1,227 matches
-
noble histoire des Lusignan (1394). Din această veche familie Lusignan din Poitou, ni se spune în Le Côté de Guermantes II, descinde familia ducelui de Guermantes, care face obiectul obsesiilor naratorului. Despre nobila familie de Lusignan, armoariile și legenda de blazon repovestită de Jean d’Arras spun că s-ar trage din zâna Mélusine, o etimologie populară de secol XII vorbind chiar despre proveniența numelui zânei din coruperea sintagmei „Mère Lusigne”, care a fost întemeietoarea familiei. Întruchipată cu corp de fecioară
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
cele mai importante localități din provincie s-au angrenat, la rândul lor, într-o cursă a înnoirii și dezvoltării. Multe dintre lucrările publice edificate atunci sunt în picioare și astăzi și reprezintă prin distincție, monumentalitate și atenția acordată detaliilor artistice, blazoane ale localităților în care se află. Calea ferată Buzău-Mărășești, Podul de la Cernavodă, Portul Constanța, Ateneul Român, Banca Națională a României, Palatul de Justiție din București, Palatul de Justiție din Galați, Palatul CEC din București, Ministerul Agriculturii, Comerțului și Domeniilor, Palatul Camerei de Comerț
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]
-
nu liberală, ar trebui înțeleasă ca miez, fundament al ființei naționale. De partea cealaltă, descoperim structurile "străine firescului organic", plebeianismul comunizant, revoluționarismul celor "sovietizați mintal", trepădușii partinici ridicați din fundul Văii, care au preluat frâiele societății de la clasa celor cu blazon, publicul select de la Ateneu. Acest vector de interpretare a distorsiunii la scara Istoriei mari mi se pare perfect justificat în punctul de pornire al criticului. Numai un ignorant total n-a aflat până acum că alegerile din 1946 au fost
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
nu avem în acest sezon noi premiere românești de comentat, trebuie să găsim spațiul spre a consemna evenimentul: o mostră antologică a maculaturii de gen, aleasă din întreaga producție a unei jumătăți de veac, implicit stindard al politicilor departamentale, bașca blazonul unei cariere a "epocii de aur" adusă la zi, cu o Addenda omagială la textul în cauză, nu mai puțin caracteristică. Nu este exclus - spre verificare - să putem conta pe reluarea, măcar pe micile ecrane, a filmului Burebista, sub aceleași
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
de Mihnea Rudoiu (n. 1978, Târgoviște, absolvent al Academiei Tehnice Militare și al Facultății de Științe Politice a Universității București), își începe pledoaria prin a face elogiul unicității, al propriei subiectivități; așa se și explică înfumurarea, paradoxul și poliloghia ca blazon, desfătare și dicțiune. Deocamdată. în postura de student la Matematică prin 1996, somnolează în "cea mai deșănțată ataraxie", cultivându-și când e treaz vocația de saltimbanc grațios și sentimental (,intens viu"). Cititorul trebuie să fie precaut în privința calificativelor cu care
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
trei etape de condensare a identității: mai întîi, epica unor întîmplări care îi alcătuiesc biografia, apoi setul de însușiri din care i se încheagă portretul, pentru ca în final însușirile să se adune în conturul unui simbol. Așadar: epică-portretsimbol, sau narațiune-persoană- blazon, șirul celor trei pași avînd rostul de a surprinde felul în care imaginea cuiva crește în memoria colectivă. Pacostea lumii noastre e că, în cazul intelectualilor, portretul ce reiese din biografie nu ajunge decît rareori la pragul simbolului. Intelectualii se
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
în memoria colectivă. Pacostea lumii noastre e că, în cazul intelectualilor, portretul ce reiese din biografie nu ajunge decît rareori la pragul simbolului. Intelectualii se aleg cu un chip ale cărui calități sunt supuse unei uzuri atît de drastice că blazonul ajunge să le fie crăpat pînă la caricatură. Portretul e cel mai adesea pitoresc, dar cu totul dezgolit de nimb cultural. Niște omuleți meschini ce nu se pot păstra la înălțimea exigenței pe care au declarat-o drept busolă în
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
nu corespunde conținutului decît în mică măsură, constați mersul biografiei spre urzirea simbolului. Și cum nu poți fi simbolul a ceva inferior ție, Fals tratat de manipulare evocă stihiile al căror purtător a ajuns Blandiana să fie. În ultimele decenii, blazonul poetei nu numai că nu s-a uzat sub tracasările epocii, dar chiar a sporit pînă la grad de autoritate dincolo de care începe prestigiul. Și cum prestigiul păstrează fatal o tentă misterioasă, nu poți să nu te întrebi în ce
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
Piața Universității și de Alianța Civică) și apoi efortul mirabil de a face un muzeu dedicat comunismului. Prețul întîmplărilor îl știe numai ea: credința în oameni șubrezită și sufletul mai întunecat, chiar dacă din ele autoarea a ieșit intactă și fără blazonul ciobit. Ana Blandiana e în flagrantă inadecvare față de epoca actuală, ființa ei fiind prea pură pentru promiscuitatea morală din jur. De aceea poeta inspiră încredere cu aceeași ușurință cu care alții îți insuflă certitudinea vicleniei descurcărețe. Blandiana nu a fost
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
Ei bine, Vlad Zografi e unul dintre acești, din ce în ce mai puțini, sublimi orgolioși. Unul, adică, care-și respectă propriul scris înainte de a-și adula propia expunere. Din cele cinci piese care compun cartea, merită să ne oprim, heraldic, asupra centrului de blazon. Asupra a ceea ce medievalii numeau abîme. Curățenie, Crima din strada Uranus și America și acustica, adică pozițiile a doua, a treia și-a patra mi se par a forma - fiecare din alt motiv - zonele de maximă greutate a volumului. Cea
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
răspunsul rațional nu poate fi decât unul singur: definitivarea unui corpus național de texte clasice este un imperativ cultural major, esențial. În alte culturi există două sau trei ediții critice pentru același autor. Modul de gestionare a patrimoniului cultural reprezintă blazonul actualității, forma de respect a tradiției care alcătuiește identitatea națională încorporată genuin în valorile estetice. Există o necesitate culturală imperioasă de autentificare periodică sau de reautentificare a textelor clasice, ca scrisori de acreditare a identității naționale.
