1,849 matches
-
-i atingă hainele și să-i sărute mâna. A doua zi, în Vinerea Mare de dimineață, Ștefan stătea în cancelarie de vorbă cu secretarul italian. Intră grăbit un comis de al treilea rang și, după ce l salută reverențios pe prinț, spuse: — Breazul domniei tale e tot numai o spumă, nimeni nu se poate apropia de el. Turculeț zice că trebuie să-i lase sânge și noi nu știm ce să facem. Cum poruncește domnia ta? — Turculeț este aci? Când Ștefan citi nedumerirea pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu știm ce să facem. Cum poruncește domnia ta? — Turculeț este aci? Când Ștefan citi nedumerirea pe chipul italianului, se corectă rapid. Este în grajd? — Da, așteaptă porunca domniei tale. Cu două vorbe, Ștefan îl expedie pe secretar și pe comis. Breazul, numit așa pentru pata albă din frunte, fusese primit în dar de la vodă, când câștigase o întrecere de călărie. De atunci, unde era Ștefan era și Breazul. Turculeț, un fel de veterinar specialist în creșterea cailor, fusese maestrul de echitație
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domniei tale. Cu două vorbe, Ștefan îl expedie pe secretar și pe comis. Breazul, numit așa pentru pata albă din frunte, fusese primit în dar de la vodă, când câștigase o întrecere de călărie. De atunci, unde era Ștefan era și Breazul. Turculeț, un fel de veterinar specialist în creșterea cailor, fusese maestrul de echitație al lui Ștefan, iar acum lăsa impresia că este un fel de paznic al lui Breazu. Înainte de a intra în întunericul grajdului, Ștefan duse mâna instinctiv la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ce? Ascultă, nu mă mai mări atât, că nu sunt vodă. — Am de tăinuit cu domnia ta și zidurile au urechi. Ești urmărit îndeaproape. Moșul domniei tale, marele spătar Mihai, știe că i-am prins urzeala, așa că am pus în ovăzul Breazului azi de dimineață niște ierburi uscate ca să-l fac să asude și să spumege, să te pot scoate în codru. — Ești nebun. Dacă moare calul, o să dai de greu. Se auzi ca un nechezat râsul lui Turculeț. Ajunseseră la un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Metternich despre virulența epidemiei de holeră de la București, ceea ce îi determina și pe cei ce mai rămăseseră în oraș să fugă în grabă la țară. Fostul domnitor al Țării Românești, Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica, s-a refugiat la Breaza, banul Grigore Brâncoveanu cu familia la Rîmnicu-Vîlcea, alți boieri și oameni înstăriți la Cîmpulung-Muscel, Câmpina, Vălenii de Munte, Târgoviște, Pitești și Ploiești 92. Dintr-o scrisoare trimisă mai târziu, la 3/15 septembrie 1831, de episcopul Râmnicului, Neofit Geanoglu, către
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să desfigureze fața marelui Sfinx. Ei s-au gândit că Allah le va și pune de-o parte câte o hurie și un munte de pilaf, dacă vor batjocori pe acel " idol păgân ". Și parcă posedatul Savonarola a fost mai breaz!... Dar să ne întoarcem la legende... - Să ne întoarcem? Cred că nici nu ne-am depărtat de aseară. - Voiam să-ți mai spun, zise gazda, încă un lucru: cum se pot deosebi într-o legendă sau în textul unui mit
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
avut o perioadă În care le spuneam că sunt instalator sau că vând asigurări. Apoi Încep să-ți povestească totul despre ei. Adică „Fac chestia asta ilegală“ sau „Nu bag asta În contabilitate“. Toți fac așa. Unul nu-i mai breaz, spune el, ridicând tonul de furie, corupți de rahat. Toată gașca, toți sunt niște corupți de rahat. Îl ginesc pe Toal cum se ridică și se cară, puțoi băgăreț care trage cu urechea. — Exact. Iar tu ești ofițer În forțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Mureș, munții Bucegi). Nu trebuie uitat nici faptul că sunt nume de locuri care, prin deonimizare (figura de stil implicată fiind numită antonomază), redevin cuvinte comune, cu altă semnificație însă decît apelativele de la care s-au format inițial (abrudeanca, hațegana, breaza, ardeleana - dansuri; anglie, olandă, americă, damasc - stofe; astrahan, caracul, merinos, bîrsană - rasă de oi și varietate de blănițe; babilonie - dezordine; balamuc - ospiciu (< localitatea Malamuc, unde se afla un astfel de așezămînt); bărăgan - pustiu; berlină - tip de automobil; bogdan - însemna în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au identificat „grilele“ folosite în cazul acestor schimbări: politică (Polițeni înlocuit cu Vadurile; Averești cu Deleni); religioasă (Călugăra Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în Grădinile). Cel puțin comice erau unele nume „noi“ menite să glorifice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
