3,756 matches
-
pe 1 septembrie-zodia Fecioarei, bunica i-a dăruit șiragul de mărgele. Erau albastre ca și nestemata ei, numai că erau de dimensiuni mai mici. Tot atunci, i-a mai dăruit o rochiță albă, delicată, moale și ușoară ca un fulg, brâul de mărgele în culorile curcubeului și o pereche de sandale romane. Fecioara, căci așa îi spunea bunica uneori, strălucea în hainele simple, dar deosebit de frumos lucrate. Lacrimi de bucurie i se prelungeau pe obraz, iar unele se agățau de genele
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
Elisabeta: oaspeți de pe toate meleagurile românești au sosit în comuniunea unui alai grandios, solemn, a celui mai important arc uman peste timp, pentru a omagia ființa noastră națională. 10 Mai, Ziua Națională și Ziua Dinastiei Române înmănunchează și laurează cu brâu tricolor sacrificiul eroic, fraternitatea, unitatea națională și iubirea de țară. Trei semnificații regale oglindesc în această zi un veac și jumătate de istorie lină și deopotrivă tumultoasă, în care s-au clădit pe pietrele de fundamentare acte istorice înmarmorate în
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
glumă, mai în serios mă gândesc că nu ar fi rău totuși să le dedic câteva versuri, poate îi îmbunez, poate reușesc într-un fel să îi exorcizez: „Te invit la dans, Martine,/ Să te-nvăț hora, stăpâne,/ Să dansăm brâu și tangou,/Să te-mbăt cu mult lichior./ Să te bucuri, împărate,/C-ai dansat și tu o noapte/ La poale de codru, frate,/ Și-ai uitat de tomberoane,/De miros dulce de carne./ Te-ai suit pe bicicletă/ Și-
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
Ei purtau îmbrăcămintea lor tradițională, pentru femei alcătuită din: cămașă albă lungă (Koshulya), rochii lungi din lână, fără mâneci, decorate cu împletituri roșii, șorț colorat, curea cu catarame și o maramă albă sau neagră, în funcție de vârstă. Bărbații purtau pantaloni bufanți, brâu din lână, jachete din bumbac și ciorapi din lână. În ceea ce privește vestimentația în perioada Renașterii Naționale Bulgare, mai ales în jurul anului 1860, când majoritatea populației era de origine greacă, au început să se manifeste influențele modei occidentale, numită de localnici „alafranga
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Catapeteasma este din lemn pictat și impresionează prin cromatică, suprapunerea planurilor de mărimi și cu imagini diferite, prin alternanța de elemente vegetale și imagini religioase, prin dispunerea simetrică a sfinților și a apostolilor. În partea de jos se află un brâu cu motive florale, de o parte și de alta a ușilor împărătești, icoanele în mărime aproape naturală ale Sfântului Arhanghel Mihail, Fecioarei Maria cu Pruncul în brațe, a lui Iisus Hristos și a Sfântului Ioan Botezătorul. Urmează un strat mai
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
al Copoului și de mândrie al ieșenilor, teiul, secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i asigura existența și siguranța, asemeni ca brâul din piele frumos ornamentat și cu franjuri multicolore purtat cu fală mai ales de către maramureșeni. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i asigura existența și siguranța, asemeni ca brâul din piele frumos ornamentat și cu franjuri multicolore purtat cu fală mai ales de către maramureșeni. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați pe labele puternice, având coamele lor stufoase, ridicate
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
regândesc readun între punctele neaccentuate ale destinului omului cu tălpile mereu goale pe iarba nenăscută cărți hărți artă înghesuită într-un suflet cu ramurile deschise mereu spre răsăritul unei zile fără brațele timpului încolăcite pe cadranul ceasului de platină la brâul tatălui îl privesc și îi ascult ticăitul metronom în arșița gândului redeschide pleoapa metalică și îmi zâmbește blând îl ascult mai departe cu fiecare pas adâncit în peștera cu pietrele cărți hărți de gânduri se deschid în calea mea hărți
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