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
este minimă. Deși odele fac trecerea înspre un caracter laic al poezie rituale, prezența rugăciunii de la finalul elogiului demonstrează geneza religioasă a speciei, iar epigrafele, cu două căi de omagiere (lauda directă închinată eroilor - oda profană și lauda indirectă - glorificarea blazonului prin versurile la stemă), sunt clișeizate și prezintă numeroase similitudini, inovația fiind și aici insignifiantă. În tiparul vocației desăvârșirii intră meditația morală ale cărei texte au ca motiv principal "fortuna labilis". Eugen Negrici analizează aici poemul Viața lumii al lui
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
iunie, seara a avut loc prima ședință de lectură de poezie la Hotelul "Ambasador" din Neptun. Moderatoarea ședințelor de poezie a fost poeta Ioana Ieronim, a cărei fizionomie nordică, emanînd o serenitate plăcută și plină de căldură, i-a conferit blazonul unei amfitrioane care a știut perfect să-i introducă în scenă pe protagoniștii orelor de lectură. Într-o enumerare seacă, au citit, în limba nativă și apoi într-una din limbile de circulație: Emil Brumaru, Magda Cârneci, Ilie Constantin, Casimiro
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" Cu Evtușenko pe faleza Neptunului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9558_a_10883]
-
să fie un profesor de literatură extrem de influent și de respectat, care predă la Yale și la New York University (odinioară la Harvard) - că: "În epoca noastră, faptul de a fi dat afară de la universitate e destul de probabil să fie un blazon de excelență." Poate că e adevărat, poate că Bloom are dreptate, dar în acest caz el își trăiește viața într-o manieră cel puțin foarte, foarte auto-ironică. FĂră îndoială, unul din lucrurile cele mai ingenioase și mai provocatoare din cartea
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
fruncea... fruncea în artă, în Europa. De bună seamă, este un fapt dovedit în timp, dar și grație a două eleve de la Liceul „Nikolaus Lenau“. Printr-o întâmplare fericită, două timișorence de doar 17 și 18 ani reușesc să mențină blazonul de oraș cultural și dovedesc că Timișoara, Mica Vienă, e o metropolă a culturii. Nici că puteau fi aleși doi ambasadori mai potriviți. Diana Anastasiu și Ana Maria Ienovan, eleve în clasele a XI-a și a XII-a la
Agenda2004-14-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282254_a_283583]
-
nimbează/ a chaosului dospire organică" (ibidem). La fel de unanimă e absența atît în lumea văzutelor cît și în cea a nevăzutelor, cu excepția morții "grase", travestite în materie, cu excepția monștrilor cu identitate umană, pregătiți industrial pentru "topitoria" thanatică, mereu activă, cu amuzant blazon sacerdotal: "bîlciul e-n țoi. moartea e grasă, frenetica.../ noi sîntem dreptmergătorii/ erzațul tenebrelor, a Babilonului drojdie" (ibidem). Să fie oare o asemenea nepotolita sete de maculare, de delabrare, de anihilare, un antidot, totuși, al spaimei? Desigur, autoarea se neagă
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Alină moartea liniștea pe plaiuri/ Și cad - sigilii de metal." Veacul patriarhal, a cărui amintire poate aduce blînde nostalgii, sau crunte invidii, ale unei istorii pentru alta, e timpul cînd nu s-a întîmplat nimic, dar care-și lasă, indiferent, blazoanele pe inconsistența veacurilor următoare. Neputincioase și să le ducă, și să le refuze. O imagine, dintre cele mai prezente, ale trecutului e Voltaire, căruia Huzum îi dă unul - singurul... - dintre sigilii: "Sfârșitul meu n'a fost să fie/ Prilej solemn
Sus pe cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7235_a_8560]
-
au îmbrățișat principiile conservatorismului. Asumarea s-a făcut cu respectarea aparențelor, forma principiilor fiind păstrată, dar conținutul fiind înlocuit cu exigențele stîngii: corectitudine politică, multiculturalism, antirasism, combaterea discriminărilor etc. Așadar, dacă la început valorile dreptei le-au servit neoconservatorilor drept blazon justificator, treptat ele au fost abandonate în favoarea agendei electorale a părții opuse. De aceea, pe un neoconservator îl recunoști după ușurința cu care, vorbind despre democrația globală, statul de drept și drepturile omului, ocolește cu delicatețe temele dreptei: națiune, biserică
