1,956 matches
-
de ce Nichifor Crainic plângea și bocea de foame: "Parcă de veacuri, parcă de mii de ani n-am mai prânzit și n-am mai stat la cină Parcă de veacuri, parcă de mii de ani am suge fier, am roade bolovani, și-am hăpăi moloz și rogojină. Ziua pândim cu nările în vânt năluca unui abur de mâncare. Ziua pândim cu nările în vânt poate din cer, din iad sau din mormânt, să ne arunce resturi ca la fiare. În bezna
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Lumină sunt, inimă, rană. (L. Blaga); pe unde, Doamne, vei mai fi fiind? / Nuți este carnea sufletului jind? / Nuți este sângele a neuitare?/ Un lemn de cruce ai în fiecare; / pe unde, Doamne, vei mai fi fiind? (H. Bădescu); Dintrun bolovan coboară / pasul tău de domnișoară. (N. Stănescu) - contiguitate de tip spațial/temporal: aceste tipuri de metonimii pot apela de asemenea la simboluri poetice, ca substitut al reperului categorial de timp sau de spațiu, dar relația metonimică vizează mai accentuat durata
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
modernă a poeziei, a căutat noi sensuri și s-a impus printr-o lirică de idei. În dulcele stil clasic este o reverie care poartă numele volumului din care face parte; un imn închinat femeii, ființă fragilă, eterică: "Dintr-un bolovan coboară/ pasul tău de domnișoară./ Dintr-o frunză verde, pală/ pasul tău de domnișoară". Poetul însuflețește orfic pietrele, arborii, norii, bolovanii care exprimă ideea de durată, timpul imanent, din care coboară pasul (durata transformată în act uman). Femeia se poate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o reverie care poartă numele volumului din care face parte; un imn închinat femeii, ființă fragilă, eterică: "Dintr-un bolovan coboară/ pasul tău de domnișoară./ Dintr-o frunză verde, pală/ pasul tău de domnișoară". Poetul însuflețește orfic pietrele, arborii, norii, bolovanii care exprimă ideea de durată, timpul imanent, din care coboară pasul (durata transformată în act uman). Femeia se poate naște din durată (bolovan), din trecător (frunză verde pală), în coordonate terestre sau cosmice, asigurând echilibrul necesar: "Dintr-o înserare-n
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de domnișoară./ Dintr-o frunză verde, pală/ pasul tău de domnișoară". Poetul însuflețește orfic pietrele, arborii, norii, bolovanii care exprimă ideea de durată, timpul imanent, din care coboară pasul (durata transformată în act uman). Femeia se poate naște din durată (bolovan), din trecător (frunză verde pală), în coordonate terestre sau cosmice, asigurând echilibrul necesar: "Dintr-o înserare-n seară/ pasul tău de domnișoară./ Dintr-o pasăre amară/ părul tău de domnișoară". Fiind situată între real și posibil, privirea poetului în stare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
simplu pretext liric. E o iubire întâmplătoare, efemeră, convențională, pe care poetul o privește cu indiferență. Poezia este alcătuită din patru catrene și un vers liber care exprimă efemeritatea timpului. Iubirea (o galanterie a naturii) s-a născut din mineral ("bolovan") sau vegetal ("frunză"), este trecătoare ("pasul tău de domnișoară"), superficială, venind "dintr-o pasăre amară". Sentimentul durează numai "o secundă, o secundă", are conotații cromatice, "el avea roșcată fundă". În strofa a IV-a, poetul constată trecerea iubirii întâmplătoare ("mai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
așadar implicit și în comitatul Aradului, este de 23-25 de ani, din cauza rigorilor legilor militare austriece care interziceau tinerilor încheierea de căsătorii înainte de a se fi prezentat de trei ori la tragerea la sorți pentru serviciul militar 110. Studiul Sorinei Bolovan 111 dedicat familiei din satul românesc din Transilvania (a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) conține date suplimentare referitoare la acest aspect administrativ deloc de neglijat: Codul civil general austriac, introdus prin patentă
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
partea II, Editura Minerva, București, 1985-1986. D. Bibliografie generală (domenii conexe) Bauman Zygmunt, Etica postmodernă, traducere de Doina Lică, Editura "Amarcord", Timișoara, 2000. Bîrlea Ovidiu, Mușlea Ion, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarul lui B.P.Hașdeu, Editura Minerva, București, 1970. Bolovan Ioan, Transilvania între Revoluția de la 1848 și Unirea din 1918. Contribuții demografice, Editura Centrul de studii transilvane. Fundația culturală română, Cluj-Napoca, 2000. Bolovan Sorina Paula, Familia în satul românesc din Transilvania. Adoua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Bîrlea Ovidiu, Mușlea Ion, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarul lui B.P.Hașdeu, Editura Minerva, București, 1970. Bolovan Ioan, Transilvania între Revoluția de la 1848 și Unirea din 1918. Contribuții demografice, Editura Centrul de studii transilvane. Fundația culturală română, Cluj-Napoca, 2000. Bolovan Sorina Paula, Familia în satul românesc din Transilvania. Adoua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, Editura Centrul de studii transilvane. Fundația culturală română, Cluj-Napoca, 1999. Caillois Roger, În inima fantasticului, traducere de Iulia Soare, Editura Meridiane
