1,854 matches
-
5 septembrie 1940 și septembrie 1944, ca publicație care exprimă politica guvernamentală. Director este C. T. Bobe. În pagina sa literară și-au dat întâlnire scriitori ca N. Davidescu, Nicolae Roșu, Victor Ion Popa, Perpessicius, care susține rubrica „Mențiuni critice”, George Breazul la „Cronica muzicală”, Ion Vlasiu la „Cronica plastică”. Alte rubrici: „Pagini memorialistice”, „Revista presei străine”, „Justiție”, „Economie, finanțe, agricultură”, „Tribuna muncitorească”, „Știri diverse”. Mai colaborează E. Lovinescu, Tudor Mușatescu, N. Mihăescu, Vlaicu Bârna, Ion Larian Postolache, Ionel Teodoreanu, Ștefana Velisar-Teodoreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285164_a_286493]
-
însă cu național-țărăniștii și nu era ușor să o miști din făgașul ei. Pentru aceea am închiriat un camion și cu un grup de băieți am hotărât să vizităm într-o zi de Duminecă, satele Drăguș, Sâmbăta de Sus și Breaza. Zis și făcut. Am plecat de dimineață și am ajuns în Drăguș când lumea era la Biserică. Am intrat cu toții în Biserică și am stat până la sfârșitul slujbei. După terminarea serviciului Divin, lumea a ieșit în fața Bisericii; era popor mult
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cisek, N. M. Condiescu, Anastase Demian, Oscar Han, Nae Ionescu, G. M. Ivanov, Adrian Maniu, Alexandru Marcu, Gib I. Mihăescu, Ion Pillat, Ion Marin Sadoveanu, Pamfil Șeicaru, Francisc Șirato, Tudor Vianu, V. Voiculescu. De la numărul 12/1928 se adaugă G. Breazul, G. Călinescu, V. Ciocâlteu, Radu Dragnea, Mircea Eliade, Petre Marcu-Balș (Petre Pandrea), Sorin Pavel, Dragoș Protopopescu, Zaharia Stancu și Sandu Tudor. Alții, tot mai mulți, vor apărea, succesiv, în anii următori, printre ei aflându-se D. Caracostea, Aron Cotruș, N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
plastică, datorită competenței lui Oscar Walter Cisek, semnatar al rubricii în anii 1923-1929, și profesionalismului succesorilor săi, Aurel D. Broșteanu și V. Beneș. Mișcarea muzicală a fost urmărită în revistă doar intermitent, însă de un specialist de întâia mărime, G. Breazul. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
și extrem de viu în notație. Apărute târziu și puțin cunoscute, cele două jurnale se înscriu în prim-planul valoric al diaristicii românești. O bogată corespondență le completează: scrisori către și de la, între alții, G. Baiculescu, Geo Bogza, Al. Boldur, G. Breazul, Șt. Ciobanu, C.C. Giurescu, Al. Gonța, mitropolitul Gurie, Pan Halippa, G.T. Kirileanu, Leca Morariu, I. Pelivan, Radu Rosetti, M. Sacerdoțeanu, Dan Simonescu, Dumitru Stăniloae, Milan Șesan. Ca istoric al culturii, M. descoperă și editează circa o mie de documente și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
unic. În dosarul din care cităm în acest episod, am găsit la fila 3 un „Tabel nominal de cadrele județienei (sic!, n.n.) noastre care au fost date în diferite munci”. Astfel, tov. Căpităniță Gheorghe fusese trimis la Școala de ofițeri Breaza iar „...tov-ii Chirilă Neculai, Baltă Gheorghe, Olaru Gheorghe și Volocaru Mihai”, fuseseră trimiși să se școlească pentru viitoarele cadre „de nădejde” ale Ministerului Afacerilor Interne, la o școală de ofițeri. Bănuim că acești oameni aveau șase sau șapte clase, de vreme ce
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
astăzi pe alții să pătimească? Ceea ce întreprinde el astăzi este conform cu convingerile sale comuniste, cu năzuințele sale din tinerețe? Dar Constantin Dăscălescu, care s-a considerat un părinte al noului Galați? Nu-i crapă obrazul de rușine acestui țăran din Breaza de Sus când semnează acte prin care nenorocește oameni ca și el? Niciunul dintre acești doi oameni, cu mari răspunderi pe hârtie, nu are nicio tresărire când sprijină ca niște mecanisme lipsite de gândire și simțire actele izvorâte dintr un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu vin care azi se vinde doar în revoltătoarele shop-uri, pe bani, nu pe lei! Sărac român ajuns mai sărac și mai amărât ca niciodată! Sub Gheorghiu-Dej mai era încă abundență de alimente, dar nu pentru că Gheorghiu-Dej era mai breaz ca Niculiță, ci pentru că construcția comunismului nu era încă multilateral dezvoltată. E drept, Gheorghiu-Dej nu a avut o academiciană care să-l secondeze la rele. Elena asta este de o intrigărie și o răutate ce înspăimântă cetatea totală. Ceva trebuie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
