1,007 matches
-
de caligrafie, scris de mână” (I.L. Caragiale). Observație Considerăm că ar fi mai sugestivă elipsa verbului prin utilizarea liniei de pauză („iar modelul de caligrafie - scris de mână”), mai ales că, În asemenea context, linia de pauză este flancată de blancuri, care fac și mai vizibilă elipsa. - când izolează un substantiv de o apoziție explicativă: „Zeus, feciorul lui Cronos, făcu semn din sprânceană că primește” (A. Odobescu); - construcțiile gerunziale și participiale, cu sau fără determinări, așezate la Începutul frazei se despart
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
acesta, după cum cere fraza: când citatul reprezintă o propoziție sau o frază completă (Încheiată), ghilimelele stau după punct, iar când citatul este o propoziție sau o frază incompletă, acestea se pun Înaintea punctului (Funeriu, 1995, p. 134). Nu se lasă blanc Între ghilimele și cuvântul care urmează sau cel anterior. Un tehnoredactor bun trebuie să știe că ghilimelele inițiale nu au ce căuta niciodată la sfârșit de rând, după cum un rând nu poate Începe cu ghilimele finale. I. Funeriu, care a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1998”; - conjuncții: „teme pentru sesiuni științifice/simpozioane”; - elementul a al formei de feminin pentru numeralul ordinal: „Sosesc cu acceleratul de prânz, În 22/III/1998”. DOOM (ediția a II-a) precizează că bara oblică „nu este precedată, nici urmată de blanc”. Ea poate fi Însă urmată de un blanc atunci când sunt citate versuri. 5.13. Tilda Este semnul grafic asemănător unui s culcat (~) și e folosit În următoarele cazuri: - pentru a marca substituirea unui cuvânt, mai ales În dicționare: DOAGĂ, doage
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a al formei de feminin pentru numeralul ordinal: „Sosesc cu acceleratul de prânz, În 22/III/1998”. DOOM (ediția a II-a) precizează că bara oblică „nu este precedată, nici urmată de blanc”. Ea poate fi Însă urmată de un blanc atunci când sunt citate versuri. 5.13. Tilda Este semnul grafic asemănător unui s culcat (~) și e folosit În următoarele cazuri: - pentru a marca substituirea unui cuvânt, mai ales În dicționare: DOAGĂ, doage, s.f. 1. Fiecare dintre bucățile de lemn (puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
spre teoretizări, B. dezvoltă în publicistica lui impetuoasă o seamă de idei despre poezie. Speculațiile sale, cu alură romantică - primul program romantic în literatura română - sunt înrâurite de ideologia lui Saint-Simon, vădind lecturi și din Charles Fourier, Pierre-Joseph Proudhon, Louis Blanc. Crezul lui, nu lipsit de contradicții, este raționalist, iluminist, călăuzit de doctrina socialismului utopic. El visează întronarea rațiunii, desființarea privilegiilor, comunizarea bunurilor, optează pentru republică și cultivă iluzia unei frății universale. Susține necesitatea emancipării sociale și economice a țărănimii, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
originea și țara germanilor), Ed. Științifică, București, 1958. TEODOR, Pompiliu, Interferențe iluministe europene, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984. TREITSCHKE, Heinric von, Deutsche Geschichte, Berlin. TRÓCSÁNY, Zsolt, Az Erdélyi fejedelemség korának orszaggyülési, Budapest, 1976. TYMOWSKI, Michal, Une histoire de la Pologne, Noire sur Blanc, 1147 Montricher, Elveția, 1993. ULBRICHT, Walter, Prăbușirea Germaniei în primul război mondial și Revoluția din Noiembrie, București, 1953. WALLERSTEIN, Immanuel, Statul mondial modern, vol. 3, Ed. Meridiane, București, 1993. WEINREICH, Max, Universitățile lui Hitler. Contribuția intelectualilor la crimele Germaniei împotriva
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
288. 273 Gh. Bichicean, op. cit., p. 154. 274 H. Schulze, op. cit., pp. 60-61. 275 Gh. Bichicean, op. cit., p. 155. 276 H. Schulze, op. cit., p. 61. 277 N. Ciachir, op. cit., pp. 214-215. 278 M. Tymowski, Une histoire de la Pologne, Noire sur Blanc, 1993, pp. 63-64. Istoria diplomației, I, pp. 282-283 (inițial, propunerea de împărțire a Poloniei a fost respinsă de Maria Tereza.) 279 W. Oppenheim, op. cit., pp. 144-145. 280 Istoria diplomației, I, pp. 382, 394. H. Schulze, op. cit., pp. 68-69. 281 Jacques
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