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
108 Vezi Corneliu Pădurean, Populația comitatului Arad în secolul al XIX-lea, Editura Universității, "Aurel Vlaicu", Arad, 2003. 109 I.I. Adam, I. Pușcaș, Izvoare de demografie istorică, vol. II, (Secolul al XIX-lea 1914), București, 1987, p. 272. 110 Ioan Bolovan, Transilvania între Revoluția de la 1848 și Unirea din 1918. Contribuții demografice, Editura Centrul de studii transilvane. Fundația culturală română, Cluj-Napoca, 2000, p. 182. 111 Putem utiliza prin extrapolare, fără a greși, datele studiului și pentru zona Banat-Crișana. Așadar, vezi Sorina
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
între Revoluția de la 1848 și Unirea din 1918. Contribuții demografice, Editura Centrul de studii transilvane. Fundația culturală română, Cluj-Napoca, 2000, p. 182. 111 Putem utiliza prin extrapolare, fără a greși, datele studiului și pentru zona Banat-Crișana. Așadar, vezi Sorina Paula Bolovan, Familia în satul românesc din Transilvania. A doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Editura Centrul de studii transilvane. Fundația culturală română, Cluj-Napoca, 1999. 112 Pavel Vesa, "Înmormântarea între ceremonialul bisericesc și mentalitățile colective
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
provocată Într-o conjunctură temporală (ne)favorabilă. Uneori chiar Dumnezeu se milostivește de supușii săi și, sfătuindu-se cu Sf. Petre, hotărăște să-l recompenseze pe un Împărat care era prea cuminte și prea darnic cu toată lumea și făcea. Stan Bolovan, un om cu stare și cu socoteală, care-și avea virtuțile sale, moșioara sa, avea un necaz: n-avea copii. Cum mergea el gândindu se la bucuria oamenilor cu copii și la nefericirea lui, se Întâlnește cu Dumnezeu și cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ca peste aceeași carte două frunți. Vom asculta cîntecul buruienilor. O să Întîlnim ciobani. Sprinteni și cu soare În trup, vom alerga prin pădure. Aerul ne va deschide pieptul, ca o secure. Și viața o să treacă simplu, ca un rîu peste bolovani. (GÎnduri pentru Soveja) Cu asemenea date, prima carte a lui Voronca arată mai degrabă cît este de Îndatorat tînărul Voronca ambianței literare În care Își exersează uneltele. Restriști-le sînt opera unui poet Încă insuficient individualizat, cu frecvente stîngăcii ale
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Fiecare poem din Act de prezență conține asemenea pasaje În care se concentrează, ca În tot atîtea embleme, obsesia structurantă a viziunii specifice poetului. Iată unul din Poemoterapie, dintre cele mai caracteristice: „Pasul pipăie ca un toiag pînă ce nimerește bolovanul din care un izvor de alte excursiuni izbucnește. Sunt bolovani aici și acolo, să nu-ți Înfunzi capul În pernele lor, să treci iarăși de barierele orașului cu dulăul care se va speria vestindu-ți goana printre ultimele garduri căzute
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
care se concentrează, ca În tot atîtea embleme, obsesia structurantă a viziunii specifice poetului. Iată unul din Poemoterapie, dintre cele mai caracteristice: „Pasul pipăie ca un toiag pînă ce nimerește bolovanul din care un izvor de alte excursiuni izbucnește. Sunt bolovani aici și acolo, să nu-ți Înfunzi capul În pernele lor, să treci iarăși de barierele orașului cu dulăul care se va speria vestindu-ți goana printre ultimele garduri căzute. Peste noapte sau peste zi șovăirea ta ca o umbră
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Înfiorate” iar „un metal răspunde sub deget ca o coardă”. Tot așa, „din amnarul frunții scapără singurătatea clară”, „Fiecare pas Încearcă rezonanța de marmoră a aerului”, „MÎna ca dintr-un pian, deșteaptă cîntecul - surîsul / Și pasul se regăsește sprinten pe bolovanii zilei”, „o undă atinge antena spiritului În rugină” etc. etc. Iar, În prelungirea magiei erotice din Colomba, „incantațiile” oferă În mai multe rînduri ilustrări edificatoare ale „tiparului” amintit: „Tu faci un semn și focul În Înțeles se-arată”, „Îți treci
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
