3,579 matches
-
parazit a cărui existență ar fi scurtă dacă nu ar exista mecenați susceptibili de a fi tapați periodic. Neputința de a-și plăti datoriile e o calitate de care în secret boemul face caz ca de o moștenire a moralei breslei. Sub acest unghi, boemul nu are onoare civică și nici remușcări, dar reacționează demn atunci cînd e pus în discuție cinstea vreunui prieten. De pildă, boemului nu-i pasă de afronturi directe, dar e sensibil pînă la surescitare cînd e
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
cinstea vreunui prieten. De pildă, boemului nu-i pasă de afronturi directe, dar e sensibil pînă la surescitare cînd e vorba de lezarea spiritului de grup. În fine, a cincea calitate e înzestrarea de excepție, fiecare din figurile legendare ale breslei avînd o harismă de care fie s-a ales praful, fie s-a legat amintirea unei opere atipice, de la Monciu-Sudinski pînă la Dan Spătaru. Un volum scris cu inteligență, pe alocuri nostim și pe alocuri trist, gustul amar venind din
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
o funcție într-un trust de presă ce presupunea și șefia unei reviste de orientare pornografică. Un domeniu vădindu-se de viitor în tumultul acelor vremuri în schimbare, iar alegerea lui a fost mai tranșantă decît a altor colegi de breaslă critică din generații mai vechi, care într-un fel sau altul au procedat totuși asemănător. Probabil că cel mai greu și mai rău a fost pentru cei care din pricina vîrstei sau din alte motive nu s-au putut rupe cu
Criticul și editorul, prieteni ai scriitorului by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3245_a_4570]
-
Anca Murgoci Actorii de la Teatrul Nottara o sărbătoresc pe 25 mai pe colega lor de breaslă, Ioana Calotă. Colegii săi o caracterizează ca fiind o fire extrem de prietenoasă. Mereu veselă, cu un suflet mare și deschis, Ioana Calotă este persoana care captează imediat atenția. Este pata de culoare, este gura de aer a trupei Teatrului Nottara
Cine este pata de culoare de la Teatrul Nottara by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29795_a_31120]
-
De altfel, ea consemnează prima și ultima prezență a Anei Blandiana în respectivul juriu (pp. 107 - 110). Dar, oricât de dezamăgitoare, astfel de derapaje nu puneau în pericol demnitatea (sau, uneori, viața) nimănui. De altfel, pentru Ana Blandiana, viața de breaslă (ca instituție, așa cum o privește, de pildă, Dan C. Mihăilescu) nici nu există. Nu e singura asemenea situație. Nici față de critica literară, poeta nu se arată mai indulgentă. O respectă, desigur (în virtutea eleganței intelectuale pe care a profesat-o dintotdeauna
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
exercitată numai de organismul special abilitat pentru astfel de activități, ci era practicată, uneori cu mai mult zel, și de organele de partid sau securitate, dar și, mergând în jos pe ierarhia socială a vremii, de prieteni sau colegi de breaslă literară, ba chiar și de cititori mai mult sau mai puțin întâmplători (în anii de după 1980, se pare că un funcționar din domeniul difuzării cărții sesizase forurile de partid sau de securitate în legătură cu încercarea de subminare a regimului ceaușist, prin
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
cinstit să spunem că Stancu, pe atunci, era socotit câinele rău al regimului, atacând în dreapta și în stânga, cu un zel exagerat, sacrificându-și, astfel, relații și prietenii de o viață. Ajuns la conducerea Uniunii Scriitorilor, a luptat, însă, pentru drepturile breslei și a obținut între altele o lege a pensiilor pentru scriitori. Atitudinea lui de la început a fost amendată la urmă de inițiative și acte generoase față de confrați, perioadă pe care Vinea, care-i fusese prieten, n-a mai apucat-o
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
în tovărășia căruia ieșea la plimbare prin Cișmigiu, dar și cu situația că de multe ori chenzinele se plăteau cu mare întârziere la Facla. De altfel, Cristobald era un ranchiunos, un om rău, deși mai talentat decât mulți din proletarii breslei. L-a înjurat în scris pe Vinea, pe Carandino, m-a înjurat și pe mine, pentru că fiecare din noi i-am dat să mănânce o pâine, cum se zice. O broșură, unde îl face praf pe Carandino, am văzut-o
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
democrații de tip liberal cu tot ce presupune aceasta (liberă concurență, egalitate de șanse, transparență decizională, selectarea competențelor pe bază de concursuri etc.) Chiar și la nivelul literaturii ideile sale sunt diferite de cele ale multora dintre colegii săi de breaslă. Este convins că în epoca actuală (a Internetului, fax-ului și e-mail-ului, a schimbului de informații și a comunicării rapide) sincronizarea cu literatura română se face de la sine, fără strategiile protecționiste de la începutul anilor '90. Scriitorii valoroși de dincolo de Prut
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
