1,967 matches
-
rus. gorod („oraș”) și vechi sl. gradu = „zid, îngrăditură”, rus. ograditi = „a îngrădi” (de unde și rom. gard, grădină etc.) ; dintre celt. dunum („oraș”), engl. town („oraș”) și germ. Zaun („gard”) ; dintre lat. urbs, urbis („oraș”) și urbo, are = „a trasa brazda de împrejmuire” și orbis = „cerc”. Ceremonia întemeierii orașului Roma, de pildă, este cunoscută din relatările istoriografilor și mitografilor antici (Titus Livius, Plutarh, Ovidiu). Plutarh notează faptul că Romulus a fost inițiat în „misterul” întemeierii unei localități de dascăli etrusci, după
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fossa), pe care a numit-o mundus (lumea), peste care a edificat un altar (ara) (Ovidiu, Fastele, IV, 821-825). „Apoi, în jurul lui ca centru, în formă de cerc, a tras marginile cetății” cu plugul, ridicându-l de la pământ și întrerupând brazda în locurile prevă- zute pentru edificarea porților orașului (Plutarh, Romulus, XI). Episodul asasinării lui Remus - care a trecut în batjocură peste brazda circulară a viitorului oraș - are rostul de a sublinia sacri- legiul inadmisibil comis de Remus și, nu mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca centru, în formă de cerc, a tras marginile cetății” cu plugul, ridicându-l de la pământ și întrerupând brazda în locurile prevă- zute pentru edificarea porților orașului (Plutarh, Romulus, XI). Episodul asasinării lui Remus - care a trecut în batjocură peste brazda circulară a viitorului oraș - are rostul de a sublinia sacri- legiul inadmisibil comis de Remus și, nu mai puțin, caracterul strict magic al hotarului. Pentru că, sărind „peste un loc interzis și consacrat”, „sfânt și inviolabil” - scrie Plutarh -, Remus a vrut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și al nevestei lui Lot : „Femeia lui Lot s-a uitat îndărăt și s-a prefăcut în stâlp de sare” (Facerea, XIX, 26). b) Practici și cutume juridice : înfrățirea la hotare, baterea copiilor la hotare, jurământul la hotare (eventual, „cu brazdă de hotar pe cap”), judecata la hotare, pedepsirea sau omorârea la hotare etc. „Hotarul, în conștiința juridică a țăranului român - scrie Romulus Vulcănescu -, reprezintă o instituție de drept cutumiar, fără de care nu puteau fi concepute și explicate multe din aspectele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt considerate a fi imuabile ; periodic sau în timp de criză, atributele hotarelor trebuie regenerate : se înconjoară casa sau ograda pentru a o feri de grindină, trăsnete, foc etc., se înconjoară satul, în stare de nuditate rituală, sau se retrasează brazda hotarului pentru a apăra localitatea de demonii vreunei molime, de secetă, de cotropitori etc. (o astfel de ceremonie anticiumă este atestată într-un sat din Moldova la 1647 ; cf. 22), se înconjoară biserica, bătându-se în toacă. Un frumos și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
într-un chip dar natura acestor raporturi ce voiește a le regula. A voi in abstracto e lesne, a putea e greu. 36 {EminescuOpXIII 37} Așadar: cestiunea nu poate fi dezlegată fără serioase studii premergătoare. Aceste raporturi, atârnând de natura brazdei, de deprinderi contractate în timp de sute de ani, altele la munte, altele la șes, într-un chip în Moldova, într-altul în Țara Românească, au nevoie de un serios studiu analitic și comparativ. Abia după facerea unei asemenea se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
politică nu se vor opri numai la regularea tocmelelor agricole, ci vor încerca să răstoarne totul cu susu 'n jos, pentru a ara pământul istoriei române în toate direcțiunile, să nu rămâie nici sâmbure, nici rădăcină din ideile trecutului, pentru ca brazda să fie îndestul de înfoiată și moale să primească în ea sămânța nouălor idei... ale republicei. 79 {EminescuOpXIII 80} Se știe că toate cele în țara aceasta sunt pentru onor. tagmă, nu lucruri ce-au rațiunea lor de-a fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să plătească, ceea ce și face, adeseori însă în condiții foarte oneroase. Va să zică atât introducerea meiului și a porumbului ca alimente, cât și magazinele de rezervă au fost mijloace întrebuințate în contra iregularității producțiunii țării, o iregularitate constantă, periodică ca însăși natura brazdei și a climei. Ele au fost asemenea mijloace îndreptate în contra unui rău psicologic, incuria răsărită din aceleași cauze climatice. În adevăr o climă care-și râde de prevederea omului, care promite zâmbind un an bun și te surprinde c-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
