1,819 matches
-
11 ani. Iată conținutul celor 12 probe: a) Să se sublinieze cuvântul care nu se potrivește să fie împreună cu celelalte: 1. LEMN, DOP, PIATRĂ, CORABIE, PLUTĂ; 2. TRANDAFIR, LILIAC, GAROAFĂ, STEJAR, MICȘUNEA; 3. ȘOARECE, CAL, PISICĂ, VRABIE, CÂINE; 4. ȘCOALĂ, BORDEI, PRIMĂRIE, SPITAL, TEATRU; b) Să se scrie în locul punctelor cele două numere care urmează: 5. 3 6 9 12 15 ... ... 6. 2 4 8 16 ... ... c) După ce citiți cu atenție propozițiile 1 și 2 scrieți dacă este adevărat sau neadevărat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
crunt, vor putea să potolească mânia țăranului nedreptățit. Și că vor toci coasa țărănimii, sub ascuțișul căreia se temeau că aceasta se va răscula. În curțile oamenilor, ispravnicii strângeau zeciuiala în numele lui vodă. Scoteau în plânsete de copii datornicii din bordeie. Surzi la rugămințile și bocetele nevestelor, îi despuiau de haine și, beștelindu-i, îi biciuiau fără milă. Îi snopeau în bătaie pe acești necăjiți care nu-și plătiseră dijma. Prin pielea crăpată de lovituri, șiroia sângele țăranilor. Îndurau pe spate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
asupra structurii gramaticale. Păstrarea unității limbii române a fost esențială pentru supraviețuirea neamului nostru. Fiind vorbită timp de milenii de un popor de țărani, am putea spune că limba noastră s-a născut la sat. Româna a fost vorbită prin bordeie sărăcăcioase și la muncile grele ale câmpului de oameni simpli, dar cinstiți în fața vieții și a morții. Biserica neamului a fost prima școală unde preoțimea și dăscălimea au predat limba română. În limba română nu există dialecte, ci doar graiuri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ca prin Transilvania : ei s-or dus, or fost, or strigat, or stăruit etc.54. Foarte curioase sunt pretinsele informații, care numai de pe teren n-au fost culese de Fănică N. Gheorghe. Dînsul afirmă că "moș Miron Prisacaru își statornicise bordeiul într-o poiană din mijlocul pădurii, pe culmea pletoasă a Haraminului"35. Apoi reeditează ficțiunea lui Cezar Petrescu cu Ileana din codrii Baisei 56, apoi uitînd de Ileana de la Baisa afirmă că în cimitirul de la Ipotești "se mai află și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
minte pe bădica, să facă gioc. Îi plăcea să vadă lumea veselă și să grăiască tot vorbe de-a noastre. El da țidulă pentru rachiu. Aveau ei un crîșmar, Șmil, cu care se înțelegea, în ascuns. Crîșma era într-un bordei, colo peste gard, cam unde-i ocolul gițeilor. Cîntau trei ursari: doi cu cobza și unul cu scripca. Ehei, da ce cîntare cîntau, săracii! Ieșea și conu Gheorghieș să vadă. O scotea și pe oloaga aceea, pe Harieta, că-i
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sprijin; susținere; șansă; ștrand; toaletă; tradiție; umflat; unire; vapor; vară; viață; veceu; de veceu; vîrcolac (1); 781/145/58/87/0 colibă: casă (190); adăpost (35); căsuță (31); locuință (24); cioban (23); paie (23); pădure (19); sărăcie (19); munte (14); bordei (13); cabană (13); cocioabă (13); lemn (12); cort (11); sărac (11); deal (10); sat (10); mică (9); cîine (8); pasăre (6); acoperiș (5); cîmp (5); cușcă (5); mare (5); natură (5); stînă (5); stuf (5); veche (5); ascunziș (4); casă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
explică faptul că, ornamentica locuinței cuprinde acest amestec dintre elemente cosmice și antropomorfice, cu rol apotropaic (figuri stilizate ale strămoșilor, ochiul, palmele deschise, șarpele casei, însemnele astrale soarele, luna, stelele, cai solar), sintetizate foarte bine într-un cântec popular: "ridicai bordei în soare / cu mânuțe de-nchinare, / cu căluți de apărare / cu stele de luminare, / cu ochi de înfățișare, / pe fruntarii de pitvoare." 83 Puterea magică a omului, de a însufleți casa, de a-i da viață din viață proprie, este reflectată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o "realitate relativă". A.L. Da, dar la nivelul nostru de existență, nu avem nevoie de așa ceva! Să vadă fiecare realitatea în felul său, nu asta e problema. Percepția și existența nu sînt același lucru. J.B. Le Picard spunea "Cîte bordeie, atî-tea obiceie". Bineînțeles, însă important e că, la un moment dat, se poate comunica efectiv despre cuvinte și concepte și, de asemenea, la nivelul de alèthéia, adevăr/realitate. De la Galilei încoace, toată munca umană a constat în a fabrica realități
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nu ai ocazia să vorbești în fiecare zi cu o personalitate de un asemenea calibru. Mi-a propus să discutăm pe îndelete la o cîrciumioară plăcută, situată între boschete înalte, peste care adia o briză ușoară dinspre lacul Herestrău: restaurantul Bordei. Ne-am așezat la masă toți trei: Goangă, eu și șoferul său cel chinuit (căci artistul îl boscorodea întruna, acuzîndu-l că nu are grijă de... pofta sa de mîncare). Atunci am realizat că ipoteticul meu interlocutor suferea de bulimie! Cumplită