melodică a mesajului oral, reprezentată în scris prin semne de punctuație. Pauza este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mama mare, las' pe mine < lasă pe mine, al'fel < altfel), prin lipsa unei silabe (dom'le < domnule) sau a unor cifre ('89 < 1989), respectiv în cuvinte/ structuri împrumutate din alte limbi: (O'Neill, five o'clock, Mc Donald's); * blancul: valorificat pentru a marca pauza dintre cuvinte; are rol deosebit în diferențierea omofonelor: odată o dată, niciodată nici odată, nici o dată; * bara oblică: utilizată în structuri cu unități de măsură (km/h, metri/secundă), respectiv în delimitări de ordin lingvistic (de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acceptate, în general, în literatura de specialitate sunt cuvântul și expresia 32. II.1.1. Cuvântul Cuvântul reprezintă 33 unitatea dintre un conținut (concretizat într-unul sau mai multe sensuri) și o formă (sonoră/ scrisă) izolată, de obicei, prin pauze/ blanc de restul componentelor unui mesaj; la nivel funcțional, cuvântul îndeplinește un anumit rol în context. Conținutul este concretizat, în cazul cuvântului monosemantic, într-un singur sens (aspirină "nume dat acidului acetilsalicilic", teoremă "afirmație al cărei adevăr se demonstrează prin afirmație
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a scrie, frumos, repede etc.; * sens gramatical: și, să, pe, va etc.; * sens logic: da, nu, ba; * sens stilistic: numai, doar etc. Forma cuvântului este concretizată, după cum am arătat supra, într-o unitate fonică de obicei, accentuată, separată prin pauze/ blanc de restul componentelor unui enunț. Vezi, de exemplu, pentru comunicarea scrisă, blancul dintre cuvintele enunțului: Vremea este foarte frumoasă. Ca structură, forma cuvântului poate reflecta fie moștenirea sau preluarea acesteia dintr-o altă limbă (structură simplă: eu, derby), fie rezultatul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sens logic: da, nu, ba; * sens stilistic: numai, doar etc. Forma cuvântului este concretizată, după cum am arătat supra, într-o unitate fonică de obicei, accentuată, separată prin pauze/ blanc de restul componentelor unui enunț. Vezi, de exemplu, pentru comunicarea scrisă, blancul dintre cuvintele enunțului: Vremea este foarte frumoasă. Ca structură, forma cuvântului poate reflecta fie moștenirea sau preluarea acesteia dintr-o altă limbă (structură simplă: eu, derby), fie rezultatul derivării (neatent), al compunerii (Făt-Frumos) sau al conversiunii (binele). Funcțional, cuvântul poate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Eugeniu Ștefănescu-Est, Panait Cerna și I. Minulescu. În mai multe numere G. Coșbuc comentează la zicale și datini populare și alte scrieri în proză. Se tipăresc și scrieri de B. Delavrancea, T. V. Ștefanelli, Al. Macedonski, I. Adam (sub pseudonimul Blanc), Em. Grigorovitza, G. Dem. Teodorescu, I. Paul, G. I. Ionnescu-Gion, A. Domșa ș.a. Se traduce, în mod obișnuit de D. Stăncescu sau I. S. Spartali, din J.-J. Rousseau, B. Franklin, Novalis, Lenau, Lamartine, Andersen, Hugo, Musset, Schopenhauer, Fr. Sarcey
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
baze au fost puse prin anii 1937-1938). Un alt moment din viața Universității este marcat pe medalia inaugurării, în anul 1897, a palatului acesteia de pe dealul Copoului. Palatul este construit în perioada 1893 -1897 după proiectul arhitectului francez Louis Le Blanc (fig. 38av și 38rv) parțial pe locul fostului Teatru Mare de la Copou, mistuit de flăcări în 1888 Piatra de temelie a fost pusă în mai 1893 în prezența principelui Ferdinand, moștenitorul tronului României. Rector al Universității era atunci Nicolae Culianu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
regăsească și să transmită un entuziasm contagios pentru carte și frumos. Unul din aceste momente unice a fost și discuția cu și în jurul lui François Garde, laureat al premiului Goncourt pentru debut, cu romanul Ce qu'il advint du sauvage blanc (Ce s-a întîmplat cu sălbaticul alb, 2012). De altfel, într-un timp record, volumul a primit douăsprezece premii, desigur, de importanță variabilă, dar e limpede că departe de a trece neobservat, a atins niște coarde sensibile ale cititorilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Homme, 2012 * Djian, Philippe, Incidences, Paris, Gallimard, 2010 * Djian, Philippe, Oh, Paris, Gallimard, 2012 * Echenoz, Jean, 14, Paris, Minuit, 2012 * Ferrari, Jérôme, Sermon sur la chute de Rome, Arles, Actes Sud, 2012 * Garde, François, Ce qu'il advint du sauvage blanc Paris, Gallimard, 2012 * Grainville, Patrick, Le corps immense du président Mao Paris, Seuil, 2011 * Houellebecq, Michel, Les Particules élémentaires, Paris, Flammarion, 1998 * Houellebecq, Michel, Plateforme, Paris, Flammarion, 2001 * Houellebecq, Michel, La Possibilité d'une île, Paris, Fayard, 2005 * Houellebecq, Michel
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a dispune de porțiunea de bunuri garantată de lege. Nu e nevoie să amintesc aici că prin intermediul lui Rousseau și Robespierre noțiunea romană de proprietate s-a transmis tuturor școlilor noastre intitulate socialiste. Știm că primul volum al lui Louis Blanc 21, asupra Revoluției, este un ditiramb adus filozofului Genevei și șefului Convenției. Astfel, această idee că dreptul de proprietate este o instituție socială, că este o invenție a legislatorului, o creație a legii cu alte cuvinte, că este necunoscut omului
