3,270 matches
-
la colț. Atunci au luat vătuiul de-acolo și l-au pus în țarcul de viței. Acolo n-a fost primit nici atât! În fine, l-a acceptat Joiana, vaca cea bătrână și înțeleaptă. A început să-l miroase bot în bot, apoi a continuat să rumege liniștită. Vătuiul s-a culcat chiar lângă ea, de parcă era maică-sa de când e lumea. (va urma) Referință Bibliografică: Casa pădurarului (4) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1153, Anul IV, 26 februarie
CASA PĂDURARULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347625_a_348954]
-
care erau bune și alea. Și-au mai mângâiat la sfârșit sufletul cu bunătatea de zmeură, pe care a adus-o din pădure Pufosul, puiul cel drag al ursoaicei. După ce au mâncat ce era de mâncat, s-au lins pe bot, apoi ursoaica a dat un sfat puilor ei: - Îmi pare bine că v-ați descurcat singuri cât am lipsit eu. Dar mă îngrijorează că ați început să umblați de capul vostru prin pădurea mare, mai ales pe la corturile turiștilor. Dacă
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347643_a_348972]
-
din papură împletită sau într-un hamac din plasă de pescuit, dar trăsăturile lui aspre și enigmatice numai liniștitoare nu erau. Soțul ei. Nu îi zâmbi ca răspuns la zâmbetul ei strâmb și nu îi vorbi până în momentul în care botul din lemn se izbi de un mic ponton ascuns în umbra groasă a unei sălcii imense. - Am ajuns! Mona clipi prin semiîntuneric, căutând din priviri casa. Nu o zări până în momentul în care intrară în zăvoiul de pe malul mlăștinos pe
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
latul întregii istorii a umanității. Totdeauna s-a jucat inestetic nu la două, ci la mai multe capete, continuu au existat inși trădători și politruci obedienți cu aere perfid revoluționare numai buni de tăiat frunză la câini și pupat în bot, vorba lui Caragiale, stăpânii, alergători de cursă lungă pentru sinecuri consistente, dar și mitomani vânduți la kilogram, pe mai mult de 30 de arginți biblici, străinătățurilor îndepărtate cu interese multiple și-absconse. Putem constata, uitându-ne în urmă, că așa
VOTUL POPULAR DIN 29 IULIE = ZVASTICA DE PE FUNDUL PONEIULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350175_a_351504]
-
alee Și nu știam de ce se fudulea. Dar, când privii sacoșa... ea ducea, Niște araci de... cucurbitacee! Astăzi, când mi-aduc aminte, nu mai pot Să râd de vrejul vostru, măi băieți, C-am luat și eu o palmă peste bot, Văzând așa minuni de... castraveți! Referință Bibliografică: Trecea o doamnă mândră pe alee... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 848, Anul III, 27 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TRECEA O DOAMNĂ MÂNDRĂ PE ALEE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366052_a_367381]
-
de hartie într-un dezmăț... gramatical! tezaur de haram ce-mi pasă mie de tezaur? să vi-l aducă matelotul! doar dacă vreti, la schimb pe aur, să vi-i aduc pe ruși cu totul! sunt sigur că vor pune... botul. Când “escu” e la președinți E blestem sufixul “escu” (N-am nimic cu Eminescu); E bun la toti, zic printre dinți, Dar nu e bun la... președinți. rușii beau, dar nu sunt hoți după cum ne spune slova, rușii beau, dar
HEPIGRAME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365032_a_366361]
-
drept? Vai, ce deștept! Dacă m-aprind? Pe sânul stâng? Vai, ce nătâng! Și cum să-l prind? C-un ac, c-un bold? Să mă împingă vreun imbold Să-ți pun mâinile pe șold? Nu-mi scapi vreuna peste bot, Cu mărțișorul meu cu tot? Eu tot stau și mă gândesc: Unde să ți-l potrivesc?... Să ți-l pun la inimioară... Ai să-mi spui că ești fecioară; De l-aș prinde între sâni... N-am să-l scap
ŢI-AŞ OFERI UN MĂRŢIŞOR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365247_a_366576]
-
merită să dau drumul la frigider numai pentru atât. M-am retras în dormitor, am dat drumul la televizor, am adormit ca de obicei cu el deschis și când m-am sculat am constatat că neastâmpărații ăștia doi, împinseseră cu botul castronul până la marginea mesei, jos capacul sărise singur, iar ei se delectaseră în voie cu biftecul meu. Neștiind cum am să reacționez, își luaseră câte o poziție de pândă strategică, pregătiți la orice eventualitate. - Nu vreți puișori și câte o
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364880_a_366209]
-