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
fost lovit cu palma peste gură, apoi cu harapnicul peste ochi și peste tot corpul, a fost ținut toată noaptea în gerul Bobotezei "cu capul vârât într-un gard, cu gâtul strâns între nuiele", apoi l-au dus într-un bordei, i-au pus picioarele în butuc și au presărat pe jăratic ardei pisat. După ce a scăpat de cazne, acesta s-a retras în munți și s-a făcut cioban. Povestindu-i întâmplarea haiducului Vasile cel Mare, acesta a pus la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o curte și o casă mare. El a turnat temelia, dar nu a putut să vadă și casa terminată. Boierul și-a ales ca loc pentru aceste acareturi o parte din șesul satului. Oamenii din împrejurimi, care atunci locuiau în bordeie, și au făcut și ei case mici pe lângă vechea temelie a boierului, așa că încetîncet s-a format un sat, care și-a luat numele de Temelia”. 12. Legenda satului “Păltinata” “Într-o pădure era o poiană mare în care se
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
care i-au numit urieși. Erau așa de mari și de voinici (treceau cu mult peste doi metri ca înălțime), că făceau doar câțiva pași de-ai lor pentru a merge pe distanțe mari. Ei locuiau într-un fel de bordeie de lut, pe care urmașii lor le-au numit borțile urieșilor. Vechiul drum dinspre pădure către satul țiganilor de azi, și cătunul Ghilea, care existau încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare, trecea odinioară pe lângă Grota Urieșilor. Acolo, pe o
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
două situații: a) genitivul cu articol proclitic (mai ales la masculine), dar și enclitic ; b) acuzativul cu prepoziție - cu, de, în, la, pe, spre. Iată exemple, selectiv, pentru situațiile menționate mai sus: Cotul lui Briceag, Balta Chilioaiei, Balta lui Măcău, Bordeiul Stângaciului, Botul Stâncii, Budăiul lui Hoza, Cabana lui Duță, Coasta Runcului, Crucea lui Ciuraru, Dealul Viilor, Drumul Lupăriei, Fântâna Jidanului, Fântâna lui Spoială, Grădina lui Bucur, Groapa Bolovanului, Masa lui Vodă, Mormântul Uriașului, Piscul Corbului, Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
actuală, în funcție de situația socială și economică a zonei, mai numeroase sunt numele de locuri compuse, cele mai multe fiind cele numite “cu recțiune curentă”, formate cu ajutorul prepozițiilor. Tipurile de toponime compuse includ următoarele situații mai importante: substantiv +substantiv cu articol hotărât antepus - Bordeiul lui Stângaciu, Cabana lui Ciobanu, Fântâna lui Lazăr, Groapa lui Strachină, Pârâul lui Strechie; substantiv + substantiv cu articol hotărât postpus - Budăiul Durzescului, Coasta Plaiului, Dealul Hanganului, Dealul Săliștei, Fântâna Horgăi; substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
satului copilăriei sale? Djuvara se folosește de acest fragment pentru a aborda problematica structurii societății rurale românești din Moldova, o societate relativ mai înstărită, datorită activităților în domeniul industriei textile, decât Muntenia, concluzionând că: „dacă ne gândim la satele de bordeie din lunca Dunării, aici ne aflăm în altă țară-. Folcloristul și criticul Marcu Beza a folosit opera ca material de studiu asupra folclorului românesc, a varietăților sale și a impactului său, observând că episodul în care cântăreții din buhai sunt
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
porcului. Acesta se supără, încinge mijlocul soției sale cu un cerc de fier și-i spune că pruncul ei se va naște când el va pune mâna dreaptă pe mijlocul ei. Pleacă apoi la Mănăstirea-de-Tămâie. Podul dispare, palatul moșnegilor redevine bordeiul sărăcăcios. Fata pornește pe urmele soțului și ajutată de Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri, Sfânta Duminică, de un ciocârlan șchiop și de un slujitor credincios a reușit să-și regăsească bărbatul și să nască pruncul împărătesc după patru ani de suferință
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Pentru a-l surmonta, face eforturi de voință supraomenești în ordinea emancipării sale spirituale. Minuțiozitatea cu care descrie, pe foarte multe pagini ale romanului Un om între oameni, dările și clăcile țăranilor, caznele la care îi supuneau vechilii, traiul în bordeie, laolaltă cu animalele, ține nu numai de clișeele realismului socialist specifice deceniului al șaselea, ci și de determinismul social care îl exaspera pe autor. Pe această linie, Eugen Simion amintește de o "temă a rădăcinilor care dor."88 Să mai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
