1,013 matches
-
cu câțiva ani de a-și da obștescul sfârșit, a avut grija să se însoare și să facă și un copil. Luca Manovici, în calitatea lui de secretar contabil al închisoarei, ducea de nas pe director, care erea un om blajin și foarte de treabă. Luca îi spunea gogoși și îi făcea farse. Am constatat imediat că, din fiecare duzină de butelii de șampanii, ne vămuia câte șase. Când l am tras la răspundere, ne-a răspuns: — Regulamentul închisoarei nu permite
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
atunci și care se păstrau pufoși și proaspeți multă vreme, după o rețetă pe care numai ea o cunoștea. De Sf. Paște, îi cocea la brutărie, în mai mare cantitate, ca să ajungă pînă luni, după duminica Tomei, cînd era Paștele blajinilor și se mergea la cimitir. Ne duceam, cu toți, la mormîntul mamei, cu cozonaci, ouă roșii și vin, care, după ce un preot făcea o scurtă slujbă de pomenire, se împărțeau la săracii orașului ce umpleau cimitirul în acea zi. Împărțirea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
care trebuie iubită", iar în termen popular este supranumită "Anghelina". De sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, sunt sărbătoriți și Anghelii și Anghelinele, Angelele... și eu. Da. Mă recunosc mult în numele meu, cuvânt și, apoi, viață de origine arhanghelică: fire blajină, dar și apărătoare a prietenilor adevărați și a cauzelor bune și drepte, care pot fi incomode și chiar febril militante. Cauze ce sunt mai degrabă ale lumii, decât ale mele, eu fiind un caz cultural clasic de egofobie. Arhanghelii nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe Zaharia: ' Cum, nu te-au bătut? Ia să-i faci tu o caracterizare și să spui despre alt mistic înrăit ca tine, de banditul Bordeianu, ce părere ai despre el?'. Ungureanu a răspuns simplu: 'Fratele Bordeianu este un om blajin'-declanșând astfel furia lui Zaharia, care l-a călcat în picioare și l-a snopit în bătaie. Dumitru Bordeianu spune că, deși era o brută, avea talent muzical și o voce baritonală foarte frumoasă, cânta și fluiera diverse arii de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mai mult studiilor științifice și filosofice; când iată, că sosește deodată această povestire plină de romantism, plină de simțire, și de poezie, o idilă cu un efect așa de puternic, plină de vrajă și totuși așa de naivă și de blajină încât captivează cu totul pe cititor și acesta nu poate să se sustragă unei puternice emoțiuni. Povestea despre Soare 66 și Evanghelia și despre iubirea lor nesuferită de oameni se poate pune alăturea cu cele mai însemnate creații poetice din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
informat la timp la rubrica Revista revistelor, la 31 iulie 1921 se bucura de succesul în poezie al poetului George Voevidca, publicat în Mărăști, anul I, nr. 1 dar făcea trimitere și la Revista Moldovei nr. 3-4 unde „desprindea poezia blajină și nostalgică „Ascultând pe Mignon” de poetul bârlădean George Tutoveanu și sonetul intitulat „Flageolet” al aceluiași - George Voevidca. * Dreptatea cam ducea lipsa semnăturilor ori le evita. Apăreau totuși și nume la articolele publicate: D.R. Ioanițescu, Ilie Tabrea, Laur Tomoioagă, dr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
doua editură a țării, condusă de dna Mihăileanu, soția lui Ion Mihăileanu, redactor-șef adjunct la Contemporanul, caută autori pentru nou înființata colecție policieră - „Enigma”. Auzisem de un caz ciudat petrecut la Nădrag, o mică localitate industrială situată în munții blajini ai Banatului, la nord de Caransebeș: o triplă crimă perpetrată de un psihotic, un paranoic care-și pusese în cap să omoare cât mai mulți membri de partid, câștigându-și în acest fel libera intrare în raiul creștinesc!... Cazul stârnise
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
-i de crezut. Sunt monumente ale naturii, care nu îmbătrânesc și nu mor, pe care dintele vremii nu le mușcă (...). De mult M. Sadoveanu nu mai era nici tânăr, nici vârstnic, nici bătrân, figura lui masivă, împietrită într-un surâs blajin, era a unei statui care stă în mijlocul unui popor, zâmbind părintește generațiilor, mereu altele, necontenit actual, venind din trecut și pășind spre viitor (...). Orice raclă de altminteri, Mihail Sadoveanu, e prea mică pentru mărețul tău duh creator, orice mormânt o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1913 cele mai frumoase zile ale vieții noastre, când râdicam steagurile pentru mărirea și înălțarea moșiei părintești! Iubiții mei camarazi! Ales între toate neamurile din acest colț