inamicilor dumneavoastră s-ar putea să le pese pentru localizare. 2.11.3. Acoperirea Acoperirea cea mai bună este aceea care va permite o vedere bună asupra țintei și împrejurimilor cu condiția să fiți de neatins. Zidurile naturale (copacii căzuți, bolovani) și obstacolele făcute de om (genți de mașini, vehicule vechi) sunt cel mai bun exemplu. Cel mai important lucru privind aceste „ascunzișuri” este să nu vă expuneți direct focului, să aveți timp să reîncărcați arma, și să limitați posibilitatea de
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Peste vară, primăvară, Ca un păr, ca un măr, Ca un fir de trandafir Câte pietricele Atâtea mielușele; Câți bolovani Atâția cârlani; Câte cuie sunt pe casă, Atâția galbeni pe masă. Să trăiti, să trăiți, Întru mulți ani fericiți Ș i ca pomii s ă-nflori ți Și ca ei să-mbătrâniți Și ca toamna cea bogată; Fie casa-ndestulată. Tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
care o numesc apar aproape pretutindeni în cele aproape șaisprezece mii de versuri ale epopeii. Ele desemnează uneori doar puterea de luptă a unui războinic, capacitatea lui fizică de a lovi cu putere, de a arunca departe, de a ridica bolovani grei, de a alerga mai iute decât alții (e mai ales o însușire a lui Ahile). Vin însă apoi, ca o revărsare a forței, neînfricarea, curajul și avântul, apoi agresivitatea ca ardoare năvalnică, pofta de luptă și înverșunarea în luptă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
tot vin dese, înspumate și cotropitoare, să se spargă, tunând și împroșcând, de promontorii și de stânci. Iar marele avânt poate rupe totul în cale-i ca un râu umflat de ploi, dar și scădea până la urmă, ca elanul unui bolovan uriaș rupt de torente dintr-o stâncă și rostogolindu-se năprasnic până când, pierzându și avântul, se oprește în câmpie. Iar războinicul întâmpină uneori o putere mai mare ca a lui și se oprește, ca în fața unui râu ieșit din albie
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mare și ruginită, dascălul a descuiat zăvorul de la ușa bisericii din sat. Prin deschizătură, în praful luminat de razele soarelui, s-a furișat cu repeziciune un tropot. Un zgomot greu s-a rostogolit pe podeaua din tinda bisericii, ca un bolovan uriaș prăvălit de pe sprânceana dealului. Au urmat glasuri vesele, dar ascuțite de copii care se puneau a tăia tăcerea. Privirea severă a dascălului a curmat, însă, tărăboiul. A sufocat lent harababura, țintuind cu ochii mai ales spre Ionică și Gheorghiță
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
tăioase pe care le strângem cu putere. Într-unul dintre pumnii însângerați, găsim strivită o floare măruntă și gingașă. Suntem speriați și întristați, dar nu putem rezista chemării destinului. Ne continuăm suișul, întorcându-ne cu fața la stânci. Cu picioarele umblăm, printre bolovani, după locuri în care să ne înfigem călcâiele pentru a păși în siguranță. Ne facem singuri curaj, spunându-ne că râpa din spatele nostru nu există, pentru că nu o vedem. Dar ignorarea sau mai ales negarea abisului e suprema eroare pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
limbajul nobil al textelor poetice și propun o schimbare de viziune: "Când o să pot atinge cu mâna un gând/din cireada care-mi defilează în rând/ în cadențatul visului răsuflet?...", "Suntem trei - cu tăcerea... Cine oftează/ visând pe-al nemuririi bolovan?..." Termeni ca bolovan, cireadă, distrug voit seriozitatea textului. De fiecare dată alunecările în reverie, meditație sunt amendate. Până și textele de tip epitaf, meditații pe tema condiției umane, retrospective asupra existenței sunt parodiate. Lamentației specifice, spaimei de moarte li se
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
textelor poetice și propun o schimbare de viziune: "Când o să pot atinge cu mâna un gând/din cireada care-mi defilează în rând/ în cadențatul visului răsuflet?...", "Suntem trei - cu tăcerea... Cine oftează/ visând pe-al nemuririi bolovan?..." Termeni ca bolovan, cireadă, distrug voit seriozitatea textului. De fiecare dată alunecările în reverie, meditație sunt amendate. Până și textele de tip epitaf, meditații pe tema condiției umane, retrospective asupra existenței sunt parodiate. Lamentației specifice, spaimei de moarte li se opune, în Rânduri
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fluture disperat și ridicol cele câteva file/ și, în orice caz, liniștea să amenințe ca o armă". Pretutindeni, la Geo Dumitrescu, regăsim aceeași tratare ironică a clișeelor poeziei de meditație, a tradiției interogațiilor existențiale: Cine oftează/ visând pe-al nemuririi bolovan?" Lumea văzută ca intertext, criza apropiată de cea a spiritului postmodern, sub presiunea unei civilizații sufocante se regăsesc și în versurile lui Ion Caraion: "Orașele reci/ au intrat pe ferestre în biblioteci/ și până în ziuă au ars într-o ladă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]