935 matches
-
O digresie: clasele mijlocii, fiind distruse odată cu privilegiile boierimii și cu însăși acea parte a boierimii care nu s-a putut adapta formelor noi (mai cu seamă boierimea moldovenească), ele au simțit întotdeauna în veacul al XIX-lea simpatie pentru boierimea veche, ca și aceasta pentru acele clase. Este în simpatia reciprocă dintre aceste clase, care au coexistat în timp și care au fost lovite de același dușman (formele noi), un aspect curios de solidaritate în lupta pentru trai. De aici
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
clase. Este în simpatia reciprocă dintre aceste clase, care au coexistat în timp și care au fost lovite de același dușman (formele noi), un aspect curios de solidaritate în lupta pentru trai. De aici simpatia reprezentanților acelor clase mijlocii pentru boierimea veche; de aici, deci, acel reacționarism "boieresc" al unor oameni ieșiți din păturile de jos, pe care l-am observat cu altă ocazie și-n literatura acestor reprezentanți al claselor mijlocii. (Toate iubitele din ficțiunile lor sunt fiice de boieri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acestor reprezentanți al claselor mijlocii. (Toate iubitele din ficțiunile lor sunt fiice de boieri. Delavrancea, în Odinioară și acum, suspină după vremea când căruțașii trăiau bine, căci încă nu erau căile ferate, iar în Ziua, ca "pendant", suspină după vechea boierime, arătîndu-și tot dezgustul pentru burghezimea "parvenită" etc., etc.) De aici, în sfârșit, cauza socială (căci este și o alta, psihică) a acelui "1400"! 2 Ibidem, p. 220. ă Articolul Industria națională romînească.î zice Eminescu, distrugând clasa meseriașilor, membrii ei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca și în proza lui Eminescu -, proporția grecilor față cu autohtonii cred că e justă, și această proporție o cunoaște oricine. Dealtmintrelea, în partidul celălalt, pe care îl reprezintă Eminescu, erau de asemenea mulți greci, lucru foarte natural, deoarece și boierimea și orășenii - elementul politic al celor două partide - s-au amestecat, mai ales în veacul al XVIII-lea, cu elemente grecești. riot1 . Laudă pe boierii vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați etc.), laudă pe cei ce ajungeau la rândul boierilor - "prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1821 2! Așadar rezumând, Eminescu - critic al curentelor lingvistice, literare și politico-sociale - a fost un reprezentant al claselor vechi, lovite ori distruse de formele străine, apusene, introduse în veacul al XIX-lea. Cum acele clase au coexistat în timp cu boierimea, Eminescu are simpatie și pentru această clasă veche. Din cauza urii sale împo 1 Culegere..., p. 121, 117, 225, 232, 107. ă Articolele Polemica cu "Ro-mînul", " Timpul", 27 august 1880, Efectele demagogiei, ibid., 24-25 august 1880. Veneticii, ibid., 5 august 1880
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Zița; Zița creează pe Veta. Iată lanțul. Această "civilizație", așadar, străbătând de sus în jos, a dat un aspect ridicol tuturor claselor, și acest ridicol este mahalaua pe care o zugrăvește Caragiale, mahalaua sufletească, recrutată din mai toate clasele. Numai boierimea, care a avut vreme și posibilitate să-și asimileze, în formă, această civilizație; și țărănimea, la care încă n-a ajuns, sau nu ajunsese "civilizația" aceasta pe vremea lui Caragiale, numai aceste clase nu i-au dat contingent în opera
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ce preced. Mai important este să întrebăm (cum am făcut și când a fost vorba de Eminescu etc.) de unde izvorăște atitudinea lui Caragiale, ce interese nesocotite ori jignite, ce dureri vorbesc în satira lui? Interesele claselor de jos ori interesele boierimii vechi? Căci aceste clase extreme de la baza și din vârful piramidei sociale au fost jignite de noua stare de lucruri, care a favorizat clasele de la mijlocul piramidei, ca să isprăvim vorba tot cu această banală comparație. Răspunsul nu e tot atât de ușor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de țără-nime; iar când a scris tragedii, niciodată n-a crezut că clasele noi merită onoarea de a servi ca material pentru tragedie - pentru sentimentele puternice, serioase, grave. Această onoare a făcut-o numai clasei țărănești, nici măcar celeilalte clase simpatice, boierimii. Acest lucru, singur, ar fi poate de ajuns ca să ne arate încotro a fost îndreptată simpatia lui Caragiale, în numele cui, al căror oameni adevărați a făcut el procesul claselor noi. Dar nu e numai atât. Acest om care, cum am
