924 matches
-
datată istoric din trecutul nostru comun. Există, așadar, ca în orice metodă ne-pozitivistă, un factor subiectiv, legitimat de dreptul la interpretare pe care îl are cercetătorul. Nu pretind că ceea ce avansez aici este răspunsul la întrebarea formulată de Lucian Boia și nici unicul substitut pentru o definiție sau alta. Dar, după parcurgerea cât s-a putut de sistematică a bibliografiei la care am avut acces, cum nu am găsit grila după care acest mare volum de carte de specialitate să
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
discursive o rețea de teme, motive etc., ce poate fi completată ulterior de noi cercetări aplicate (de aici, caracterul ei de rețea deschisă). Imaginarul colectiv și rețeaua lui conceptuală Din perspectiva observațiilor lui Jacques Le Goff, Évelyne Patlagean și Lucian Boia, reprezentarea perceptibilului are rol intermediar, este o interfață a realității cu imaginarul − lumi considerate de cei trei istorici a fi "realități" diferite ca substanță și configurație, cu legi de organizare proprii, însă fără multe elemente în comun. În comentariul anterior
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de 7,5% și celuloza brută raportată la substanță uscată maximum 10% . ... Articolul 39 (1) Condimentele vegetale sunt părți din plante că: frunze, rădăcini, coji, flori, fructe, bulbi, muguri, recunoscute că netoxice, cu gust și arome caracteristice plăcute, cum sunt: boia de ardei, foi de dafin, cuișoare, scorțișoară, enibahar, chimion, cimbru, piper, nucșoara, muștar, vanilie etc., care se folosesc în mod curent la aromatizarea sau condimentarea alimentelor. (2) Condimentele trebuie să se prezinte numai în stare pură, neamestecate cu substanțe străine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
Articolul 72 (1) Este interzis adaosul de aditivi alimentari în scopul mascării unor alterări sau degradări ale produselor alimentare. ... (2) Este interzis adaosul de conservanți la conservele sterilizate. Articolul 73 Este admisă colorarea produselor alimentare cu sucuri naturale din fructe, boia de ardei, pastă și suc de roșii, cafea, cacao și caramel obținut din zahăr ars (fără săruri de amoniu și amoniac); reziduul după calcinarea caramelului nu trebuie să depășească 0,5% . (2) Este admisă colorarea produselor alimentare cu următorii coloranți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
pământul care nu exista, s-a făcut? Cum de au ieșit din pământ toate felurile cele nesfârșite de dobitoace, toate felurile de saduri, fără vreo durere, fără ca norii să toarne apă din cer, fără ca agricultura să se fi arătat, fără ca boii sau plugul sau, în sfârșit, orice altceva să fi ajutat la facerea lor? Pentru aceea chiar din început El a făcut ca toate neamurile de dobitoace și de saduri să aparțină pământului celui neînsuflețit și fără simțire, pentru ca din capul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
1 kg carne de porc tocată 300 g costiță de porc 1 găină 2 verze mici murate 300 g cârnați de casă 300 g orez 3-4 cepe 250 g slănină 10 g piper negru măcinat 15-20 boabe de piper negru boia iute și sare, după gust 3 pahare cu vin alb dulce PLACENTA (Plăcinta Romei Antice) Aceasta este strămoașa tuturor plăcintelor de pe bătrânul nostru continent. Se înmoaie crupele în apă și se lasă o oră. Apoi se storc bine, se toarnă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și se servește sosul alături de cevapcici. 450 g carne de miel tocată 450 g carne de vițel tocată 450 g carne de porc tocată 2 cepe galbene mari, curățate și rase 3 căței de usturoi, curățați și pisați 3 linguri boia de ardei iute sau dulce (după gust) 2 linguri piper negru, proaspăt măcinat sare după gust 1 vârf de cuțit nucșoară proaspăt rasă ulei de măsline Pentru sosul de iaurt: 500 ml iaurt 1 castravete curățat și dat pe răzătoare
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
15-20 de minute, până se înmoaie cartofii. La final, se adaugă smântâna și cârnăciorii și se mai lasă puțin pe foc. Se garnisește fiecare porție cu pătrunjel. 300 g jambon afumat 2 linguri unt 1 ceapă mare, tocată 2 lingurițe boia de ardei 2 linguri apă 500 g varză murată, stoarsă (păstrați zeama), clătită și tocată 1 l zeamă de varză murată 1- 1,5 l supă concentrată de carne 6 cartofi curățați și tăiați cubulețe 1 frunză de dafin piper
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se adaugă carnea de burtă. Alături de această ciorbă se servește oțet amestecat cu mujdei de usturoi și unt amestecat cu boia de ardei. 500 g burtă (de vițel sau de miel) 1 lingură sare 1 ceșcuță oțet 1/2 linguriță boia de ardei 1/2 pahar făină 2 linguri unt 3 căței de usturoi ȘCHEMBE CIORBA (Ciorbă bulgărească de burtă) Într-o oală mare, ceapa și ardeiul se călesc în unt. Se presară treptat făină, se amestecă permanent și apoi se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
