2,555 matches
-
Ce cauți și tu. Văd că mai ești și primul. Nu mai avem loc de voi - noi, ăștia bătrânii ... să ne rezolvăm necazurile. - Să-ți putrezească oasele că nu-i așa? - Să-i putrezească lu' nevastă-ta că prea ai blestemat-o ... - Și ție să-ți aprindă lumânări la cap când te uiți cu ochii-nchiși la tavan, boșorog papugiu! Pe acest mic conflict funebru apare pe ușa la care așteptau cei trei, un îngeraș de fată blondă. La propiu. Are
ULTIMUL CUVÂNT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342141_a_343470]
-
sunteți, fără nume, Fără chip sub măști cu măști, Leprelor din sfinte mume, Ticălos ce mă urăști Ascuns în puroi de găști...! Cereți țării să vă ierte, De nu v-ar ieta nicicând, În scursoarea lumii, fierte, Vii să fierbeți blestemând Ale voastre mame-n gând! Din minunile minunii De a fi român, vă cert Și-n blândețea Națiunii, Eu, Poetul, nici pe sfert Nu mă-ndur să vă mai iert... A plecat dorul în lume Rușinat săracul cum e, A
GRUPAJ LIRIC PENTRU ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342210_a_343539]
-
starea sufletului meu nevăzută și nesimțită de nimeni mă ducea ca o forță cosmică spre misterul gândurilor negre, la prețuirea și admirația celui care mă ignora cu o stare de extaz, eu plângând în urma cuvintelor unei prietene, care-l tot blestema. Fără să știe de acest inedit al meu, ea așternându-și toate tristețile prin rândurile unui mesaj trimis pe e-mail, a avut o influență atât de directă asupra stării mele de moment - rar întâlnită - încât m-a redus la tăcere
SUFLET RĂSFRÂNT ÎN CUVINTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341784_a_343113]
-
chinuită de muncă a femeii de la țară care, după atâta istovire, pleacă pe jos cu copilul în brațe care istovit de atâta drum a murit.Femeia nebună de durere, observă această nenorocire chiar în fața icoanei sfinte. Era, deja, nebună și blestema icoana. Mai târziu Ion Pillat în poezia “ Sfârșit de toamnă“ vorbește de icoana ancestrală ce străbate veacurile:” Icoana tăinuită ce farmec straniu are!/ Tăcută o șterge veacul, dar tot mai blândă pare/ Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
a se mai ajunge la repercusiuni. Sărmanii mici escroci: Ce fericiți ar fi rămas ei cu matrapazlâcurile lor dacă nu le-ar fi venit în coastă Omul care Aduce Răul!... N-ar mai fi dezgropat nimeni măruntele lor afaceri necurate! - blestemă ei astăzi arătând spre piaza rea de la Cotroceni. Așadar, cu adevărat blestem, după cum s-a dovedit mai întâi pentru țară, apoi pentru propria familie, apoi chiar și pentru asemenea mărunței penali pe care îi putem numi victime colaterale! Dar chiar
OMUL CARE ADUCE RĂUL de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341590_a_342919]
-
Rușii au aruncat pe fiecare fereastră grenade în interior conacului. Exploziile, una după alta, au incendiat clădirea, care ardea ca o torță. Toată valea Șasei se luminase. Oamenii, ascunși după garduri, sau privind prin ferestrele întunecate, își făceau cruce și blestemau.” Tulburătoare este și scena morții altui membru al familiei Roșiianu, redată cu un acut și impresionant simț al realității. „Într-un colț de cer apăruseră stelele, licărind. Ascuns după o stâncă Roșianu căuta prima stea din proțapul Carului Mare, pe
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
Lebăda cântă poemul mut din trupul tău de ciută, foșnind a pământ, miroase a busuioc în pântecul stelelor, ploaia biciuie frunzele ca un arnăut. * Gândul îi alunecase printre degete ca o piatră cu genunchii de iarbă. Clavicula gurii începuse să blesteme mai întâi cu tălpile... * E o zi fără ambalaj. Timpul nu se vede, carnea memoriei curge-n clepsidra din sarcofagul cu nimicuri, moartea pleacă la dentist să-și plombeze cariile cu picături de viață. Referință Bibliografică: Poeme de George Baciu
POEME DE GEORGE BACIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340681_a_342010]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > POEME CÂT UN BUZUNAR Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 518 din 01 iunie 2012 Toate Articolele Autorului 1. Gândul îi alunecase printre degete că o piatră cu genunchii de iarbă. Clavicula gurii începuse să blesteme mai întâi cu tălpile... 2. E o zi fără ambalaj. Timpul nu se vede, carnea memoriei curge-n clepsidra din sarcofagul cu nimicuri, moartea pleacă la dentist să-și plombeze cariile cu picături de viață. 3. Dumnezeu e un copil
POEME CAT UN BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340703_a_342032]
-