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Prima propoziție se probează prin faptele din trecutul literaturii noastre: Poezia franceză pseudoclasică din veacul al XVIII-lea, cu formalismul ei, cu retorismul ei, cu caracterul ei factice, cu lipsa de sentimente adevărate, cu mièvreria ei, a putut conveni perfect boierimii noastre, primitivă, dar - cum spunea Pompiliu Eliade - deja decadentă din cauza traiului fanariotic de la sfârșitul dominației turcești. Și am avut atunci o serie întreagă de poeți boieri (numai boierii făceau literatură, căci numai ei aveau cultură). Această poezie este inferioară (cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ale mișcării de eliberare a Greciei. Ideile Revoluției Franceze se răspândesc încă de la început în burghezia grecească din București, din care se alcătuia Eteria lui Rhigas. Ideologia acestei "societăți" o formează ideile Revoluției Franceze, de care s-a contagiat și boierimea munteană. Pe de altă parte, ideile Școlii ardelene (tot revoluționare) au pătruns și ele mai puternic și mai de timpuriu în Muntenia. Și or mai fi și alte cauze pentru care Muntenia este de la început mai "înaintată" decât Moldova. În
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
unde aceste clase au fost mai lovite, unde nu s-a produs nimic ca compensare, căci Moldova a sărăcit în toate clasele ei, pe când Muntenia s-a îmbogățit măcar în clasa ei cea nouă. Să se adauge că în Moldova boierimea a sărăcit total și repede, că puțina burghezie din Moldova era străină; că meseriașii moldoveni au fost învinși de străini; că Moldova își pierduse capitala ă...î - în sfârșit numai dureri și dezastre. Firește că pesimismul moldovenesc nu e produs
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1840 și 1880, precursori ai doctrinei poporaniste, înțelese drept cultură pentru popor. Burghezia munteană în ascensiune, explică el, și-ar fi însușit grabnic noutățile și chiar exagerările, în vreme ce clasa boierinașilor din Moldova, revoluționară și ea, dar înfrîntă în lupta cu boierimea, a reprezentat, prin simpatie, interesele claselor apăsate, mai cu seamă interesele țărănimii. Este, prin urmare, creatoarea spiritului critic, reprezentat de M. Kogălniceanu, G. Asachi, C. Negruzzi și V. Alecsandri. Junimea nu a adus nimic nou față de vechiul spirit critic al
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pașoptiste, a cărui imagine, deformată ideologic, va fi deturnată de comuniștii români pentru a sublinia continuitatea dialectică între "trecutul de luptă" și prezentul "revoluționar" al poporului român acesta pledează atât pentru egalizarea condițiilor economice și sociale dintre țărănimea exploatată și boierimea dominatoare (Boia: 2002, 65) cât și pentru afirmarea independenței și identității națiunii române în raport cu celelalte popoare europene. "Să nu uităm că suntem datori a apăra naționalitatea și drepturile noastre", scria Bălcescu în 1848, "chiar vărsând sângele nostru. De vom cădea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
i nu o ducea prea bine. Iorga ? i na? ionali? ții se refereau la Rom�nia independent? cu numele de �Rom�nia Liber? �, dar via? a nu era nici liber? , nici u? oar? acolo. Datorit? cooper? rîi rom�nilor cu otomanii, boierimea de aici nu a fost exterminat?. Boierii rom�ni, foarte activi, au f? cut tot posibilul ca mizeria ?? ranului s? fie total?. Mul? i dintre ace? tia nu erau rom�ni. Gra? ie domniilor fanariote, g? sim greci printre ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nerom�neasc? , numele original al familiei fiind Eminovici, cu r? d?cîni polonezo? ucrainene, s�rbe? ți, armene sau de alte naturi. El a respins occidentalizarea incomplet? ? i superficial? de la 1848. Eminescu recuno? tea numai dou? clase pozitive �n Rom�nia: boierimea ? i, mai presus de orice, ?? r? nimea. Orice evolu? ie trebuie s? se bizuie pe ?? răni ? i s? fie organic?. Na? ionalismul s? u este legat de g�ndirea junimist? , dar el era mai pu? în elitist dec�ț cei asemenea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
culturii franceze�. Alexandru Marghiloman a trimis o scrisoare de dezaprobare prudent? 166. A?a cum era de a? teptat, corpul studen? esc a salutat evenimentele. Bile? elele ? i scrisorile lor au fost de 20 de ori mai numeroase dec�ț cele trimise de boierime. I?au trimis poezii întitulate Limba rom�n?. Au sosit ? i dona? îi. Goga le? a trimis o scrisoare studen? ilor rom�ni de la Budapesta �n numele �Luceaf? rului�; ardelenii erau entuzia? ți ? i i se adresau lui Iorga cu apelativele Apostol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m?n? torul�, 9 decembrie 1901 154 Teodorescu, op. cît. , pp. 146-147 155�? coală lui ? tefan cel Mare, �S? m?n? torul�, 25 aprilie 1904 156 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�ÎI, p. 7 157 O lupt? literar? , p. VI 158 Boierimea Francez? din Rom�nia, �S? m?n? torul�, 22 februarie 1904 159�Ibidem. �n privin? a remarcilor profesorului