1995; Miturile comunismului românesc, I, București, 1995; II, 1997. 56 Gabriel Liiceanu, Este oare națiunea singurul cadru imaginabil al democrației?, în 22, II, 48, 1991, p.6-7. 57 Andrei Marga, Filosofia unificării europene, Cluj, 1995, ed. II, 1997. 58 Lucian Boia, De la postcomunism la postnaționalism, în Xenopoliana, II, 1994, p.122-126. 59 E. Hobsbawm, Nations et Nationalisme depuis 1780, Paris, Gallimard, 1992, p.238 (ed. engleză, 1990). 60 Lucrări traduse în totalitate sau parțial. Astfel sînt: E. Gellner, Nations et Nationalisme
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu este mai Învăluit În farmec și blestem decît secretul”. Unii dintre foștii „lucrători” ai poliției politice au Început să facă dezvăluiri, o parte Încredințate și tiparului, Însă „amintirile nu pot Înlocui izvoarele documentare” (Dumitru Șandru). Un alt istoric, Lucian Boia, punea, acum cîțiva ani, și mai tranșant problema: „Poate arhivele vor lămuri În ce măsură a fost cu adevărat atotprezentă și atotștiutoare sau a știut să dea impresia că este așa”, fiind vorba, evident, despre Securitate. Volumul la care ne vom referi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de oameni, ci doar de arhive, primii fiind lăsați În seama etnologilor și sociologilor. În Antichitate istoria a fost la Începuturile ei o anchetă orală, iar astăzi profesioniștii domeniului, specializați pe secolul XX, au o anumită reticență, avînd dreptate L. Boia cînd observa că mărturia unui om viu valorează mai puțin decît un document. Același istoric avertiza că „izvoarele scrise [...] emană [...] din sfera Puterii”, iar arhivele (inclusiv cele ale fostei Securități, am adăuga noi) sînt „locuri ale memoriei unde instituțiile statului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Consortium, Rutgers University, New Brunswick, New Jersey, p. 87. René Gonnard, op.cit., p. 18. Ibidem, pp. 21-22. Cf. „Emigrațiunile și Îngrijorarea fraților noștri de acasă”, America, Cleveland, Ohio, 7 decembrie, 1906, p. 3. Apud Gelu Neamțu, op.cit., p. 34. Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997, p. 178. Apud Gelu Neamțu, op.cit., pp. 39-40. Radu Toma, Românii din America, ed.cit., pp. 1-2. John Bodnar, op.cit., p. 533. Alexandru Cantacuzino, op.cit., p. 5. René Gonnard, op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ducându-ne spre reprezentare, iar menirea unui text este aceea de a ne duce în afara lui, în exteriorul spuselor sale, istoria nu poate deveni mai reală decât este. Ea nu se află între adevăr și ficțiune, cum spune profesorul Lucian Boia, ci concomitent în adevăr și în ficțiune. Adevărul și ficțiunea sunt interferate atât prin limbajul folosit, cât și prin insolitul gândirii (adică propensitatea de a crea imagini prin reprezentări lingvistice). Se află în adevăr atunci când poate comunica evidențe certe, chiar dacă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ideea de înțelegere, nu se poate realiza unilateral pe baza unor metode și modele de cercetare, furnizate de științe. În acest mod, al preluării modelelor și utilajelor "din alte științe", din alte domenii ale cunoașterii, se aplică formula lui Lucian Boia, care spunea, într-o notă ironică, în cartea sa Jocul cu trecutul, că istoricii mai mult fac decât gândesc istoria. Și acei istorici care aplică diverse tehnici și modele de interpretare preluate din alte discipline (hermeneutică, semiotică, psihanaliză) se află
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin alți distinși intelectuali. În realitate, oamenii învață foarte multe idei și tactici discursive din gama tot mai extinsă de istorii singurele în stare să-i ofere omului modern/postmodern o perspectivă în viața sa de zi cu zi. Lucian Boia a adăugat la ideea lui Hegel că oamenii nu învață nimic din istorie pentru că istoria nu se repetă, iar situațiile similare comportă aspecte diferite pe axa timpului. Tocmai acest ireversibil al timpului istoric creează diverse cunoștințe ce pot fi asimilate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Scurtu, "Lupta partidelor politice în alegerile parlamentare din decembrie 1937", în Studii. Revista de Istorie, 1967, tom 20, nr. 1, pp. 145-161. 10 Florea Nedelcu, "Contradicții și reorientări în evoluția PNL (1930-1931)", în Revista de Istorie, 1976/ 12 . 11 Lucian Boia, "Gheorghe I. Brătianu (1898-1953)", în Studii și Articole de Istorie, XXXVII, 1978. 12 Ion Bitoleanu, Din istoria României moderne 1922-1926, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 13 Florea Nedelcu, De la Restaurație la Dictatura Regală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. 