de lume a fost poporul românesc. Trăind într-o țară mândră și îmbielșugată, blajin, creștin și primitor, senin la obraz și drept la inimă, a fost pus parcă aici anume de Dumnezeu ca să înflorească între pustiuri și neamuri sălbatice. Așa în vechi vremuri, aici, între Dunăre și Carpați, neamul nostru a făcut așezare frumoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bucure îmbielșugat de ele, iar prințul său religios să rabde în chip așa de mizer? Poate ca să uite preocuparea asta, în două rânduri excelența sa a ținut doamnelor de gazdă, mama și fata, mici conferințe religioase și filosofice, cu acel aer blajin, cu gesturi rotunde, cu capul plecat pe un umăr și cu vorbele moale rostite și amestecate cu răsufletul, dar fără să se uite; căci ochii sfinției sale vedeau fără să privească. Mă amuzam căutând să pătrund întrucâtva enigma ființei lui. Făcusem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
multă vâlvă în sânul electoratului român. S-a dorit o schimbare politică si s-a realizat, Emil Constantinescu devenind presedinte al României. În cei patru ani de mandat a încercat să devină popular, mai ales prin delicatețea exprimării, cu glasul blajin de tenor, în comparație cu cel dur, baritonal al rivalului său, Ion Iliescu. Președintele Emil Constantinescu îl caracterizează pe Adrian Năstase, de altfel un politiciamn cult, elevat, ca pe un om vulgar, folosind expresii care nu sunt concorde cu formația sa intelectuală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este fundamentală și nu iese din tiparul solar: „Să uită-n sus, să uită-n jos/ Și-m intră-n grajdu de piatră./ Las’ pe Suru, las’ pe Murgu/ Și-m ia pe Galbenul Soare,/ Cal mai bun și mai blajin/ Și pe câmpuri ei plecară” (Ivești - Vaslui). Augmentarea cromatică a bidiviului șarg crește luminozitatea degajată la nivel stilistic, harnașamentul ornat și imaginea răsăritului conducând la o intensitate orbitoare. În basmul Ileana Simziana, din colecția lui Petre Ispirescu, Galben- de-Soare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-i pui, Doamne, știu eu?! Să-i pun Petre? - Nu! Să-i punem Frunză-Verde, că-i făcut din frunză. E fată nevinovată. Și i-a pus Frunză-Verde. Ș-a plecat moșâi”. Echilibrul modificat de oprobriul comunității este refăcut de hierofania blajină a celor două ipostaze divine. Mai mult decât atât, numele ales de creator îi conferă eroului statut special, care obligă societatea și tărâmul interzis profanilor să-i recunoască supremația. Flăcăul s-a născut dintr-o uniune simbolică, principiul vegetal însuși
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vorba din gura altuia nu e atât o impolitețe, cât un handicap. * Globtroterii adevărați nu călătoresc doar pentru a rupe încălțările. * Nu toți cei care privesc văd și nu toți cei care văd înțeleg. * Cuvântul cel bun și inima cea blajină - daruri pe care tot mai puțini le prețuiesc și tot mai puțini le posedă. * Belșugul florilor anticipează, dar nu garantează belșugul fructelor. Nimeni nu moare de bună voie; sinuciderea e moarte silită. * Vorbind despre alții, te descrii pe tine. * „Vremea
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
de flori, cu spaima enormă de a nu le strivi.“ Să adăugăm înnegurările, notele dra matice infiltrate acestei poezii care nu este invariabil jubilatoare: Ce scurtă omenească trecere câtă gheață la cei doi poli vor veni să îmi secere ritmii blajini și domoli. Trăsăturile poeziei, remarcate de critică, le regăseam și în comportamentul omului, într adevăr delicat, sfielnic. În anii când a fost redactorul-șef al Gazetei literare (între 1962 și 1967), i-am cunoscut desăvârșita civilitate și grija de-a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu multă gălăgie, dând semne de un bun cântăreț. Vedeți cum uneori de la un fir de păr atârnă soarta unui om, ce zic eu, a unui întreg neam de oameni, care, fără Ivanca, nu erau să vadă lumina zilei pe blajina noastră planetă și să fie înscriși în tablele de contribuabili ale îndemânatecului nostru Regat. Mai mare pedeapsă se putea, oare, pentru o așa de mică minciună? O BAIE ÎN MAREA DE NORD În dimineața zilei de 20 iulie 1867, îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu mâna ’n sân; și, mai ales, cunoaște acest lucru de multă vreme, pentru că Viața face și ea același lucru. Și-l urmează pe om, Încercând să distrugă ceea ce acesta a amenajat. Cum am aflat toate acestea? Mergând, de Paștele Blajinilor, În satul meu basarabean. Unde, pe lângă lumânarea aprinsă la mormintele celor ce nu mai sunt și vinul Închinat cu cei ce sunt