se strînseseră în jurul revistei, îi redau acesteia statutul cultural fără de care apropiata sărbătorire a centenarului ar fi căzut în gol. Pe scurt, aflăm din cuprinsul comunicatelor că Viața românească nu publică texte extremiste, antisemite sau atacuri suburbane la adresa colegilor de breaslă, că trivialitățile lipsite de acoperire estetică nu au ce căuta în paginile ei și că domnului Liviu Ioan Stoiciu i s-a retras calitatea de redactor-șef adjunct al publicației. În același număr al Vieții românești, Maria Magda Maftei semnează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
cred că o astfel de artificialitate flagrantă nu e voită, dar de ce, asta rămâne un mister pentru mine. La care mai adăugați scene de cafteală și împușcături filmate de la o poștă în maniera lui Tarantino (observație a unui coleg de breaslă care m-a mirat întâi, dar pe care în cele din urmă o consider adevărată). Ce să mai zici, lungmetrajul e un tradițional melting pot american, eu una am făcut ochii mari la vizionare și îmi mențin starea de surprindere
Regizori prinși în gheara violenței by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11101_a_12426]
-
cronică avizată, constructivă, ne formează discernămîntul, ne pregătește pentru o nouă audiție, analizează și avizează, stabilește ierarhii valorice; nu este un simplu act contabil...". Dacă Alice Georgescu glosează pe marginea publicului criticului de teatru: ,Autoritatea criticului... se exercită strict în interiorul breslei; cu alte cuvinte, persoanele interesate efectiv de opiniile lui, de diagnosticul valoric pe care îl oferă (sau ar trebui să-l ofere) o cronică teatrală, sînt exclusiv oamenii de teatru... Cei care citesc rubricile de cronică dramatică sînt atenți, cel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]
-
vorba de doamna ministru Monica Macovei... No comment!(3) De fapt, a fost un șoc pentru noi toți. Dar despre altceva vroiam să scriu... După sau în timpul unor emisiuni de televiziune, prietenul Haralampy își amintește, spre înfricoșarea unor colegi de breaslă, că e psihosociolog; iar dacă în astfel de momente mai e și abțiguit cât de cât, crede despre sine că e nepotul lui Alfred Adler și ne ține discursuri citând din scrierile austriacului. Astfel, văzându-l pe domnul Mircea Geoană
Cupluri contemporane by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10671_a_11996]
-
în 1959, la Paris). Și unii, și alții au asistat la scenariul binecunoscut al Festivalului de la Radio France: unui compozitor de notorietate (în acest an, Penderecki) i se atribuie rolul de amfitrion, având deci calitatea de a invita colegi de breaslă mai tineri și, firește, mai puțin tăbăciți de instanțele înalte ale marketing-ului muzical. Aceasta după ce, în calitatea lui de gazdă generoasă, compozitorul polonez nu a prididit să-și ofere talentele (mai vechi sau mai noi), nu de alta, dar
Maison de Radio France by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10688_a_12013]
-
literatură străină tălmăcită în românește, nu prea știm cine sunteți. Ce ați mai tradus până acum? Denisa Fejes: Nu sunt foarte sigură că majoritatea cititorilor de literatură străină tălmăcită este interesată și de numele tălmăcitorului.Vă referiți mai curând la breasla traducătorilor sau a criticilor de specialitate. De ce mi-ați văzut mai rar numele pe textele traduse în ultima vreme din limba rusă? Nu știu dacă sunt eu cea îndrituită să analizez motivele (unele de ordin politic, altele dictate de studiile
"Fiecare traducere e o provocare" by Denisa Fejes () [Corola-journal/Journalistic/10709_a_12034]
-
de la prima la ultima zi de curs. Nucleul sistemului se baza pe autoritatea profesorului, pe charisma acestuia, pe eminenta situație socială a sa. Mai ales, pe absoluta lui suveranitate în spațiul școlii. Firește, nu toți dascălii satisfăceau criteriul sacerdoțiului, dar breasla era curată, relativ asigurată materialicește, profesorul era respectat, decizia sa nu era luată în discuție, eterna plângere a elevului persecutat nu avea trecere. A fi fost elevul unei școli de prestigiu, precum Liceul Enăchiță Văcărescu, din Târgoviște, Colegiul Carol din
Școala și lumea ei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10751_a_12076]
-
declinul intelectualilor în Europa este confirmarea indirectă și pesimistă a acestei stări de lucruri. Cuprinzînd trei conferințe ținute în felurite împrejurări, lucrarea lui Wolf Lepenies, profesor de sociologie la Universitatea Liberă din Berlin, este meditația lucidă a unui intelectual căruia breasla din care face parte nu îi mai poate oferi prea multe iluzii. În ochii lui Wolf Lepenies, cel mai mare deserviciu pe care îl poți aduce unui intelectual este să-i supralicitezi rostul, preschimbîndu-l într-un fel de înțelept atoateștiutor
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