VÎJEU, Titus (1.VIII.1948, Breaza), poet și publicist. Este fiul Anei (n. Candrea) și al lui Constantin Vîjeu, muncitor. A urmat la Breaza școala generală (1955-1962) și Liceul „Aurel Vlaicu” (1962-1966), iar la București Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, secția teatrologie-filmologie (1966-1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
VÎJEU, Titus (1.VIII.1948, Breaza), poet și publicist. Este fiul Anei (n. Candrea) și al lui Constantin Vîjeu, muncitor. A urmat la Breaza școala generală (1955-1962) și Liceul „Aurel Vlaicu” (1962-1966), iar la București Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, secția teatrologie-filmologie (1966-1971). Redactor la revista „Astra” din Brașov (1971- 1972), vine în Capitală, unde va lucra în cadrul Radiodifuziunii Române ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
București (1947-1952), Secția Profesor de muzică și Dirijat de cor, unde s-a bucurat de îndrumarea unor profesori de valoare, ca: Ioan D. Chirescu (teoria muzicii și solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Marțian Negrea (contrapunct), Tudor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea, George Breazul (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru, Emilia Comișel (folclor muzical), Dumitru D. Botez, Ioan D. Vicol (dirijat de cor și ansamblu coral). După absolvire, în anul 1952, a fost încadrat ca preparator principal, disciplina Istoria muzicii, la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
el practicat și sub forma unor simple note de jurnal. Însăilăm azi ceea ce ne iluzionăm că am fi avut curajul ori doar caracterul de a fi gândit și notat ieri. Îi lăsăm pe ceilalți să creadă că am fost mai breji decât am fost și sfârșim prin a crede noi înșine în această minciună. Al doilea. Citesc un articol publicat într-un cotidian occidental, text din care se poate înțelege că aș fi unul din apărătorii necondiționați ai memoriei lui Mircea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
era: „Copiii stăpânilor noștri sunt astăzi stăpânii copiilor noștri”. Poziția mea a fost că un om ca dl Petre Roman nu e vinovat de opțiunile și comportamentul părinților săi. Dar atunci când dl Roman dovedește că nu e cu nimic mai breaz decât mediul din care se trage, nu văd nici un motiv de a nu i se spune verde în față cine este. Pe de altă parte, atâta vreme cât dl Roman se află la putere și reprezintă România în relațiile ei cu lumea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
de crini/ Lumină lină cuib de ceară/ Scorburi cu miere milenară”. Una dintre puținele cărți pe care am dorit să le iau cu mine atunci când a trebuit să părăsesc România - 24 iulie 1985 - era culegerea de Colinde întocmită de G. Breazul, scoasă în colecția Cartea Satului de Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, în 1938, la Scrisul Românesc S.A. din Craiova. Mi-a fost „reținută” la Aeroportul Internațional Otopeni. Am recuperat-o. O răsfoiesc mai ales de Crăciun și de Paști. Desenele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
celorlalți doi. Acestei realități nu i se poate răspunde, cred eu, cu încercări de a elima pe viitor din cursa electorală candidați ca Le Pen și partide ca Frontul Național fără a fi acuzat că nu ești cu nimic mai breaz decât cei pe care-i pui la stâlpul infamiei. Ce vină poartă Jean-Marie Le Pen că Lionel Jospin nu a știut, cum exact indică și un articol din The Economist, dacă să candideze ca un social-democrat ori ca un socialist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
unui trust de presă și a beneficia de contracte de monitorizare... a presei? Adică, e acceptabil să fii, simultan, jucător și arbitru? Mă bucur să aflu că nu îți plac televiziunile și ziarele de partid. Mă întreb, însă, sunt mai breze televiziunile de sindicat și ziarele de gașcă? Îmi spui că la Realitatea, Europa FM sau ziarul pe care-l conduci poți să te exprimi atât de liber încât să nu-ți fie rușine de profesiunea pe care ți-ai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
oameni de afaceri” și staruri mediatice - care cunosc Occidentul mai ales din turism, din „delegații” și din presa larg accesibil... - afirm... adesea c... exist... corupție și la alții, ba chiar la toti, c... nici Grecia ori Portugalia nu erau mai breze la aderare (Grecia, e drept, nu e nici acum), c... și vecinele central-europene au fost primite în UE înainte de a întruni criteriile de aderare etc. Dar anxietatea preader...rii începe s...-si croiasc... drum spre spiritul nostru public, unde genereaz