al puterii! Principele Vâlcelelor se ridică brusc rostind tare și răspicat: - Dacă nu te învoiești la propunerea mea, niciodată nu vei ajunge stăpânul Vâlcelelor! - Ha, ha, ha! Tu vei veghea neputincios din mormânt, iar eu îți voi conduce împărăția! - Fii blestemat și niciodată să nu poți pătrunde în cetatea mea! Îi face semn căpitanului Preda și iese vijelios. Cei patru coboară în curte și încălecă armăsarii. La poartă Preda strigă: - Deschideți! - Dar boieri dumneavoastră, de ce nu mai poposiți câteva ceasuri, până
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
Pentru asta am chemat vrăjitoarea la mine. - Ai încredere în cuvântul unei zgripțuroaice? - Niciodată! În schimb comoara va fi ocrotită chiar de slujitorul ei, diavolul! - Vai de mine! - se înspăimântă căpitanul. - Galbenii, pădurea în care îi ascundem și castelul, sunt blestemate. După moartea mea nimeni să nu mai pună piciorul în aceste locuri. Cel ce va pătrunde în ținutul interzis se va rătăci și se va prăpădi. Totuși, cândva, poate se va rupe vraja, atunci și doar atunci când unul dintre stă-strănepoții
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
se-aprinde, înflorind fantezii, Gust din visul de noapte și-i dezbrac umbra sa. Smulg din urmele sale ce ador, cer lăuntric, Lacrimi sparte îi sărut, ochii-n murmur de vânt, Geamănă-i frumusețea ce sclipește-n cuvânt, Mistuind ca blestem trup de fulger rebelic. Orizonturi se-ntind înspre coapse de vară, Într-un vers sângeriu cresc maci roșii, să doară ! Referință Bibliografică: Sonet XLVI / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2261, Anul VII, 10 martie 2017. Drepturi de
SONET XLVI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342790_a_344119]
-
suntem alții, ne-am schimbat De ultima oară când ne-am avut. Luna nu mai e a noastră, E altă amintire care doare, E palidă, nu e măiastră O văd pe cer și simt că-n mine moare. Te-aș blestema să-mi duci un dor, Să nu mai poți fi ca altcândva. N-aș vrea să știu că ți-e ușor Sau că ești cu-altcineva. Știi... Amintirile-n trecut Încearcă să mă cheme Să-mi șopteească ce-am avut
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI OMAGIALE LUI MIHAI EMINESCU, DATĂ ÎN CARE SE ÎMPLINESC 166 DE ANI DE LA NAȘTEREA INEGALABILULUI POET NAȚIONAL de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342953_a_344282]
-
fluviu nestăpânit dornic să cucerească pe cititori (din păcate, prea puțini cititori!): „acel soldat a văzut că generalul l-a recunoscut pe căpitanul său, că l-ar fi implorat pe acela să nu îl ucidă. Negăsind îndurare, l-ar fi blestemat ca trei dintre urmașii lui, din câte generații vor fi, să moară înaintea vârstei de 70 de ani, având parte de morți violente. Asta l-ar fi înfuriat și mai mult pe Tunner, care a descărcat arma în capul nefericitului
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
te fac să fii!” Dracul atuncea glonț s-a dus / Pân’ la Dănilă și i-a spus: „Cu șmeceherii, ai căutat, / Drăcimea de ai tulburat! Însă acum se schimbă sorții: / Te vâr eu în spaimele morții! Deci haide să ne blestemăm / Și-atuncea să vedem cum stăm! Iar banii să îi ia apoi / Numai acela dintre noi Cari priceput s-a arătat / Și meșter bun, la blestemat.” Îndată dracul se pornește / Și-ncepe și bolborosește, Punându-se pe descântat. / Dănilă-n fața
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
acum se schimbă sorții: / Te vâr eu în spaimele morții! Deci haide să ne blestemăm / Și-atuncea să vedem cum stăm! Iar banii să îi ia apoi / Numai acela dintre noi Cari priceput s-a arătat / Și meșter bun, la blestemat.” Îndată dracul se pornește / Și-ncepe și bolborosește, Punându-se pe descântat. / Dănilă-n fața lui a stat Și dintr-o dată a simțit, / Un ochi din cap, cum i-a pleznit. Săracul Prepeleac! Se pare / Că el este acela care Ajuns
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
durerea / Și-a zis: „Atâta ți-e puterea? Ei află că nu m-ai speriat! Ți-arăt eu, măi demon spurcat, Încât ai să mă pomenești / Atâta cât ai să trăiești! Îți muști tu mâinile de-ndat’ / Ce mă apuc de blestemat!” „Ajunge cât ai povestit!” Răspunse dracul, plictisit. „Apucă-te de blestemat! / Destul e cât te-ai lăudat! Hai, blestemă și vedem noi / Cine e meșter mai apoi!” „Încep acum! Dar mai întâi, / Lucrul cel mai de căpătâi Vreau să ți
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