forme ia în blânde mâini o roză?/ nu poți să inventezi o altă față?/ materia e-aceeași?/ între oase/ osmoza schimbă sloiuri plutitoare?// (mai sângerez o stare acrobată)// un șpalt prolix citește miezul nopții/ cu l în loc de i schimbând fotonii/ bordei va deveni bordel și spațiul/ o stivă fumegândă de picioare/ sfârșitul propoziției în coapse/ "veniți ca să petrecem vasiliscul"// ca norul craniul pâlpâie ierboasa/ lăptoasa ceață spumă insomnie/ sfidarea de zăpezi și scoici golite/ de vorbăria perlei surdomute/ și chiciura de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
provocări. Resemnată cu statutul de fată bătrînă (deși nu e lipsită de șarm și nici nu are o vîrstă înaintată), ea suplinește eroic numeroasele deficiențe de caracter ale sarcasticului său tată. Împacă enoriașii jigniți de condescendența irepresibilă a parohului, vizitează bordeiele săracilor, pentru a le aduce o rază de speranță (episodul în care masează, plină de repulsie, picioarele murdare, umflate și vineții ale doamnei Pither ramîne antologic!) și duce povara facturilor neplătite la timp de harpagonicul ei tată (îl ocolește, de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
europenizării" sale, reflectat în preocupările de înfrumusețare a străzilor și construcțiilor (ridicate după "planuri elegante și plăcute ochilor"), aprecia totuși că "nu este oraș în lume alcătuit din mai multe contrasturi: Iașii este un teatru curios, decorat cu palaturi și bordeie lipite împreună; actorii lui sunt luxul și sărăcia; iar comedia ce se gioacă în toată ziua pe scena lui poartă deosebite titluri, precum: "Cine-i mare, îi și tare; cine-i mic, tot nimic!" sau "Șlicul și pălăria, sau idei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cazmale, drugi și pene de fier). Cea dintâi urgență, devansând toate aceste solicitări, consta însă în trimiterea de-îndată la fața locului a unui număr de 20 de salahori pe zi, ceruți de montanist pentru a executa "trei sau patru bordeie și o șură", necesare pentru adăpostirea oamenilor și materialelor pe durata exploatării acelei pietrării. La 29 august, împreună cu revizorul special desemnat de Departament, transmitea autorităților devizul cheltuielilor necesare pentru construcția acelor binale, în sumă totală de 1.576 lei, socotiți
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Din Țări calde (3), Chiparoși, Pom înflorit, Marină (2), Ebrea, Drăcușor, Poarta țarinei, Țărancă, Pe divan, În largul curței, Țărăncuță, Florica, Floare la ureche, Fantazie, Cap de fetiță (2), Învingătorul, Regret, Studiu, Plein air, Nebuna, Profil, Cap studiu (3), Napolitana, Bordei, În pădure, Zăvoiu, Răsărit de lună (3), Impresie (2) Pe ploaie, Veghere, Iarna, Biserica din Baia, Biserica veche, Pe drum de seară, Iubire, Alean, Castel, Sclava, Sclavă la fântână, Poartă de geamie, Țigancă, Țigancă cu flori, Țigăncuță, Garoafe, Cârciumărițe, Natura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
caselor incendiate încă mai urca, icicolo, spre cer, bilanțul tragediei s-a dovedit a fi mai dramatic decât incendiul în sine. Au fost mistuite de flăcări peste 400 de case (marea lor majoritate situate în vechiul cartier evreiesc), zeci de bordeie aparținând rromilor ce trăiau aproape de râul Bistrița, depozitele de cherestea, depozitul de untură al măcelarului Costandache, toate depozitele de cereale, „între care cel mai mare, al firmei <<Istric>>” - deținută de H. Mayersohn, moara H. Calmanovici - „în care au ars 70
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
părăsirea frontului și retragerea peste Prut. Furajul fusese consumat de numeroasa cavalerie rusă și vitele noastre au pierit în mare număr de oboselile retragerii, de foame și de frig. (...) S-au creat adevărate orașe de construcții de lemn și de bordeie, în care s-au făcut încartiruirile trupelor și ale surplusului de populație”. Scriind despre pandemiile de tifos exantematic și febră recurentă, pana lui Constantin Kirițescu a alunecat spre un tragism fără seamăn, mai ales că autorul a trăit în mijlocul acelor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mobilizare. Cele mai afectate de aceste fenomene erau raioanele din dreapta Nistrului. Acești bărbați ziua se ascundeau în păduri, tufișuri, iar noaptea lucrau pe câmpuri. Uneori ei se deghizau, îmbrăcându-se în haine femeiești. După mărturiile de arhivă, aceștia trăiau în bordeie săpate în pământ sau își făceau locuințe pe copaci. Atitudinea de nesupunere față de armata roșie era influențată și susținută și de rudele celor înrolați căci îi influențau și-i chemau acasă, trimițându-le scrisori cu mesaje precum că <<pe voi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]