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
cum și al ultimului tramvai cu patru cai, de ham și cetlăiași, care urca, În plesnete de bici și chiote, strada Câmpineanu pe lângă Teatrul Național, și al cărui taxator de pe vremuri m-a recu noscut deunăzi ca pe un cal breaz, după trei zeci de ani, așa cum o să mă recunoască, sunt sigur, În barca lui Charon, și tot ca taxator al pasagerilor cu sufletele Încărcate de păcate; și am călătorit, iavaș iavaș, În tramcarul cu doi cai al lui Toma Blân
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru orișice altceva afară de (slăbiciunea lui, n-ai ce-i face!) ridicarea spirituală, morală, culturală, națională și profesională a neamu lui nostru românesc! Cine dintre dumneavoastră, cititorii mei de astăzi, nu ați auzit de Casele Naționale? De realizările acestora de la Breaza, cum și de manifestațiile, când mai gălăgioase și când mai dis crete, ale acestei firme, falită Încă de la Începuturile ei practic-experimentale, așa cum Încercase să se așeze, obținând, În acest scop, tot materialul baracamentelor fostei armate din Moldova, din care nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o fabrică metalurgică la Vitan, pentru pregătirea meșteșugărească a tinerelor vlăstare de la țară; și mai Înființând - singurele care au rezistat dintelui vremii, care nu cruță [nici] cele mai nobile intenții și mărețe Înfăptu iri - cârciuma cu restaurantul și cofetăria de la Breaza, exce lente toate, dar botezate cu ipocrizie Temperanța și servind clienților intemperanți ai limuzinelor În drum pe Valea Pra hovei mâncări, prăjituri și băuturi din cele mai alese și care nu aveau nimic de-a face cu propovăduirea temperanței. Rea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
români prin cartea sa intitulată (țineți-vă râsul!) Omul de nădejde! Generalul Manolescu Își măritase fata frumoasă cu unul din rechinii cei mari cu nume cosmopolit, furnizor de armament străin și gazdă primitoare a nemților În vila lui măreață de la Breaza, fieful familiei Manolescu și sediul câtorva afaceri cul turale ale acesteia. Vă Închipuiți hazul nostru, al celor care-i cunoșteam pe toți din această bandă, când l-am văzut, curând de tot, atunci când Împrejurările s-au schimbat, pe acest ginere
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai era pe plac nici lui și nici fetei, consolată Însă cu toate lucrurile de mare preț rămase pe urma soțului, dat afară pe ușă numai cu ce [avea] pe el. Mai rămăseseră morții neatinși de inițiativele genera lului de la Breaza, pe care l-am văzut Într-o bună zi adminis trând și prezidând, sub patronajul sau patrafirul Sf. Patriarhii, o operă pioasă de reamenajare a cimitirelor cu ostași morți pentru Patrie, construindu-li-se, adică, monumente, capele, cruci, troițe, lespezi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la Prăjești - Bacău până la data de 1 august 1957, când am primit numirea de vicar la Onești - Bacău. Pe data de 1 iulie 1958 am primit numirea de vicar la parohia catolică Bărgăoani; erau multe filiale: Tupilați, Văleni, David, Talpa, Breaza și Dochia. Bărgăoanii se află în județul Neamț. Pe data de 25 mai 1962 am fost arestat împreună cu Pr. Matei Ghiuzan și am fost duși la Piatra Neamț în mașini Dacia separat, în mașina mea era locotenentul de securitate Teodor Popa
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Și nuntă fac curând-curând. Una de pomină, însângerată... Du-te naibii! Mi-ai stricat tot cheful! Prăpăditule! îl boscorodește Ștefan și-i întoarce spatele. Vorbeam de brașoveni... Trebuie să-i înțelegem și pe ei. Sunt speriați. Parcă noi suntem mai breji? Facem noi pe grozavii, dar inima-n noi... cât purecele. Noroc că nu suntem singuri... Scrie-le Ioane: "Fiți pe pace! Ne vom uni cu regele vostru Mathias și cu Cazimir al Poloniei. Așteptăm ajutoare și din Apus. Împreună, vom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Tăutu, cu haz, Cracovia-i în fierbere: Cazimir sărbătorește tăierea buricului celei de-a unsprezece odrasle regale. Teribil bătrânul! spune admirativ Ștefan, tușind cu subînțeles. Păcat că nu-și dovedește bărbăția și pe câmpul de luptă... Parcă Laiotă Basarab îi mai breaz? Nici nu l-ai săltat bine în tron și iaca a și trecut cu arme și bagaje în tabăra osmanlâilor, spune Șendrea. Valvârtej a ridicat praful șleaurilor spre Stambul, să sărute papucul Padișahului și să-i închine țara, îl înfierează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]