Oldsen despre lipsa de echitate a lui Iorga, care beneficiase de educa? ie str? în? ? i voia s? impun? taxe pentru c? r? ile ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cît. , p. 96), trebuie s? ? inem seama de faptul c? echitatea occidental? se aplic? numai �n situa? îi echitabile 160 Theodorescu, op. cît. , p. 154 161 �Neamul rom�nesc�, 11 octombrie 1940 162 Lupta pentru limba rom�neasc? , Bucure? ți, 1906 163�Articolul Boierimea francez? din Rom�nia al lui Iorga din �S? m?n? torul� scotea �n eviden?? importan? a limbii autohtone, faptul c? p�n? ? i copiii �? i bat joc de evrei pentru c? nu vorbesc rom�ne? te corect, ad? ug�nd c? boierimea vorbe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rticolul Boierimea francez? din Rom�nia al lui Iorga din �S? m?n? torul� scotea �n eviden?? importan? a limbii autohtone, faptul c? p�n? ? i copiii �? i bat joc de evrei pentru c? nu vorbesc rom�ne? te corect, ad? ug�nd c? boierimea vorbe? te o rom�neasc? ? i mai ofensatoare, pentru c? vorbesc �ntre ei numai fran? uze? te. Rom�nii se cramponeaz? din r? sputeri de limba lor. Iorga �i atr? gea aten? ia lui Mussolini c? o serie de c? l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Conform lui Lovinescu, societatea românească, precum alte societăți tinere europene, este produsul prefacerilor instituționale, rezultate în urma contactului cu o civilizație superioară. Aceste prefaceri au loc, potrivit legii imitației, de sus în jos, de la păturile sociale superioare către cele inferioare "aceeași boierime care, după împrejurări și din admirație față de superiori, s-a grecizat sau s-a rusificat, a fost în parte și instrumentul reformelor sociale, de îndată ce ideile Revoluției franceze au început să se răspândească peste lumea întreagă" (Lovinescu, 1997:286) și de la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Preslăvitu-s-au și doamna Elena cătră Dumnezeu. Atunce ... cu tot neamul lor, luându-și fieștecarele iertăciune de la maica lor, rădicatu-s-au sfintele moaște și o au petrecut pân-în marginea orașului împreună cu părintele vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți ... și toată boierimea și cu toate gloatele curții, cu cântări dumnezeiești și cu mare cinste. (211) Dar, dacă nu este amintită în această situație-limită, femeia de la curte (căci alte figuri în textele culte oricum nu sunt vizibile) stă mai mult exilată în apartamentele
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
P. doi: ...M-am abătut... așa e... Gh. P. unu: Dar partdiul nu-i lasă oamenii așa..., singuri... în brațele... (poate că nu ăsta e cuvîntul cel mai potrivit ) în ghearele dușmanului de clasă... ăăă... Gh. P. doi: ...în ghearele boierimii... și burgheziei... și capitalismului... Gh. P. unu: Așa... Trebuie să te salvăm, înțelegi? Gh. P. doi: Păi...! Gh. P. unu: Așa că o să vorbesc cu tovarășii de la raion să-ți dăm... lemne... Gh. P. doi: Da, tov. Pavel, m-ați salvat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Constantin Cantacuzino. Dintre cele 293 de rețete, peste 100 au printre ingrediente zahărul, altele cuprind miere sau lapte de migdale. Dar nu trebuie uitat faptul că, în acest caz, avem de-a face cu bucătăria curții domnești sau a marii boierimi, una cosmopolită și, mai ales, deosebit de bogată în comparație cu alimentația târgoveților și a țăranilor. Este greu de imaginat că aceștia din urmă foloseau zahărul la începutul secolului al XVIII-lea, predominanța savorilor sărate și acide în majoritatea preparatelor culinare fiind o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de cea rusească, începând chiar din timpul ocupației Principatelor de către armatele țariste, între anii 1806 și 1812. Tot Radu Rosetti își amintește că în acea perioadă „cucoanele adoptaseră aproape toate costumul european“. Această influență era vizibilă și în rândurile micii boierimi, chiar a celei parvenite, așa cum afirmă Nicolae Filimon, care scrie despre ciocoiul ajuns sofragiu: „se obișnuiește atât de mult cu mâncările delicate, încât nu mai poate să trăiască fără friptură de fazan, brânză de Parma, salam de Verona, icre moi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe cer a unei comete nu tulbură mai puțin ca trecerea prin țară a unui pașă „cu trei tuiuri”, condus cu onorurile cuvenite și cu multe precauții până la hotare pentru ca, în sfârșit, încordarea și nesiguranța să dispară. În limitele mentalității boierimii mărunte căreia îi aparține, cronicarul își îngăduie totuși preferințe față de unele dintre domniile evocate, după cum își rezervă și dreptul de a dezaproba altele. Galeria de portrete din cronică, toate asemănătoare până la un punct datorită mai ales reacțiilor determinate de împrejurări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]