nu m-ai speriat! Ți-arăt eu, măi demon spurcat, Încât ai să mă pomenești / Atâta cât ai să trăiești! Îți muști tu mâinile de-ndat’ / Ce mă apuc de blestemat!” „Ajunge cât ai povestit!” Răspunse dracul, plictisit. „Apucă-te de blestemat! / Destul e cât te-ai lăudat! Hai, blestemă și vedem noi / Cine e meșter mai apoi!” „Încep acum! Dar mai întâi, / Lucrul cel mai de căpătâi Vreau să ți-l spun! Ia seama bine, / Căci n-am blestemele la mine
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
demon spurcat, Încât ai să mă pomenești / Atâta cât ai să trăiești! Îți muști tu mâinile de-ndat’ / Ce mă apuc de blestemat!” „Ajunge cât ai povestit!” Răspunse dracul, plictisit. „Apucă-te de blestemat! / Destul e cât te-ai lăudat! Hai, blestemă și vedem noi / Cine e meșter mai apoi!” „Încep acum! Dar mai întâi, / Lucrul cel mai de căpătâi Vreau să ți-l spun! Ia seama bine, / Căci n-am blestemele la mine! Ia banii numai și-apoi, lasă! / Vino cu
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
luați apoi!” Copii-ndată au făcut / Așa precum li s-a cerut Și-acuma iată, bunăoară, / Că îi venea apă la moară Și lui Dănilă. Imediat, / Către copii el a strigat: „Hai, de jupân vă apucați / Și-ncepeți să îl blestemați Așa cum îți ști voi mai bine / Și om vedea de pielea-l ține!” Atuncea, lasă pe copii / Și numai bine să te ții Că știu ei ce anume fac / Să-i vină dracului de hac! Copiii toți au năvălit / Pe
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
vară Când salcâmul înflorește El se va întoarce iară La frumoasa ce-o iubește. Au trecut zile și nopți, Au trecut luni, apoi ani, Fata aștepta în prag Pe bărbatul ce-l iubea. Nu venea și ea plângând Destinul își blestema Că l-a dus în gura morții, Că l-a dus de lângă ea. După ani primi scrisoare Că băiatul a căzut Și cuprinsă de durere Mințile ea și-a pierdut, Stătea în poartă, jos, căzută, Privea în gol, privea tăcută
CÂNTEC DE IUBIRE …PIERDUTǍ de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343312_a_344641]
-
vând și-și pierd chemarea Îți vine să-ți iei viața, să simți că nu mai poți O să urmeze ziua să ne taxați și marea Ne preferam chiar moartea, să părăsim sevrajul Alegem două roșii, le punem pe cantar Vă blestemam cu toții, să nu aveti curajul Să ne taxați icoana ce plânge în altar A.S. 13 iulie 2014 Referință Bibliografica: Să nu taxați icoana... / Alexandru Florian Săraru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1290, Anul IV, 13 iulie 2014. Drepturi de
SA NU TAXATI ICOANA... de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343461_a_344790]
-
a fost sesizat până în momentul lucrării noastre, căci iată cum în secolele trecute românii distingeau trăsăturile rasiale ale sclavilor africani(2) și indieni (romi): „Sunt trei feluri de blestemuri asupra Țiganilor. Țiganii urâți, buzați și întăciunați, ca curat dracu, sunt blestemați de călugări, după vremea de când erau robi pe la monastiri. Țiganii cei negri, cărora le mai dice și Țigani de vatra, care sciu să lucreze fieru, sunt blestemați de la Hâm. Iar Țiganii de lae: ursarii, lăeții, zavragii, netoții, etc. și toate
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
de blestemuri asupra Țiganilor. Țiganii urâți, buzați și întăciunați, ca curat dracu, sunt blestemați de călugări, după vremea de când erau robi pe la monastiri. Țiganii cei negri, cărora le mai dice și Țigani de vatra, care sciu să lucreze fieru, sunt blestemați de la Hâm. Iar Țiganii de lae: ursarii, lăeții, zavragii, netoții, etc. și toate nemurile de Țigani, câri umblă din loc în loc calări pe cai și pe măgari, care șed pe sub corturi și sunt urâți că face-ți-ai cruce, sunt
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
că-i va dărui un fiu viteaz care va deveni un mare rege și va construi numeroase temple. Dar cand noaptea era pe sfârșit și zeul se pregătea să plece, Hemvati îi adresează blesteme. Atunci zeul îi răspunde: “nu mă blestema căci mai tarziu copilul născut din dragostea noastră va deveni rege, unul dintre cei mai vestiți!” Aceste vorbe n-o consolează pe nefericită femeie căci se gândea cum va trăi dezonorata și fără soț. Zeul îi spune că fiul lor
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
pat, așteptând ca așternuturile imaculate să o reconforteze. A adormit două ore mai târziu și avea ochii cât cepele de la plâns. Daniel a urcat cu mult timp după. Simți timp de un moment mirosul ei curat și familiar, și se blestemă în gând. La șase dimineața a decis că n-are nici un rost să se chinuie să mai adoarmă. Probabil că nu va mai reuși să doarmă pentru tot restul vieții lui. Făcu rapid un duș și se gândi să meargă
AUTOR CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344175_a_345504]