Epitaf pentru conservatori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6324_a_7649]
-
după o regulă arhicunoscută: ca să preîntîmpini mișcările de dreapta le creezi tu, avînd grijă să le atenuezi virulența pînă la a le face de nerecunoscut. Așa se face că în America există o dreaptă cu prapuri de protocol și cu blazoane universitare ai cărei reprezentanți folosesc tradiția ca pretext pentru a lua decizii de stînga. Și mai e o nuanță cu care te alegi de pe urma cărții, aceea că pîrghia care face ca o temă să fie de interes e gradul de
Epitaf pentru conservatori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6324_a_7649]
-
europenismului, aceea de a fi un fel de distilerie de esențe preluate din toate părțile și asumate conform modelului propriu. Prima influență este cea a Romei antice: Europa există oriunde și-a lăsat amprenta Imperiul Român, chiar și acolo unde blazonul sau a fost mai degrabă batjocorit și maimuțărit, ori copiat strident și fără pricepere. Amprenta lumii române echivalează, pentru Valéry, cu un anumit sentiment al puterii, o putere impregnata de spirit militar, de spirit religios și de un spirit formalist
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
vizau cu totul altceva: să dovedească lumii că în România ei sunt adevăratele conștiințe curate, și nu oportuniștii care după ce au turnat ani în șir la Securitate, ba chiar au luat și bani pentru incredibilele murdării, au pretenția să apere blazonul valorilor democrației! Să recunoaștem: efectul e măreț! Poți să dai cu tunul și nu vei regăsi în listele Securității numele nici unuia dintre buzații, gușații și fonfii care se pregătesc să pună pe noi șaua dictaturii! Toți au fost impecabili moral
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
Simona Vasilache Cred că nu e epocă, la noi, alta decît vremea dintre războaie, căreia să i se potrivească mai bine blazonul finalității fără scop. Oamenii timpului, scriind, își tratau motivele ca pe pretexte și opera ca pe chemarea la reacție. Un strigăt din mersul veacului. Între asemenea acute aici revoltate, colo entuziaste, iscate ușor, dintr-o nevoie de a polemiza, de
Scrieri libere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10209_a_11534]
-
nimeni nu dă nici doi bani pe jurnalistul cultural (sau mai exact, cât pe șoferul unui mijloc de transport în comun, căruia nu-i mulțumește decât foarte rar cineva, dar toată lumea îl înjură), considerat de patroni o povară, tolerată pentru blazon, iar de scriitorii cu lauri, "băiatul nostru bun la toate", în obligația de subordonare a căruia intră inclusiv cărarea bagajelor de la scara vagonului de dormit la ușa taxiului din stradă. În relația dintre această majoretă decorativă, care e ziaristul de
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
poștale de prin '70-'80, cu o crenguță ninsă și o urare de circumstanță. Departe, însă, și de tabieturile de dinainte de primul război, cu felicitări în tonuri de gri, argintiu, cu desene complicate, abstracte sau trimițînd, cu urarea, și un blazon, o pană și un sigiliu bunăoară. Dintre cartolinele de Anul Nou trimise repede după 1900, am ales una, atipică de bună seamă (grafică & text), pentru asemenea ocazie. Aveam să văd după aceea că data scrisă dedesubtul textului de urare e
Cărțile Anului Nou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8932_a_10257]
-
a se descoperi pe sine abia cu Excelsior (1895). I se admite puternicul fond romantic (peste care se trece rapid), fiind menționat și arborele său genealogic (de facto, tot romantic), în care descifrăm "aventură, versatilitate, morgă aristocratică, inconformism, utopie a blazoanelor, veleități literare și politice, voluntarism, replica spectaculosului și orgoliul, orgoliul țeapăn". Un factor care întîrzie ecloziunea barocului macedonskian ar fi atracția simbolistă. Aceasta ar rămîne doar la o treaptă a gesticulației programatice, fără a afecta figura profundă a poetului. Contactul
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]