8,305 matches
-
cele trecute, prezentul din cele prezente și prezentul din cele viitoare. Reflecția asupra timpului i-a preocupat și pe alți gânditori. Platon consideră că „Timpul a fost creat odată cu cerul, fiind copia mobilă a eternității”, iar Nietzsche vedea în clipă „boaba de nisip în clepsidra timpului și unitate de măsură a eternității.” În gândirea românească, în afara literaturii populare unde apare ideea de eternitate a cosmosului și despre călătoria efemeră a omului pe pământ, concepția lui Mircea Eliade despre timp, în capitolul
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Miroase-a toamnă din vale până-n creste, Pădurea-ncepe să aprindă ruguri, Cât vezi cu ochii priveliști de poveste, Și aurii ca lună sunt boabele de struguri. Miroase-a must și viespile-și iau vama, Încep să-și schimbe câmpiile veșmântul, Șirag de nunți și-începe sarabanda, Dezmăț de frunze-n aer , e mare crai azi vântul! Cad lacăte, începe iarăși școala, Ne vor lipsi
MIROASE-A TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364499_a_365828]
-
Editura Buna Vestire, 2009, 72 pag., 2 lei; (2) 93. Paschia, Gh., Dicționarul bunei-cuviințe creștine, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2010, 312 pag., 20 lei; 94. Picton, B., Firul evidenței, Iași, Editura Junimea, 1975, 270 pag., 5 lei; 95. Plăvan, Vasile, Boabe de lacrimi, București, Editura Carpathia, 2007, 40 pag., 5 lei; 96. Povestiri duhovnicești, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2011, vol. I, 268 pag., 14 lei; vol. II, 280 pag., 15 lei; (4) 97. Prohodul Maicii Domnului, Rm. Vâlcea, Editura Buna
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
Ziseră toate deodată; - Sărutăm dreapta, Prea Sfinte, Ne cerem smerit iertare, Că aici te-am deranjat, Dar avem solie mare Și nu-i timp de așteptat. Dar era harababură, Că-și dădeau cu toate ghes, Încât bunul Sfântul Petru Nici-o boabă n-a-nțeles.. - Hei, opriți-vă , le zise, Pe Cerescul Dumnezeu! Glăsuiască numai una! Ca să înțeleg și eu. Auzind acele spuse Ieși una mai în față ( Cea care a făcut soborul și-avea mintea mai isteață) Și s-apropie de
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
bucurie! Toamna lungă vreau să fie! Să mă plimb hoinar prin vie, Să văd frunza ruginie Cum acoperă bobița Ca o mamă grijulie Care-și apăra fetița Când e dulce dar... zurlie. Să văd palmele zbârcite Cum adună bob cu boabă Pe sub rugi, abia chircite, Umbre de-un moșneag și-o babă. Lin va curge iarăși mustul! Mi se vor lipi trei dește; Limba va simți iar gustul De sarut ce ispitește. Voi bea vin pe săturate, M-oi rătăci prin
FĂ-MI DOAMNE O BUCURIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364603_a_365932]
-
nr. 379 din 14 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mi-e tare dor acum de toate Și de bădia Eminescu De la care azi știu versul. Mi-e dor de cum ma ascundeam Într-o capita sau în lan De grâu, cu boabe aurii Cu cartea lui la căpătai Privind înaltul cerului Albastru de seninul lui. Mi-e tare dor acum de Putna, Cu pietrele aspre de rău, Călcate sub pașii apăsați, Pe care parcă-i aud azi. Mi-e dor de Teiul
DOR DE POET de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361300_a_362629]
-
și citește-mi rezultatele analizelor, căci eu nu pot! -Da, doamnă, dați-mi plicul, deși îmi dau seama cam despre ce analize este vorba și acum , parcă și mie îmi este teamă să le citesc. Desfăcu plicul cu gesturi delicate ; boabe de transpirație curgeau de pe frunțile lor.În momentele acelea erau două femei , ale căror suflete erau înghesuite unul într-altul cu teama unuia în brațele celuilalt... Natura încremenise, nu se simțea nici o adiere, tăcerea țipa înfundat, moartea dădea târcoale hohotind
NINGE CU FLORI DE POMI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361463_a_362792]
-
dragă. Fă-o bine, că-i frumoasă Dar stă toată ziua-n casă. Lumea o-nceput a răde că io strigam de-acu' în gura mare să mă audă cerurile toate și să-i deie auz și umblet soră-mi.Boabe mari de lacrimi îmi țâșneau pe sub gene și când atingeau pământul strigau ca o gură de clopot. Am luat-o la fugă și nu m-am oprit decât la intrarea în sat. Sofinca îmi ieșise înainte și striga cât o
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
Viața mea a căpătat un sens motivat De un fulg de zăpadă ce s-a topit Pe sînul tău, iubito, pur și adevărat Cînd plecăm la vie tu rîdeai Și erai atît de frumoasă De emoție sînii tăi plezneau Că boabele strugurilor între buzele mele Și aveai un fel anume de a ma mîngîia Sub rochiță ta pulpele tale erau albe Că nuferii ce păreau a mi se oferii Acolo, între boabele dulci crăpînd voluptate @CÎND SIMT CUM TIMPUL VIETII Cînd
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
atît de frumoasă De emoție sînii tăi plezneau Că boabele strugurilor între buzele mele Și aveai un fel anume de a ma mîngîia Sub rochiță ta pulpele tale erau albe Că nuferii ce păreau a mi se oferii Acolo, între boabele dulci crăpînd voluptate @CÎND SIMT CUM TIMPUL VIETII Cînd simt cum timpul vietii m-acoperă cu noapte La fel ca prima oară, cînd m-ai momit cu șoapte, Eu mai tînjesc, femeie, să mușc lacom din mărul, Cel dulce de
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