recunoscută. Mai erau și inamicițiile de tip: " Dacă l-a publicat pe cutare, am lichidat-o cu Sergiu." În lumea literară Sergiu Adam are un nume excelent, și pentru talentul lui de scriitor, și pentru moderația lui în relațiile de breaslă. Vîrsta, care pe mulți îi acrește, lui i-a adus o înțelepciune pe care puțini dintre congenerii săi o au. Preferințele lui se îndreaptă spre clasici, dar știe să se bucure și de experimentele tinerilor, fiindcă "Bătrîne, de unde știm noi
Sergiu, lasă-te pensionat ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10914_a_12239]
-
una sau alta din revistele noastre de cultură. Și, în ciuda conului de umbră în care le-a fost împins domeniul, ei sînt pe cale să alcătuiască o familie filozofică, adică o comunitate umanistă a cărei atmosferă are toate trăsăturile unei veritabile bresle: afinități tematice, spirit de competiție, elan polemic și dorință de afirmare. Din această generație face parte Adrian Niță. Cercetător științific la Institutul de Filozofie și Psihologie ,Constantin Rădulescu-Motru" al Academiei Române, cu un doctorat în filozofie la Universitatea din București și
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
direct de către guvern, prin intermediul Guvernatorului BNR, Mitiță Constantinescu, care era și el controlat, iar evaziunea fiscală și falimentul băncilor se intenționau a fi evitate. Acesta a fost motivul prezenței bancherilor în structurile partidului și mai târziu și parlamentul corporatist.Toată breaslă bancherilor a primit funcții de deputati sau senatori în scopul menținerii ordinii fiscale și financiare. Mitiță Constantinescu a fost cel care a reușit, la sugestiile regelui, să mențină finanțele statului. Adtfel, regele Carol al-II-lea i-a cerut lui Mitiță Constantinescu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
industrie erau realizate de stat prin intermediul Ministerului Economiei Naționale, condus de Mitiță Constantinescu. Guvernele regimului autoritar carlist se împrumutau de pe piața internă de la diferite instituții financiare, contactând credite rurale, în vederea susținerii agriculturii 24. Prin planificarea și naționalizarea economiei, prin apariția breslelor, prin etatizartea sindicatelor, regimul carlist se asemenăna tot mai mult cu sistemele autoritare și totalitare, care au fost experimentate în deceniul al patrulea și în cele care au urmat și denotă tendința generală de control a societății, economiei, sindicatelor, breslelor
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
breslelor, prin etatizartea sindicatelor, regimul carlist se asemenăna tot mai mult cu sistemele autoritare și totalitare, care au fost experimentate în deceniul al patrulea și în cele care au urmat și denotă tendința generală de control a societății, economiei, sindicatelor, breslelor, prin inermediul pseudo-ideologiei colectiviste, de orientare fascista. În loc de concluzii Funcționarea statului român, în perioada 1938-1940, după principiile ideologice ale corporatismului, a reprezentat un minus pentru evoluția politică, economică și socială. Organizarea corporatistă a breslelor a avut efectul centralizării sindicatelor și
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de control a societății, economiei, sindicatelor, breslelor, prin inermediul pseudo-ideologiei colectiviste, de orientare fascista. În loc de concluzii Funcționarea statului român, în perioada 1938-1940, după principiile ideologice ale corporatismului, a reprezentat un minus pentru evoluția politică, economică și socială. Organizarea corporatistă a breslelor a avut efectul centralizării sindicatelor și controlul acestora. Organizarea corporativa era doar un surogat deoarece clasa politică nu credea în ea, după cum nu credea nici în organizarea și funcționarea partidului unic. În ordinea corporatistă, "libertatea economică nu este respectată mai
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
să planifice și să dirijeze economia, așa cum anunțase odată cu apariția instituției. Consiliul Superior Economic a fost instituit pentru a coordona economia corporatistă prin politici de planism și etatatizare economică, insă instituția corporatistă în statul român autoritar a fost cea a breslei 26. Arhitectură breslei avea două dimensiuni una pe vericală și alta pe orizontală, care pun în lumina misiunea economică pentru care a luat naștere și anume dirijarea și coordonarea politicilor economice, în special cele de import și export. Note 1
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
să dirijeze economia, așa cum anunțase odată cu apariția instituției. Consiliul Superior Economic a fost instituit pentru a coordona economia corporatistă prin politici de planism și etatatizare economică, insă instituția corporatistă în statul român autoritar a fost cea a breslei 26. Arhitectură breslei avea două dimensiuni una pe vericală și alta pe orizontală, care pun în lumina misiunea economică pentru care a luat naștere și anume dirijarea și coordonarea politicilor economice, în special cele de import și export. Note 1 Constantin Argetoianu, "Desbaterile
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]