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
gândire: Legea creează dreptul de proprietate; legislatorul dispune ca un stăpân absolut de muncitori și de roadele muncii lor. Printre aceste proiecte, cele care au atras cel mai mult atenția publică sunt proiectele lui Fourrier, Saint-Simon, Owen, Cabet sau Louis Blanc 22. Însă ar fi o nebunie să crezi că nu există decât aceste cinci moduri de organizare. Numărul lor este nelimitat. Fiecare dimineață ar putea da naștere unui nou mod, mai seducător decât cel din ajun, și vă las să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
înlocuită de o altă concurență, de o mie de ori mai funestă; că fiecare ar fi muncit mai puțin, ar fi depus cea mai mică activitate, căci, prin lege, recompensa ar fi întotdeauna garantată și egală pentru toți. Dar cetățeanul Blanc prevăzuse obiecția, și, pentru a preveni acest blând farniente, vai! atât de natural omului, când munca nu este remunerată, și-a închipuit ca în fiecare comună să fie ridicat un stâlp unde să fie înscrise numele leneșilor. Dar nu a
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a executa sentința. Trebuie remarcat că utopiștii nu se preocupă niciodată de imensa mașinărie guvernamentală fără de care nu poate fi pusă în mișcare mecanica lor legală. Cum delegații de la Luxembourg se arătau întrucâtva neîncrezători, a apărut cetățeanul Vidal, secretarul cetățeanului Blanc, care a desăvârșit gândirea maestrului. După exemplul lui Rousseau, cetățeanul Vidal își propune nimic mai puțin decât să schimbe natura omului și legile Providenței. I-a plăcut Providenței să plaseze în individ nevoile și consecințele lor, facultățile și consecințele lor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mulțime de puncte, cu numeroasele Școli socialiste, care își spun mai avansate și care sunt, o recunosc cu plăcere, mai active și mai populare. Avem ca adversari (nu vreau să spun ca detractori) pe comuniști, fourrieriști, oweniști, pe Cabet, L. Blanc, P. Leroux și mulți alții. Ceea ce este singular este că aceste școli diferă între ele cel puțin la fel de mult pe cât diferă față de noi. Trebuie deci, mai întâi, ca ele să admită un principiu comun tuturor, pe care noi nu îl
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
număr este în mod natural nedefinit, cere în plus legii realizarea dogmei Fraternității. Or, ce s-a întâmplat? Socialismul admite, împreună cu Rousseau, că întreaga ordine socială este în Lege. Se știe că Rousseau punea la baza societății un contract. Louis Blanc, de la primele pagini ale cărții sale asupra Revoluției, afirmă: Principiul fraternității este cel care, privind ca solidari membrii marii familii, tinde să organizeze într-o zi societățile, opere ale omului, după modelul corpului uman, operă a lui Dumnezeu." Plecând de la
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în ceea ce mă privește, dacă mi s-ar demonstra ca nu este falsă. Eh! Dumnezeule, dacă s-ar putea decreta fraternitatea universală și da în mod eficace acestui decret sancțiunea forței publice; dacă s-ar putea face, cum dorește Louis Blanc 31, să dispară din lume interesul personal ridicând mâna la vot; dacă s-ar putea realiza pe cale legislativă acest articol din programul Démocratie pacifique: "Să abolim egoismul"; dacă s-ar putea face ca statul să dea totul tuturor, fără să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sale. Un dușman chiar mai redutabil decât protecționismul cu care avea, în rest, numeroase afinități -, socialismul, se ivise, amenințător și formidabil, din baricadele lui Februarie. Bastiat s-a întors împotriva acestui nou adversar și l-a combătut pe domnul Louis Blanc și ideile sale cu aceeași ardoare, cu aceeași vervă pe care le mobilizase odinioară împotriva domnilor Odier, Lebeuf și Mimerel. În primele zile ale revoluției, și-a dat concursul unei foi pe care distrugerea, vai!, provizorie, a vechilor piedici aduse
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de prima tribună care îi ieșea în cale pentru a combate sofismele și iluziile socialismului, domnul Michel Chevalier publica, în Jurnalul de dezbateri, curajoasele și remarcabilele sale scrisori privind organizarea muncii; domnul Wolowski avea să-l combată pe domnul Louis Blanc la Luxembourg; domnul Léon Faucher îl ataca pe imprudentul inovator în Revue de Deux-Mondes; domnii Coquelin, Joseph Garnier, Fonteyraud, ajutați de domnii Potonié și de alți liber-schimbiști devotați, au întemeiat clubul libertății muncii. Fiecare lupta, în măsura forțelor sale, împotriva
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]