dintre ai mei, am Încercat să aflu din tainele naturii acelui loc binecuvântat de cel de sus, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a fi o unealtă, căci doar el duce și o viață spirituală. Un exemplu e chiar sărbătoarea din aceste zile. “Radiosfera”, 15 aprilie 1996, ora 12,42 78. Mitologie și ecologie Pentru că am ratat drumul din fiece an, de Paștele Blajinilor, În Basarabia, m’am oprit la Radio Iași, dar cu același motiv, căutând a scoate din el ceea ce se poate În sprijinul demersurilor mele obișnuite pentru o viață mai curată, a noastră, dar și a partenerilor cu care navigăm la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a scoate din el ceea ce se poate În sprijinul demersurilor mele obișnuite pentru o viață mai curată, a noastră, dar și a partenerilor cu care navigăm la bordul navei numite Pământ. Sau, dacă vreți, ca să putem ajunge mai departe. Paștele Blajinilor, deci. Impropriu numit așa, pentru că n’are nimic comun cu Paștele, chiar dacă-i urmează constant la o săptămână. De fapt e vorba de același calcul programator legat de fazele Lunii. Iar asta mă duce cu gândul la vechimea sărbătorii, de pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ea, mitologia adică, omenirea a trecut și mai ales continuă, prin patru etape, În care se manifestă tot atâtea forme, să le spunem impropriu specii ori vârste, umanoide. Primele două, căpcăunii și uriașii, au trecut; omul e acum prezent, iar Blajinii vor urma după noi. Chiar dacă mă veți Învinui de românism, tot susțin că noi românii am văzut mai bine. Chiar și mitologia greacă acceptă, și tot patru, vârste ale omenirii, dar din care cea prezentă e ultima. Lăsând deoparte faptul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sunt aproape insesizabile, mitologia greacă nici n’a acceptat că totuși și după noi urmează ceva. Mitologia română descrie pe rând ființe umanoide, inițial uriașe, ca tăiate În stâncă, apoi ceea ce ne știm pe noi, Încheind cu ființe deosebit de delicate, Blajinii, cu statut de semidivinități. În paralel, etapele menționate sunt tot atâtea trepte de trecere de la brută la spiritual. E interesant de arătat, În paranteză, că Blajinii sunt numiți și rohmáni, cuvânt ce seamănă uimitor cu indianul brahman ori romanul flamin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tăiate În stâncă, apoi ceea ce ne știm pe noi, Încheind cu ființe deosebit de delicate, Blajinii, cu statut de semidivinități. În paralel, etapele menționate sunt tot atâtea trepte de trecere de la brută la spiritual. E interesant de arătat, În paranteză, că Blajinii sunt numiți și rohmáni, cuvânt ce seamănă uimitor cu indianul brahman ori romanul flamin, ambii fiind elite ale societăților respective și exercitând funcții de conducere spirituală. În alți termeni, se trece treptat de la o stare primordială entropică, dezordonată, la cea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În principal modeste ierburi. Tot mitologia română arată și cum s’au succedat aceste vârste umanoide. Anume fiecare a degradat, În felul ei, lumea, pierind apoi sub dărâmături În favoarea următoarei. Iar noi se pare că facem la fel, pregătind venirea Blajinilor care așteaptă undeva la “marginea Pământului”, căci nu doresc, zice-se, ca noi să fim prețul stăpânirii lor asupra Pământului, nu ca noi care eliminăm orice “concurent”. Ei așteaptă, deși ne sunt superiori, desigur pentru că mediul actual le e Încă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a fi civilizat Înseamnă a ambala treizeci de grame de pufuleți În ditamai punga, culmea, nebiodegradabilă. Voi reveni la asta. Dar e util să ne gândim că, deși prin acțiunea noastră entropizantă pregătim mediul pentru alții, viitori, de exemplu miticilor Blajini, alții care de fapt nu există Încă decât ca potențialitate a evoluției, nu trebuie să grăbim ritmul, mai ales atunci când nici nu ne putem imagina viitorul. S’ar putea, grăbindu-ne, ca Între noi și ei, Între dispariția noastră și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mustață deasă. Vorbind pe sub ea, ai impresia că fiecare cuvânt al său conține ceva misterios, ceva definitiv. Nici privirea nu i-o puteam interpreta. Pare a se pregăti să ocărască înțelegător pe cineva. Privirea conține ceva aspru și deopotrivă ceva blajin. Un singur lucru puteam spune cu certitudine despre Gheorghe Tatomir. De-aia-mi plăcuse moșul. Că figura lui nu trădează nimic umil sau fățarnic. Deși, dacă vă uitați mai bine, Gheorghe Tatomir pare a ascunde ceva la spate, el nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]