încadrând-o Într-o cromatică bizară. Băuse două pahare de lapte cu coniac și se pare că se amețise de-a binelea. Hai, fii fetiță cuminte și bagă-ți limbuța În guriță. Mă privea galeș (e drept că părea o mironosiță, dar pe cuvânt că nu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
râzi așa, fetițo! În halul acesta (chestia e că Lola mea părea tare prost educată: dădea capul pe spate cu o degajare dezarmantă, În timp ce râsul ei căpăta accente ireale - un fel de râgâieli sugrumate Împletite cu sâsâieli dintre cele mai bizare)! Lola - Lolicica, cred că te-ai amețit, drăguțo. Ea, Însă, se opri din râs și mă fixă mustrător cu privirea. Apoi, două lacrimi care nu pot ști cât erau de sincere i se desprinseră din ochii migdalați și se prăbușiră
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
săptămâna și sâmbătă pe la 4 sau 5 după-amiază mă invită la o cafea, la un film. - Săptămânal? - Da’ de unde, își cere mereu scuze că e foarte ocupat și-mi oferă această favoare cam la două săptămâni, uneori chiar la trei... - Bizară coincidență! Și al meu cam tot așa procedează... În mintea Olgăi, unde ideile dobândeau ad-hoc Îndoieli, își făcu loc un ascuțiș de lamă, asemenea unor săbii de Toledo, cu un tăiș care se simte că a lucrat după ce rana sângerează
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
recunoaștem - irecuperabilă. Personajele cărții lui Constantin Slavic se mișcă în acest orizont în care transcendența este doar o speranță frumoasă. Altminteri, viața ca trăire irepetabilă implică o largă paletă de bucurii dar mai cu seamă de nenorociri, unele previzibile, altele bizare, subsumabile unei entități incontrolabile numită destin. Fatalitatea decide cel mai adesea - pare să ne spună autorul la fiecare pas. Moartea este, în aceste proze, nu o ipoteză ci o certitudine aproape palpabilă. și ea poate veni natural ori prin violență
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
într-o antiteză tragică. Tâlhăriile la români poartă înscenările cruzimii, ingeniozității și hazardului. Un personaj având corespondent în lumea reală cere contemporanilor să fie eutanasiat gratis. S-a săturat de viață. Sărăcia naște marasm și deopotrivă monștri. Crimele, violurile, accidentele bizare - materia primară a faptului divers - conferă substanță epică unor povestiri tulburătoare. Nu lipsesc din paginile cărții teme precum: iubirea adolescentină, vama și șpaga, revoluția din 1989, lupta pentru putere, povestea deghizată a Monicăi și a lui Iri, sarabanda campaniilor electorale
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
că excepțiile și devierile de la ordinea naturală ne guvernează existența. Iubirile lui mari, urmare a unor afinități elective, s-au numit Omar Khayyam (căruia i-a dedicat un strălucit studiu, Cântecele lui Khayyam) și, se putea altfel?, Franz Kafka (e bizar că Sadegh Hedayat a tradus Metamorfoza după ce a scris Bufnița oarbă!). Prin eseu sau prin opera beletristică, Hedayat repune în circuitul receptării cultura veche iraniană, prin resurecția formelor ei potențiale, prin aducerea acestora în actualitate, demonstrând că nu sunt expresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
luăm cazul numărului 24, care e o măsură de timp, de bani, de monede vechi... Naratorul spune sincer că asta e singura bogăție a vieții sale... Ce este un an? Un tur,un tur complet. Și așa mai departe... [...]. Leacurile bizare pe care doica i le dă naratorului. Nu sunt invențiile mele. Le-am copiat dupa «Canonul» lui Avicenna, fără să le modific deloc.“ După propriile mărturisiri, pentru fundamentarea asemănării tatălui cu unchiul, cu negustorul de mărunțișuri, cu naratorul etc., a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
acești ochi care se închiseseră pentru totdeauna, pentru a le perpetua amintirea. M-am lăsat antrenat de acest impuls. De fapt, n-aveam nici un control asupra mea și, când ești închis cu un cadavru... Ideea asta mă umplu de o bizară bucurie. Ca să închei: am stins lampa care fumega. Am adus două sfeșnice și le-am aprins deasupra capului Ei. La lumina tremurândă a lumânărilor, trăsăturile feței deveneau mai calme, iar în umbra luminoasă a camerei luau o expresie misterioasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
râuri. În jurul meu se derula o panoramă pe care n-o mai văzusem niciodată, nici în vis, nici în starea de veghe; de o parte și de alta a drumului se vedeau munți sub formă de dinți de ferăstrău, copaci bizari, cu capetele retezate, blestemați, și, printre ei, apăreau case cenușii, în formă de triunghi sau prismă, cu ferestre mici, sumbre, lipsite de geamuri. Păreau mai degrabă ochii tulburați ai cuiva care delirează. Nu știu ce particularitate aveau pereții, dar îți semănau frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]