1,535 matches
-
mijloc, sau, mai eufemistic, presiune din afară, cumpărarea spiritelor. Tudorel, aproape un copil, vârât în porcăria asta! Iar tu, mai mult sau mai puțin... - Poate că exagerezi și tu, tată. Nu am deloc impresia căei voiesc ceva rău. Sunt dezinteresați, bravi și vorbesc despre viitorul țării ca cei mai buni români. Au mai fost și înainte în istoria țărilor mișcări, considerate la început trădătoare, care însă au fost patriotice. - Prin urmare, tu îi crezi patrioți. - Dacă n-aș crede asta, n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
inima orașului pe artera cea mai principală pe lângă crima ce urma ca o consecință a alarmei pe care înspăimîntații negustori au încercat a da. Fapta colonelului Pomponescu nu este unicul caz de această natură, căci stă în firea acestui curagios brav militar tendința de a-și expune propria-i viață și a altora, pentru a veni în ajutorul celor în pericol, întrucît luând informații am dovedit că colonelul Pomponescu și-a mai dat o dată viața scăpând de la moarte pe soția maiorului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
apărea opera lor. Am înaintea mea o broșură scrisă de unchiul meu, colonelul Remus Pomponescu, asupra familiei noastre și care m-a făcut să râd cu lacrimi când am citit-o, cu toată stima pe care o aveam pentru acest brav militar. Azi simt și eu nevoia să pun pe hârtie câteva lucruri privitoare la familia mea și la mine, ceea ce înseamnă că un instinct ne îndeamnă pe toți să apărăm continuitatea sîngelui." Pomponescu evoca copilăria lui, figura unor membri ai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
strada în curs de execuție. Mii de lucrători sosesc în fiecare dimineață, se retrag în fiecare seară, își iau salariile, acest lucru este cert. Dacă nu ar fi fost decretată construirea străzii, dacă nu ar fi fost votate fondurile, acești bravi oameni nu ar fi găsit aici nici această muncă, nici acest salariu; și acest lucru este cert. Dar oare asta e tot? Operațiunea, în ansamblul său, nu cuprinde oare și altceva? În momentul în care domnul Dupin pronunță cuvintele sacramentale
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sale, picturile ușor afectate de pe plafoane, covoarele bogate, lumina care țâșnește din locuința sa. Toată lumea știe că armăsarii săi pur-sânge aleargă pe turf. Dineurile de la locuința sa din Paris opresc în loc mulțimea pe bulevard și se zice: Iată un om brav, care, nu numai că nu rezervă nimic din venituri, dar probabil că își consumă capitalul. Este ceea se vede. Nu este atât de ușor de văzut, din punctul de vedere al interesului muncitorilor, ce devin veniturile lui Ariste. Să le
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și un pălărier parizian; de fapt, s-a gândit mult la asta, dacă este să spunem adevărul! Cu părul său lung și pălăria sa mică, redingota sa amplă și umbrela sa de familie, l-am fi considerat cu plăcere un brav țăran pe cale să viziteze minunile capitalei. Dar fizionomia abia schițată a acestui țăran era malițioasă și spirituală; ochii săi mari, negri erau vii și luminoși, iar fruntea sa, de mărime mijlocie, dar croită drept, ca în stofă, purta amprenta gândirii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
drepte să citească notele Gabrielei Omăt pentru ca să vadă cum arăta epoca. Recent, în 22, până și Alina Mungiu, vrând să arate cât de firavă era intelectualitatea democratică la noi, se rezumă să-i citeze pe Stahl și Golopenția, personaje foarte brave, dar de rang secund. Dar unde sânt Lovinescu, Zarifopol, Zeletin? Pur și simplu omiși. Iar din generația mai tânără Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, adică toată "Școala critică"? Iar presa democratică unde este? Că doar nu exista doar Sfarmă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Rotonda", vila în care a fost făcut filmul), în sfârșit, am cumpărat o carte de reflexologie, să mă lămuresc cum e cu organismul proiectat pe tălpi (de vreme ce tot am început, de două luni, să fac, cu "domnul Onosă" ― un tip brav și harnic, care are câte șase-șapte clienți pe zi ―, ore de masaj în talpă...). Acum sânt destins, privesc lucrurile "de sus", mă gândesc la câte am de făcut odată ajuns acasă și îmi spun că e bine, câtă vreme am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
urat bun sositul cu următoarele darnice cuvinte: "Lumea veche piere, lumea nouă e a ideilor liberale, adică a d-voastră". Majestatea Sa Sultanul stătea salutând la fereastră - mase colosale de oameni aclamau ca vijelia mărei cu strigăte de "Eljen " pe bravii tineri, iar de pe corăbii glasuri inmiite începură (unison? ) cântecul Padișah um cioc iașah - c-un cuvânt toți îi îmbrățoșau cu lacrimele 'n ochi. Par nobile fratrum. [5 ianuarie 1877] EVREII ȘI CONFERINȚA O seminție care câștigă toate drepturile fără sacrifici