și mai ales cu multă frică de Dumnezeu. Totdeauna purta straie strămoșești, cioareci albi de dimie țesută în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă și înaltă ce amintea de boierii divanului de pe vremuri, că era vară sau iarnă el a purtat-o, ca pe un rămășag cu viața, o fi fost sau nu
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
recunoscu sincer că e un bou și lucrurile intrară în normal. Prin urmare, în toamnă partidul raportă plin de mândrie că a îndeplinit sarcinile trasate de Marele Tovarăș, Iftode și-a cumpărat un briceag pe care l-a atârnat la brâu cu un lănțișor, o nevinovată cochetărie care a convins-o pe Didina să fie totuși mult mai darnică, iar în decembrie comisia de statistică a trimis și ea la minister un raport prin care se demonstra că șeptelul (naiba să
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
într-o consoană și o vocală în care am pus apostrof. În ziua ce va veni o să stau de pază", mi-am zis. Nuferii mei mă mint. Pe pragul în formă de cerc, un semn de întrebare se plimbă. La brâu are flori de secunde. Amurgul este parfum de praf. Mi-am înregistrat izvorul în catalogul de stări. Se pierde însă în busola agățată de brațul meu, strâns. Erau, în ea, șapte care de înțelepciune, șase fecioare de legendă, cinci dinastii
LINIŞTE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357899_a_359228]
-
iar în curs de definitivare Viața Sfântului Grigorie Decapolitul. Recunoscând roadele strădaniilor sale, depuse timp de 20 de ani de preoție, autoritățile eparhiale l-au cinstit cu toate rangurile bisericești (sachelar, iconom și iconom stavrofor cu drept de a purta brâu roșu), iar preoții l-au ales în Consiliul Central al Asociației Generale a Clerului din România. Ministerul Cultelor, la propunerea Sfintei Mitropolii, i-a acordat răsplata "Meritul cultural clasa I pentru Biserică". Din cele arătate mai sus rezultă că Părintele
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
trei tuburi de vopsea de păr de același fel. Partea comică din toată povestea asta e că în ziua respectivă italianul m-a invitat în oraș și mi-a propus să-mi petrec Crăciunul cu el în Italia!!! I-auzi brâul! L-am refuzat diplomatic, așa cum îmi stă mie în fire, dar ulterior, analizând situația, m-a apucat râsul când m-am gândit că „bietul Casanova” strângea bani ca să mă scoată pe mine în oraș economisind/sfeterisind și pentru Crăciunul în
JURNAL LONDONEZ (12) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358279_a_359608]
-
Tot ce se așează-n dulapuri, pe mese/ Nu diferă demult/ Diferența de câteva ierburi și de/ Culoarea strănutului în ploi/ De zahăr și sare/ când combinațiile cer vreo schimbare/ aș putea spune: iată-mă trează/ Foamea suie încet de la brâu/ Adevărurile mele se lasă-nghițite/ E totuna cu a fi spânzurate/ Zile brodate-n cristalul legumei/ Supele dulci astâmpăra setea/ Comestibile droguri plutesc/ Într-un sanț impasibil de sos/ Ce timidă înot/ în lumina rugii teribile:/ Să fie odată duminica-n
ANGELA NACHE. “DAMNATĂ” LA FERICIRE DE A.I.BRUMARU. REVISTA SĂPTĂMÂNA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357982_a_359311]
-
pe Elvis Presley. Cum ați devenit impersonatorul acestuia. Mi se pare destul de greu, mai ales ca sunt o mulțime de imitatori ieftini, care cad în latura ridicolului, crezând că dacă își vopsesc părul în negru și își lasă perciunii „până la brâu”... vor cânta ca „The King of Rock and Roll”! Ce va determinat să deveniți un impersonator al acestuia? Pr. Antoniu PETRESCU: O întâmplare deosebită din acea perioadă de căutări și zbucium sufletesc ale adolescenței m-a făcut să mă gândesc
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357955_a_359284]
-
găsi Gigi, l-ar face măturător în Ghencea - le-a dedicat frumoasa scriere „Ciocoii vechi și noi”, acelora care au mâncat starea stăpânilor lor, ce nu i-au lăsat să moară în mizerie, căci boierii adevărați erau cu călimări la brâu și anteriu, cei făcuți erau și sunt în frac și mănuși albe. Și cât de bucuros a fost boierul Negulici când a primit, cu ospitalitatea-i caracteristică pe avocatul și scriitorul Delavrancea care, auzind că se întoarce Sultănica, a încălecat
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