există nici dintr-o parte, nici dintr-alta. Dar ceea ce e legitim în tendența noastră e de-a vedea emancipîndu-se, pe terenul intelectual ca și pe cel economic, întreg poporul românesc și, oricât e despărțit prin politică, istorie și configurația brazdei ce-o locuiește, să aibă libertatea de-a se dezvolta în 110 {EminescuOpXIII 111} direcția ce i-a prescris-o Dumnezeu, dîndu-i aceeași limbă, aceleași datine, același port, aceleași trebuințe fizice și morale c-un cuvânt. Poate că spiritelor conducătoare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu este și nu poate fi întinderea suprafeței proprietății nemișcătoare, ci venitul pe care ea-l aduce. Pământ e și Bărăganul și Dobrogea, chiar bun pământ, însă unde nu sunt oameni și muncă nu există valoare. Facultatea de-a preface brazda într-o mașină prin care materie anorganică se transformă în materie organică, iată cine plătește dările, nu însă numărul kilometrilor pătrați. Ni se pare atât de elementar lucrul acesta încît nu l-am fi relevat daca în "Națiunea" n-am
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu este și nu poate fi întinderea suprafeței proprietății nemișcătoare, ci venitul pe care ea-l aduce. Pământ e și Bărăganul și Dobrogea, chiar bun pământ, însă unde nu sunt oameni și muncă nu există valoare. Facultatea de-a preface brazda într-o mașină prin care materie anorganică se transformă în materie organică, iată cine plătește dările, nu însă numărul kilometrilor pătrați. Ni se pare atât de elementar lucrul acesta încît nu l-am fi relevat daca în "Națiunea" n-am
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încît nu se află echivalent bănesc care s-o reprezinte. Deci toate întîmpinările ni se par zadarnice. Pentru o țară agricolă cheltuielele de transport rămân darea cea mai oneroasă și au efectul de-a secătui din ce-n ce productivitatea brazdei, a reduce pe om la rolul de salahor agricol, a înmulți castele improductive, a spori trebuințele în disproporție cu puterea de producere, a răspândi inepția economică și intelectuală, a mări sărăcia și corupțiunea. Înființarea treptată a industriei suprimă de sine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lege, votat făr' a fi fost citit, e în stare să schimbe obiceiele rele ale administrației și ignoranța tuturor. Un șir de paragrafi traduși repede din franțuzește de vrun șef de biurou e după părerea noastră în stare a schimba brazda țării și caracterul populațiunilor, încît din ziua promulgării și până mai apoi să ne trezim atât de departe în privirea tuturor progreselor realizabile încît să ne mirăm noi înșine de ceea ce ne-a găsit. Cu toate acestea observatorul chiar superficial
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o grădină superbă care înconjoară lăcașul Fiului lui Dumnezeu. Următorul pas pentru poporul tău va fi să mute în apropierea Templului florile colorate ale Câmpiei și arbuștii pitici de la liziere. Asta va fi treaba bărbaților, care vor trebui să care brazde de pământ. Femeile se vor îndeletnici cu ceea ce vei construi imediat ce se va fi ridicat acoperișul: cuptorul. Ai visat că dacă lutul pe care îl modelează Harron ar fi ars, atunci el s-ar întări și ai putea construi și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
al grotei, privi cu atenție, dar nu văzu nimic, și se mulțumi să creadă că i s-a părut. Cei doi oameni din fața lui erau bătrâni, mult mai bătrâni decât oricare din tovarășii lui. În ciuda timpului, care își săpase în brazde adânci trecerea peste chipul lor, cei doi păreau încă în putere și arătau ca niște oameni care trecuseră prin multe bătălii. - Dumnezeule, chiar ești un quint sălbatic, rosti unul dintre străini, frîngîndu-și mâinile. - Eu sunt doar Xtyn. Nu știu despre
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
carte. Dar consacrarea avea legile ei clare, pe care nici măcar Starețul nu putea să le eludeze. Isidor trebuia să recite. Abatele se cufundă din nou în gândurile sale. Citise undeva că primii agricultori însămînțau aruncând pe ogor semințe în niște brazde scrijelite cu pluguri primitive. De fiecare dată când se gândea la similitudinea dintre munca fraților săi și aceea a primilor agricultori, Abatele era cuprins de un respect vecin cu duioșia. E singurul timp în care sunt sigur de esența mea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
individului. Ambele variante se rostesc, și trebuie, fără îndoială, să se rostească împreună. Să ținem seama însă că tragerea la sorți, alternativa cea mai plauzibilă atunci cînd nu decidem ferm, nu deschide o eră a justiției. Un sclav legat de brazda sa are întotdeauna mai multă speranță decît un sclav legat de o roată. Cercurile noastre sînt desenate din linii punctate: sărim printre ele cu destulă veselie, la prima vedere. "Se învîrte!" este o marcă a satisfacției, un indice de performanță