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cetiți raporturile oamenilor competenți veniți de pe câmpul de luptă și veți videa că ostașul român nu știe să dea înapoi. Corespondentul ziarului englez Daily News mi-a declarat ca regimentele române fără de nici o exagerare se pot compara cu cele mai brave și mai bătrâne regimente din armata engleză. {EminescuOpIX 432} După această d-sa, în mijlocul aplauzelor celor mai călduroasă, dădu cetire legendei vizirului Ahmet. D. Vîrnav Liteanu a vorbit despre publicul român; discursul său au fost elegant și mult aplaudat de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de drum cu semne n-are nici un fel de număr la seria de la bicicletă Nici măcar o putoare cât de cât mai serioasă Și atunci când își face cârnații nu dospește nici un sens al vieții la iveală... (brusc, foarte vesel) Zilnic și brav Mă ocup de căpățână și intestinul cel gros Îndop scroafa cu lumea Și hrănesc lumea de la Vinovăție ... Ha, asta a fost din nou o poezie O poezie zburătoare peste întreaga lume Ieri o poezie, mâine o poezie În și de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca un pârț de câine care îl înfulecă pe tată. Ha, ha, ia te uită, mai vine un tată, se spunea printre cei de-ai casei. Hai, intră! Oamenii beu, dau pe gât politica federală, he, he. Tot ce-i brav în mine la roșu. Leșul meu verzuliu ca ghinion exemplar pe verde. Care va să zică, așa de jos era șesul podișului omenesc, chiar așa, he, he... Dar acum... Hai Mariedl. Vino-ncoa și să-ți fie frică, he, he... Tatăl tău vrea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
iar. Că ușurează viața de viață cu glumele lui din popor. MAMA LUI MARIEDL: Tata a spart prin urmare, ceea ce-a închegat sângele lui când a împroșcat într-o oră de ațâțare în situația trupesco-carnală. Tata a fost întotdeauna brav, chiar dacă Dumnezeu l-a lăsat neterminat, că Dumnezeu tocmai plutea într-un sos de fără chef la ora în care a studiat caietul de întrebuințare a tatălui. Da' și Dumnezeu are dreptul să fie fără chef ca orice ființă vie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
organizate. N-am văzut câini comunitari. Din viața de noapte am văzut și câțiva aurolaci, un cabaret cu promisiuni... extreme ! Și mișcare până către dimineață . Am băut o bere împreună cu un prieten de la Evenimentul Zilei și m-am fotografiat cu bravul soldat Svejk al lui Hașek din cârciuma (modernizată) U Kalicha unde încă mai este tabloul împăratului Franz Iosef pătat de muște, dar mai ales pereții pe care și-au lăsat însemnări și reprezentări mari artiști ai lumii ! CE-AM SIMȚIT
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
2009, pp. 63-82. Molnár, Miklós, A Concise History of Hungary, Cambridge University Press, 2001. Mungiu, Alina, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri, Editura Humanitas, București, 1995. Mungiu-Pippidi, Alina, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999. Murgescu, Mirela-Luminița, Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești, 1831-1878, Editura A'92, Iași, 1999. Niculescu Grasso, Dana Maria, Bancurile politice. Studiu demologic, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999. Njagulov, Blagovest, Les débat historiographique dans les rapports bulgaro-romains (1944-1989), în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pe tema "Manualele de istorie și memoria colectivă" care aborda nu doar textele în sine, ci și ceea ce li se întâmplă în școală, situațiile prin care se activează social informația cuprinsă în paginile lor (Mirela-Luminița Murgescu, Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești, 1831-1878, Editura A'92, Iași, 1999, p. 18). Lucrările au fost publicate în același an cu primul volum coordonat de Pierre Nora, în seria Les Lieux de Mémoire vezi Henri Moniot
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lui Ștefan cel Mare. În Basarabia de azi, după 13 ani de la declararea independenței, faimosul domnitor este văzut, la nivel oficial, mult mai restrictiv, atribuindu-i-se o anvergură mai localistă, regională, de proto-părinte al statalității moldovenești de la 1991, de "brav moldovean" care a luptat cu turcii dar și cu "dușmanii valahi"" (vezi Ștefan cel Mare între omagiere și interpretare dezbatere cu participarea unor istorici români de pe ambele maluri ale Prutului, în "Contrafort. Revistă a tinerilor scriitori din Republica Moldova", nr. 3-4