mijloc frântă,/ Își bate rufele cu maiul.// Deposedat, se-mpleticește,/ În propria-i intimitate,/ Ca fata ce, pălind, roșește,/ C-o prinzi cu poale suflecate.// Ca salcia ce nu mai scapă/ De vânt, prin vânturi despletită./ Stă fata, pân`la brâu în apă,/ Și mă tot duce în ispită.” Poeziile de dragoste ocupă un loc însemnat în creația autorului. Sunt poezii de o mare sensibilitate, dar, în același timp, stăpânite de o notă de sobrietate. Femeia este spiritualizată, sugestiile învăluite în
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului și cel duios al cavalului, exprimă bucuria de a trăi și dorul iubirii de viață... Purănenii sunt oameni pătimași ce iubesc spicul grâului, câmpia mănoasă, statornicia, brâul de argint al Glavaciocului, liniștea bătrânei păduri, deopotrivă fiii și fiicele. Devotați familiei, iubesc zâmbetul pruncului din leagăn, speranța zilei de mai bine, dar iubesc cu patimă și zâmbetul femeii ce le dăruiește prunci, femeia care știe a aduna lumina
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
Săndica a simțit că Mircea a fost nemulțumit de gestul său, așa că trebuia să facă ceva pentru ca atenția iubitului său să se abată de la prezența sa în slipul minuscul, pe vârf de munte. Mergea pe lângă el și îl ținea de brâu să se sprijine, mereu solicitându-i săruturi mici și mai ales, îi plăcea să-i fie sărutat boticul ce tot și-l țuguia. Observă cu tristețe că și coborârea de pe munte solicita ceva efort, acest lucru desigur îl va simți
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
ascultam, vorba aia, De dulce și ... de amar ... Atunci, tinerețea-mi cuminte, Zburda nesătulă, visând, Acum, greu topesc în cuvinte Senzații, ce-mi pleacă ... oftând! Atunci, cu rucsacul în spate, Pe schiuri zburând fericit ... Acum, cu valiza pe roate Și brâul la șale-nvârtit ... Atunci, nesătul de mișcare, La griji și necazuri - absent ... Acum, unde pipăi mă doare Și iată, cătăm - tratament ... Bezmetică și aiurită, Cu viscolu-n șotii te ții, Deși te-ai lăsat mult dorită, Eu tot te iubesc și ... tu
BABĂ IARNĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357656_a_358985]
-
pardesiu lung și o pălărioară neagră cu boruri înguste. Își grăbea pașii spre cele două automobile Warszawa, probabil taxiuri, ce staționau în vecinătate. Apoi privirea îmi căzuse asupra vizitiului ce moțăia pe capra unei trăsuri, învelit cu un pled până la brâu. Trăsura îmi aducea aminte de vremurile când mașini nu se aflau în oraș deloc. După ocupație, pe toate le ridicaseră sovieticii, indiferent cât de bine le dosiseră proprietarii lor. Atunci își pierduse și uica Livi mândrețe de Buick, deși îl
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
la Paști. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute „șabace”, iar pe ia, albă ca zăpada, a dragei bunici, râuri cu flori la muscă(cruciulițe). Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute de mama lui, străbunica Mara sau cu brâul roșu, țesut tot de ea. Brâul era ornat cu mărgeluțe albe cusute cu dragoste și migală, de pe vremea când era încă flăcău. În Postul mare începeau „sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
Marin erau cusute „șabace”, iar pe ia, albă ca zăpada, a dragei bunici, râuri cu flori la muscă(cruciulițe). Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute de mama lui, străbunica Mara sau cu brâul roșu, țesut tot de ea. Brâul era ornat cu mărgeluțe albe cusute cu dragoste și migală, de pe vremea când era încă flăcău. În Postul mare începeau „sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
bătătură așează albia de lemn pe care o înconjoară cu frunze de nuc sau foi de lipan( brusture), taie un „codru” din săpunul de casă care miroase a mentă și pelin( azi, numai bătrânele păstrează obiceiul săpunului de casă). La brâu își pune un șervet nou, țesut de mâinile ei, așteptând ceata de copii gălăgioși, ce trec din casă în casă, poarta fiind deschisă toată ziua. Copiii se așează, unul în spatele celuilalt, mai întâi băieții apoi fetele. În satul meu, băieții
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]
-
din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului CRĂIASA ZĂPEZII Coboară-n puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359038_a_360367]