14 Gh.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2004, pp. 116, 167. 226 Radu Comănescu, Emilian N. Dobrescu, Istoria francmasoneriei (1926-1960), Editura Tempus, București, 1992, p. 264; Avangarda românească în arhivele Siguranței, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 87-92. 227 "Mișcarea", nr. 868, 6 noiembrie 1933, p. 1; Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românescă între 1930-1950, Editura Humanitas, București, 2011, p. 100. 228 Ioan Scurtu, Din viața politică a României. Întemeierea și activitatea Partidului Țărănesc (1918-1926), Editura Litera, București, 1975, p. 145; Constantin C. Giurescu, op. cit, p. 335
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
despre oameni pe care i-am cunoscut, îngr. și pref. Crișan Mircioiu și Șerban Polverejan, pref. Crișan Mircioiu, Cluj-Napoca, 1974, 258-276; Al. Zub, Vasile Pârvan. Efigia cărturarului, Iași, 1974; Al. Zub, Vasile Pârvan. Biobibliografie, București, 1975; Balotă, Arte, 241-255; Lucian Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976, 269-287; Vartic, Spectacol, 12-32; Al. Piru, Vasile Pârvan, MS, 1978, 2; Micu, Lecturi, 168-177; Mircea Anghelescu, Pârvan, scriitorul..., T, 1980, 6; Virgil Catargiu, Ontologia istoriei la Vasile Pârvan, București, 1980; D. M. Pippidi, Variații pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
ASPRO pentru cea mai bună carte a anului, Premiul ASPRO pentru experiment și Premiul ASPRO pentru cea mai populară carte a anului. Laurii Marelui Premiu ASPRO au revenit, în ordine cronologică, următorilor scriitori: Andrei Cornea (1995), Vladimir Tismăneanu (1996), Lucian Boia și Liviu Ioan Stoiciu (1997), Dorin Tudoran (1998), Monica Lovinescu (1999), Adrian Marino (2000), Matei Călinescu și Andrei Oișteanu (2001), Gabriel Liiceanu (2002). În ceea ce privește proiectele de anvergură, asociația organizează un festival național de poezie la Sighișoara; de asemenea, desfășoară o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285476_a_286805]
-
Alexandru Athanasiu, Petre Roman, Părintele Ilie Cleopa, Viorel Barbu, Mircea Zaciu, Gheorghe Crăciun, Dumitru Chioaru, Ioan Pintea, Luminița Marcu, Sorin Dumitrescu, Livius Ciocârlie, Petrică Ciubotaru, Iustin Panta, Constantin Simirad, Constantin Corduneanu, Dimitrie Gavrilean, Mihai Tarași, Dragoș Pătrașcu, Petru Creția, Lucian Boia, Emil Coșeru, Teofil Părăian, Bujor Prelipcean, Corneliu Calistru, Mircea Lucescu, Virgil Podoabă, Liviu Ciulei, Emil Iordache, Silviu Purcărete, Marta Petreu, Andrei Bodiu, Simona Popescu, Olga Tudorache, Maia Morgenstern, Adrian Marino, Ruxandra Cesereanu, Ștefan Iordache, Adrian Porumboiu, Î.P.S. Bartolomeu Anania
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ceas, în proporție de masă, ca să-l citez pe Lenin! Iar dacă trăim într-o tradiție romantică inventată, cred că e firesc ca realitatea cea de toate zilele să fie una fantasmatică. Există acum o orientare, în jurul d-lui Lucian Boia, care se străduiește să deconstruiască vulgata națională în care se pare că ne simțim așa de bine, dar cred că aceasta are mai mult succes în străinătate, iar aici mai mult la cei care oricum știu despre ce este vorba
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe cel comunist prin așteptatul Raport al Comisiei Tismăneanu. După aceea, poate vom coborî ceva mai serios și în trecuturile noastre mai îndepărtate! Dorin Popa: Poate dintr-un instinct de protecție, ai numit doi autori importanți: Vladimir Tismăneanu și Lucian Boia, care, amândoi, pe paliere diferite, încearcă și reușesc să "demetaforizeze", dacă îmi permiți un asemenea termen, mentalul românesc. În dizertația cu care am absolvit masteratul, Mediatizarea politologiei în România postdecembristă, îl numeam pe Vladimir Tismăneanu, deși atunci era foarte tânăr
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
deja, la noi, șapte cărți: Condamnați la fericire. Experimentul comunist în România (1991), Ghilotina de scrum, Arheologia terorii (1992), Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Irepetabilul trecut, Noaptea totalitară (1995) și Balul mascat. Un dialog cu Mircea Mihăieș (1996). Pe d-l Lucian Boia l-am cunoscut la doctoratul colegului Florea Ioncioaia. Aș vrea să amintesc aici câteva dintre cărțile domniei sale care i-ar putea interesa pe mai tinerii noștri colegi, studenții: Jocul cu trecutul Istoria între adevăr și ficțiune, Istorie și mit în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Lucrarea “România țară de frontieră a Europei” a fost scrisă de Lucian Boia; Petru Maior demonstrează originea pur romană a poporului român. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]