manierat era. Dacă voia să iasă din bucătărie, se așeza în fața ușii și aștepta în tăcere. Dacă se afla prin preajmă unul dintre neastâmpărații ăia mici gata să miaune la orice pas, îi trăgea pur și simplu o lăbuță peste bot și-l punea repede la respect. Nu știam că și motanii aplică astfel de corecții celor mici, când nu sunt cuminți. Au luat și ei obiceiurile noastre, asta e. Dacă mă așezam la masă neglijându-l, sta cuminte în două
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364880_a_366209]
-
coborât cele două zeci de trepte și a luat-o agale spre barul din colțul străzii, unde din când în când, mai ales la salariu, se ducea să bea o bere, să mai audă o vorbă. „Așa ... ca birjarii la botul calului, după ce a făcut un transport.”. Piesele zornăiau în cutie, parcă se certau. „Au îmbătrânit odată cu mine și acestea. Le am amintire de la bunicu'. Îmi spunea că sunt făcute de pușcăriașii de la Ocnele Mari. Doamne, doamne, cum a trecut timpul
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
Alta-i viața cu-un boier. Succes mare o să am! * * * * * * * * * * * * Și-ncepu să tot trimită, la ziare și gazete, Poezii... că-i dorită; are haz și e cochetă. E prezentă peste tot; criticii zic: "Are har!" O pupă mereu în bot; ea se uită-n calendar. Morala: Miți dacă versuri scrie, nu vă temeți că greșiți: Suportă biata hârtie... începeți și mâzgăliți!... Epilog: Într-o zi nefasă, Jan intră la Iani, Jucă la ruletă și pirdu toți banii... Cum pistol n-
PISICA MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364980_a_366309]
-
eu, pierdut printre oameni și cu gândul la moșu’, n-am observat asta. A doua zi de dimineață, când a venit să-și afume bărbatul - de fapt, să-i tămâ- ieze mormântul -, l-a găsit lungit pe pământul reavăn cu botul întins spre crucea de lemn scrijelită strâmb și inegal, privea trist în gol, nici nu s-a uitat la ea. Cu greu l-a putut da deo- parte pentru a-și putea face treaba. Când a plecat, a încercat să
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
dus la Bobâltiu, stătea aproape de cimitir, și i-a ce- rut nevesti-sii o bucată de mămăligă și niște apă pe care femeia i-a pus-o într-un castron de tablă turtită cules de prin curte. I-a pus sub bot mămăliga și apa, dar Vlăduț nici nu s-a uitat la ele. „Las’că poate-i mânca după ce-oi pleca ieu” - și-a spus ea în gând. A doua zi a venit pregătită cu mâncare și apă pentru câine
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
el în stat?” Pân’ și dracu-i revoltat... Fiindcă pe el aruncau Tot ce-n țară s-a-ntâmplat, Iar românii nu-l credeau Că ar fi jucat cinstit... - Cu politica n-a mers; Pungașul m-a păcălit... Și în bot una mi-a șters. Păi, dacă românul a zis: „Frate să te faci cu dracul!” Să conduci, nu e de râs... Ați văzut? Îl trecui lacul, Și de mine, el, să uite?!... Drept vă spun, am învățat: De acum am
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366394_a_367723]
-
de lanț, da’ fă-o liniștit, fără teamă, că câin’le sâmte cân’ omu- li-i-e teamă de iel ș-atuncea sare să-l mușce. Hai, așa, fără teamă! Mi-am apropiat încet mâna deasupra capului lui Ursei, care a întins botul umed și a început s-o adulmece. - Așa, așa, acuș lasă ușor mâna pă ca- pu’ lui - mi-a zis atunci șoptit taică-meu. I-am atins ușor capul lui Ursei, care l-a lăsat în jos și a venit
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
două-trei astfel de șuturi de rât din partea scroafei, Floricel pleca cu coada-ntre picioare, schelălăind... Eu mă tot minunam și eram oarecum dezamăgit de faptul că el, căruia nu-i stătea în cale niciun câine din sat, era pus cu botul pe labe tocmai de o scroa¬fă! Firește, spectacolul ăsta avea loc de fiecare dată când nu erau ai mei acasă, atunci eu aveam sarcina de a da de mâncare scroafei și purceilor. De fiecare dată când ai mei plecau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
De câte ori îl vedea în susul drumului, Floricel se punea pe o fugă nebună spre el și-i sărea în față. Câinii se priveau apoi preț de câteva clipe cu ură, ară¬tân¬du-și colții și mârâind unul la altul cu boturile îndreptate în jos, după care începea bătălia... Curios, chiar dacă Vlăduț mânca bătaie, nicio¬da¬tă nu încerca să scape cu fuga din fața lui Floricel; așa bătut cum era, el tot venea la noi, fiindcă după ce-i despărțeam, eu fie stăteam