ați publicat. - „Oglinda literară” din România, „Observatoirul”, „Alternativa”, „Atheneum” din Canada, „Asymetria” din Franta, „AGERO” din Stuttgart-Germania, revista „Clipa” din SUA, „Romanian Global News” - Agenția de presă pentru românii de pretutindeni, „Analize și Fapte” - ARP, revistele „Ecoul”, „Luceafărul românesc”, "Capricorn", „Boabe de grâu” „Semănătorul”, editate de Asociația Română pentru Patrimoniu... Pe Internet, în diferite reviste... - „Este tot ce-a putut gândul/Vouă să vă las în dar:/Dragostea, versul și cântul/Numele de ardelean.” Toate acestea vreți să le lăsați în
SCRIITOAREA RODICA ELENA LUPU DEŢINE UN CONT... DE AMINTIRI ÎN CARE ADUNĂ FERICIRE ŞI MULTĂ FRUMUSEŢE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361516_a_362845]
-
poiana în care zâna fusese prinsă în laț, zilnic, un băiat care locuia în căsuța de lângă pădure, Ilieș, ieșea la joacă însoțit de cățelușul său. Venea pentru a culege frăguțe dulci, proaspete și parfumate. În acea zi, a zărit printre boabele de rouă, două fructe necunoscute pe care le-a cules cu grijă și le-a pus în coșuleț. La scoală, el fusese învățat să semene semințe de flori, de legume sau copaci. Când a ajuns acasă, băiatul a mâncat fructele
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
urmând să răsară vlăstarii care vor da nașterii pădurii pline de uscături. Ce te faci însă, când uscăturile încep să reprezinte majoritatea, iar plantele verzi minoritatea? Să ne așteptăm cumva, că se apropie momentul secerișului, atunci când urmează despărțirea neghinei de boabele de grâu? Păi tocmai acest seceriș ar putea fi materializat într-un război mondial ori într-un cataclism, deci ar putea urma acea epurare spirituală (și umană) în masă, un soi de potop biblic ajustat la vremurile de acum. În
SLUGILE RĂULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364053_a_365382]
-
am râs, însă tata n-a mai râs. M-a tras deoparte și m-a întrebat:cum vrea ”băiatul nostru” să fie vinul? Vezi? Așa îți spune el:”băiatul nostru”. -Și tu ce i-ai spus? -I-am arătat medalionul cu boabe de chihlimbar pe care mi l-ai făcut cadou. Mai ții minte? -Nu! Ce chihlimbar? Care medalion? -Hai, măă! Câte medalioane mi-ai luat? Cadoul de ziua mea...la care țin atât de mult... -Și, ce legătură are medalionul cu
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
Care medalion? -Hai, măă! Câte medalioane mi-ai luat? Cadoul de ziua mea...la care țin atât de mult... -Și, ce legătură are medalionul cu vinul? Silvia desface din ziar a doua sticlă, de gâtul căreia era agățat medalionul cu boabe de chihlimbar. Gigi face ochii mari și rămâne mut. Silvia a continuat: -Mi-a adus-o mama acum câteva zile. Doi ani a experimentat tata cu struguri de la Nicorești și cu cei de la vițele din curte. Lui îi place să facă
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
condiții mi-i drag să trăiesc!... Printre aburi de cafea Candelabrele înalte își deschid clopotele ca un crin imperial. Din inima Olteniei se bat vocile în gamă, recitând poeme multe. Microfonul mă-nconjoară, în ecouri, diademe, fredonând vorbele mele. Printre boabe de cafea aburii dansează făcând piruete. Timpul aleargă pe bandă rulantă amețit de-aroma tare. Prezentul trăit azi, mâine,... rămâne amintire! Referință Bibliografică: ,,Ianuarie”.../ Pe (in) vers/ Printre aburi de cafea / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PRINTRE ABURI DE CAFEA de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362806_a_364135]
-
Publicat în: Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului În patul tău, pe cearceaful alb pătat de orgasmele noastre feerice, ale mele pudice visuri se erijează într-o realitate dulce, stropită cu șampania sfârcurilor tale, ca două boabe de cireș amar, două lumi de rai în care vreau să mă pierd cu totul în uitarea cea mare de dinaintea trezirii din absolut. Referință Bibliografică: IUBEȘTE - MĂ ! / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1555, Anul V, 04 aprilie
MĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362934_a_364263]
-
plecate la câmp ziua întreaga, mâncarea noastră era o bucată de mămăligă rece într-o mână, sarea în cealaltă. Cu acestea alergăm în leasa de usturoi, de unde culegeam foi fragede, pe care le întingeam în sare. Ne plăceau mult și boabele de bob crude, tulpinile fragede de mărar, agudele roșii dulci- acrișoare dar și cele albe grase, dulci că mierea, cireșele amare, mici, negre care ne colorau mâinile și limba. Adunăm bețe uscate, le aprindeam iar pe jeratec frigeam știuleți de
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
toată lumea ce mănânc și eu!> Când a sosit Marian la el la magazin a găsit-o pe Shanti și a întrebat-o unde este el. Ea, mută! <Vorbește, domnule, engleza!>-zice ea pe englezește. Și cum Marian nu știa o boabă de engleză, a închis ușa pe dinafară și s-a întors la Fundație. Mai târziu când s-a întâlnit cu el și i-a povestit toată tărășenia, Marian a rămas perplex. Dar viitorul lor tocmai de acum începe. El s-
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Incepeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Incepeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care punea niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia multă mâncare în timpul zilei. Mâncam seara cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Bunica începea să-mi povestească cum la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe de ovăz pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]