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sufletul românesc e și mai greu, arăta chiar Drăghicescu. Absența eticii muncii și productivității este prezentată de Noica plecând de la analiza pe care o face legendei românești a celui de-al doilea păcat adamic. Astfel, arând mai mult de o brazdă (cât le impusese divinitatea), Dumnezeu le comunică celor doi că vor putea ara cât vor, și el le va da tot cât va voi El. Și atunci, la ce să mai depui eforturi deosebite dacă tot este stabilită recolta conform
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
lui martie. Stabilimentele perene sunt adesea întreținute prin subînsămînțarea cu un amestec de semințe de culturi de acoperire, de obicei culturi de cereale, care elimină necesitatea arăturilor de toamnă. Arătura este importantă pentru economia azotului în sensul că întoarcerea sub brazdă a solului epuizat și expunerea a mai multă materie organică pentru mineralizare se face tocmai anterior pierderilor accelerate prin levigare ce au loc în iarnă. 3.2.1.5.4. Gunoiul de grajd Rolul șeptelului în sistemul organic poate fi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
înghețului în toamnă. Acolo unde se poate executa arătură, aceasta poate fi folosită ca metodă de combatere a ferigii. Pentru a avea eficiență maximă, arătura trebuie executată între sfârșitul lunii iunie și începutul lunii august, cu o răsturnare completă a brazdei, apoi solul trebuie pregătit imediat pentru semănat. CAPITOLUL VI COMBATEREA BOLILOR ȘI DĂUNĂTORILOR 6.1. Pesticidele: controverse privind utilitatea și toxicitatea lor Unul dintre aspectele tehnologiilor moderne, care atrage atența celor care se ocupă cu protecția mediului înconjurător, este utilizarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Găești, București, 1930-1932), al cărei director este. Tot acum frecventează cenaclul „Sburătorul”. Colaborează cu eseuri și cronici literare la „XY. Literatură și artă”, „Luceafărul literar”, „Păianjenul”, la „Păreri studențești”, la „Democratul Basarabiei” (Chișinău), „bobi”, „Răboj”, „Pegas”, „Viața literară”, „România literară”, „Brazda literară”, „Graiul tineretului” (Turnu Măgurele), „Adevărul”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Munca” (1941) ș.a. Este redactor al revistelor „Litere” (1933-1935), „Sabarul” (Pitești, 1935-1937) și „Luceafărul” (Ismail, 1938). Semna și DIK-Găești
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
voi fi mort, simt unde mă voi duce,/ Voi zbura din pământ, de sub cruce,/ Un zâmbet voi fi pe buze de copil,/ Voi fi poate o frunză... ori voi crește ca un munte,/ Voi fi un val de mare, ori brazdă pe-o asudată frunte.../ Ori poate nu voi mai fi nici moarte, nici viață,/ Numai deasă și neînțeleasă ceață/ În care va porni copilul meu să-mi caute amintirea...” În Poeme în proză (1923) sunt de semnalat motive tratate analog
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
cum l-a definit Eugen Luca), concentrează întreaga acțiune în doar câteva ore, înfățișând, tendențios, burghezia de provincie la un bal tradițional, ce are loc chiar înaintea alegerilor din 1946. Romanul Penumbre (1969), ilustrând crâmpeie din lupta pentru eliberarea ultimelor brazde de pământ românesc, prezintă hiperbolic războiul, văzut ca o grozăvie insuportabilă de către tinerii dintr-o școală de ofițeri din Transilvania. În literatura lui conformistă, fie că este vorba de război, de amintiri din copilărie, de anii de ilegalitate și de
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
de proiecte comunitare; optzeciștii au fost anexați acestor proiecte (Grupul pentru Dialog Social, Fundația Soros etc.), unii sunt foarte activi În interiorul lor (Mircea Mihăieș, Andrei Cornea etc.), dar nu le-au construit, nu ei au fost cei care au desțelenit brazda. Consecința o reprezintă, firește, slaba reprezentare a optzeciștilor În structurile politice de decizie, la nivel local, județean sau național, retractilitate al cărei corolar este, la fel de firesc, oportunismul pragmatic (nu folosesc termenul În sens peiorativ, ci descriptiv!) cu care reprezentanții generațiilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
literar”, „Universul literar”, „Viața literară”, „Tribuna”, „Facla”, „Azi”, „Viața românească”. Avea să mai publice în „Gazeta Basarabiei”, „Țara noastră”, „Viața”, „Veac nou”, „Vremea”, „Universul”, „Curentul magazin”, „Însemnări ieșene”, „Pan”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Porunca vremii” ș.a. A fost redactor la „Brazde adânci” (1921), „Pagini basarabene” (Chișinău, 1936) și „Veac nou” (1938). A mai semnat George Doru, G. Dumitrescu, Gogu Dumitrescu, Gogu Dumitrescu B., George D. Dumitrescu, George Dumitrescu-Urziceni, G.D. Gheslăniceanu, Dimitrie Gherasim, George Nanu Dumitrescu, G.U., G. Urz, George Urzin
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]