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
la noi cu sau fără Hobzoaica, îmi și striga: - Marinică, du-te iute șî-nchide-l pă Floricel în curte că vine Vlăduț și iar să bat ca chiorii. Chiar închis în curte, Floricel nu avea deloc astâmpăr: își vâra botul și picioarele din față pe sub poartă și se hârâia de mama focului cu Vlăduț. Când se înfuria peste măsură, aler- ga în spatele casei și, cu un avânt nebun, sărea gardul în grădina lui nea Titu și de acolo în drum
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
Nici eu, pierdut printre oameni și cu gândul la moșu’, n-am observat asta. A doua zi de dimineață, când a venit să-și afume bărbatul - de fapt, să-i tămâieze mormântul -, l-a găsit lungit pe pământul reavăn cu botul întins spre crucea de lemn scrijelită strâmb și inegal, privea trist în gol, nici nu s-a uitat la ea. Cu greu l-a putut da deoparte pentru a-și putea face treaba. Când a plecat, a încercat să-l
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
a dus la Bobâltiu, stătea aproape de cimitir, și i-a cerut nevesti-si o bucată de mămăligă și niște apă pe care femeia i-a pus-o într-un castron de tablă turtită cules de prin curte. I-a pus sub bot mămăliga și apa, dar Vlăduț nici nu s-a uitat la ele. „Las’că poate-i mânca după ce-oi pleca ieu” - și-a spus ea în gând. A doua zi a venit pregătită cu mâncare și apă pentru câine
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
și și-a ridicat îndată capul, uitându-se plictisit așa, dintr-o parte, drept în ochii mei pentru câteva clipe - avea nasul și ochii negri ca tăciunele, contrastând puternic cu albul lăptos al părului -, după care și-a lungit iarăși botul pe ciment, cu un geamăt prelung... Am schițat doar un pas mic spre podișcă, dar imediat câi- nele acela și-a ridicat din nou capul spre mine și apoi s-a săltat în șezut și a început să-mi arate
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
care deveniseră prietenii lui. Nu se temea când era atacat de câini căci răspundea prin atac însoțit de vociferări și avea câștig de cauză. Nu se temea în genere de nici un animal, era însă foarte atent. În munții Apuseni dezmierda botul „catifelat” al unui măgar care păștea aproape zilnic într-o mică poiană la jumătatea drumului dintre cătunul Plopi unde locuiam și Valea Ierii; urmărea cu interes zborul păsărilor...Era interesat de orice vietate și se bucura de orice priveliște. La
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
deasupra apei. Zebrele înotau înainte. Unele ieșiseră deja pe malul celălalt și alergau înainte spre pășunile înverzite. Crocodilii, însa, erau foarte agitați. Se zvârcoleau încolo și încoace, aparent fară nici un motiv. Parcă uitaseră de zebre. Dădeau cu coada și cu botul în toate părțile, plescăind prin apă. În cele din urmă se depărtară de grupul de zebre, înotând, care în susul, care în josul râului . Probabil plecau să caute o zonă de mâl unde să se ascundă de sunetele care le invadaseră creierele
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
ei, pierdută într-un închipuit și regăsit orizont-colț de tavan al speranței - acolo unde-și agață paingul pânza întrețesută a hamacului său și asupra căruia se îndreaptă cu îndârjire neîncetată zborul țepilor-sulițe ale avioanelor de hârtie mototolită și având drept boturi minuscule bolduri. Cătarea privirii, anvergura brațelor, vocabulele șuierătoare și sâsâite și altele conchid o evidentă și clară părere, că cei mai mulți dintre cei „analizați” deveniseră proeminețe politice, mahări ai regimului care le descoperise la timp „calitățile”, acest tezaur anatomo-morfologic cu care
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
continentul european, la francezi, când mișcarea hippyotă nu mai avea în anii aceia o componentă antirăzboinică fățișă a țarii lor față de evenimentele din Algeria și aici ecoul războaielor americane în Vietnam, Granada se stinseseră de mult, Sadam fusese pus cu “botul pe labe”, în Afganistan și Irak lupta cu mișcarea de guerilă era departe de a se fi încheiat, tributul de sânge se plătea în continuare scump, contestatarii și protestatarii aveau și revendicări civile sau laolaltă: într-o demonstrația antiNATO în
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]