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mihaela Grancea, op. cit., p. 181). Faptul se datorează, probabil, și lipsei unei alternative pe același subiect. Popularitatea filmului s-a datorat, fără îndoială, tocmai slabei sale dimensiuni analitice și cultivării unor clișee istorice de succes (otomanii barbari și lacomi, moldovenii bravi și înțelepți, voievodul iubit de popor etc.) (vezi Aurelia Vasile, Le cinéma roumain dans la période communiste. Représentations de l'histoire nationale, Editura Universității București, București, 2011, pp. 326-327, 429-431); discursul naționalist facil a mascat, în bună măsură, și principalul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ștefan, în manualul redactat de Hadrian Daicoviciu și de colaboratorii săi, era la fel de consistentă. 176 Ideea nu era nouă, putând fi observată în manualele din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Vezi Mirela-Luminița Murgescu, Între "bunul creștin" și "bravul român", Editura A'92, Iași, 1999, p. 192. Dar această "redescoperire" a fost girată științific de medieviști prestigioși, precum Șerban Papacostea, în op. cit., p. 71. 177 Aceste notații, cu greșeli de ortografie reale, au fost redactate, în 27 ianuarie 2004
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școala elementară, s-au făcut numeroase observații, relativ consonante, mai ales în ultimele două decenii (vezi, pentru cazul românesc, Laurențiu Vlad, op. cit.; volumul "Xenopoliana", tom III, 1995, nr. 1-4, cu tema Învățământul istoric azi; Mirela-Luminița Murgescu, Între "bunul creștin" și bravul român. Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878) ș.a). Problema nu se reduce însă la denunțarea clișeului care, prin chiar persistența sa, își dovedește necesitatea, cel puțin în fazele de inițiere a elevilor în studiul istoriei. Rezumând
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și cea formativă a școlii. 138 A fost Ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice între anii 1897-1899, 1901-1904 și 1907-1910. 139 Formulările parafrazează titlul celei mai semnificative investigații pe această temă, deja amintite, lucrarea Mirelei-Luminița Murgescu, Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Cu toate că analizează un segment temporal anterior celui care ne interesează direct, ea propune un sistem de interpretare și o deschidere metodologică extrem de profitabile pentru analiza noastră (vezi, de exemplu, Introducere
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și cântece prezentate la ambele serbări. Pentru 10 mai s-a pregătit un program mult mai amplu, ceea ce a îngăduit și extinderea subiectului războinic și patriotic în alte "producțiuni artistice", precum Astăzi fraților români, Moartea vitează, Mama răniților, Glasul patriei, Bravi copii ai României, Hora anului 1918. Și la serbarea din 24 ianuarie fuseseră destule trimiteri la actualitate sau la evenimente ulterioare anului 1859; evident, însoțite de recitări sau coruri, precum Țara mea, Ostaș român, Basarabia (Ibidem, f. 14, respectiv 92
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sau pe cei ce-or să le-asculte"), au "omis", în prezentarea adevărului istoric, și faptele care l-ar fi umanizat pe eroul luptelor încrâncenate ("Fiindc'Amor îl birui cu harul,/ pe el, biruitor în lupte multe:/ spun de Orlando bravul, dar nu-s apte/ cuvintele..."). Parodistul ni-l înfățișează pe Carol cel Mare la Paris, în mijlocul baronilor săi, făcând ultimele pregătiri pentru turnirul prin care se va sărbători Ziua Înălțării. Cadrul festiv e mai puțin medieval și mai degrabă dominat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
urmărim până la final soarta galinaceelor susnumitului Bill Crash, care cu drag le-a crescut, cu drag le-a tăiat, cu drag le-a refrigerat sau înghețat și cu drag le-a trimis armatei americane din Vietnam. Și ca nu cumva, bravilor soldați americani să nu li se aplece când mănâncă eroicele găini refrigerate, ajunse pe câmpul de luptă, Bill Crash a scris clar până când sunt valabile zburătoarele ajunse în stadiul de pasări refrigerate, 1 mai 1975. Dar ceea ce era de așteptat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mântuire, în regi, ciocoi sau Dumnezei" fiindcă poporul acesta, nu trebuia să afle prea curând adevărul acesta, iar când îl vor afla, să fie prea îndobitociți ca să mai înțeleagă mesajul. Acum în privința ciocoilor și mai ales al regilor, în mintea bravului dobitoc român, apele s-au mai ales și deși așa cam în pâclă, a început să distingă un colț de adevăr, ceea ce îl face uneori să mai mârâie câinește, într-un dinte. Dar face asta doar în fața oglinzii din baie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]