port în China, tarantulă < Taranto, oraș din Italia; tanagra < satul Tanagra din Beoția, Grecia; valeriană < Valeria, provincie romană din vechea Panonie; vodevil, cîntec din Vau-de-Vire, o vale din nord vestul Franței. Alte exemple mai apropiate de romînă: ardeleana, abrudanca, armeneasca, breaza, hațegana (dansuri), babilonie („haos“), bărăgan („pustiu, stepă“), bîrsană, caracul, astrahan (rase de oi), sibiu (specie de salam), berlină (un tip de caroserie auto), penteleu, dobrogea (brînzeturi) etc. Destul de multe nume de locuri supraviețuiesc ca nume de persoane: Adriana (< Hadria din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
s-a realizat toponimizarea: în primul rînd conversiunea, bazată pe figura semantică numită antonomază (și-a găsit băcăul, s-a supărat dunăre, Sadoveanu este ceahlăul literaturii romîne, aiudurile luptătorilor anticomuniști, o bucată de penteleu, un pahar de cotnari, abrudeanca, ardeleana, breaza, hațegana, brașoave etc.), și derivarea cu sufixe categoriale posesive locale, de apartenență etc. (bucureștean, mol dovenesc, morenar, mangaliot; Craioveanu, Craiovescu, Vălenaru). Numele de locuri, martori ai istoriei romînilor Dacă, privite sincronic, numele de locuri se înfățișează ca o haină care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formate de la același nume de persoană, care probabil că nu putea fi foarte frecvent și foarte răspîndit. Nu cumva unele dintre ele sunt numai omonime, avînd etimon (sau etimoane) diferite, chiar dacă soluțiile respective n-au fost suficient documentate și argumentate? Breaza Este numele unui oraș (turistic) din județul Prahova, a șase sate (din județele Bistrița Năsăud, Brașov, Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
turistic) din județul Prahova, a șase sate (din județele Bistrița Năsăud, Brașov, Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a șase sate (din județele Bistrița Năsăud, Brașov, Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Brașov, Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi toponimele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unui pîrîu (afluent de stînga al Oltului) și a două vîrfuri (în Munții Metaliferi și Subcarpații Lăpușului). Prin polarizare au fost formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi toponimele: Breza, Brezaia, Culmea Brezei, Brezenița, Brezeu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi toponimele: Breza, Brezaia, Culmea Brezei, Brezenița, Brezeu, Breznicioara, Breznița Motru, Breznița-Ocol, Brezoaele, Brezoaia (trei nume), Brezoi (patru nume), Pleșa Brezoiului, Brezon (germ. Brezonsdorf ), Cioaca Brezovii, Berezana, Berezeni, Berezlogi, Bereslogi, Berezna, Brezău și multe microtoponime cu forme și structuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi toponimele: Breza, Brezaia, Culmea Brezei, Brezenița, Brezeu, Breznicioara, Breznița Motru, Breznița-Ocol, Brezoaele, Brezoaia (trei nume), Brezoi (patru nume), Pleșa Brezoiului, Brezon (germ. Brezonsdorf ), Cioaca Brezovii, Berezana, Berezeni, Berezlogi, Bereslogi, Berezna, Brezău și multe microtoponime cu forme și structuri similare. În țările înconjurătoare există toponime asociabile
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
asociabile formal numelor de mai sus: slav. Brêza, Brêzoije, Brêzovo, sîrb. Brezov, ucr. Berezyna, Berezoń, Berezna, Bereznyca, rus. Berezinski. Majoritatea toponimelor prezentate mai sus derivă, direct sau indirect, din apelativul slav brĕza, „mesteacăn“. Pentru unele toponime, lucrurile sunt mai complicate: Breazul ar putea fi nume de persoană sau ar putea avea la bază apelativul romînesc breaz, „țintat alb în frunte“. Tot la antroponim (format de la ape lativul slav sau de la cel romînesc) trimit Teiul Breazului (și alte toponime cu aceeași structură
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Berezna, Bereznyca, rus. Berezinski. Majoritatea toponimelor prezentate mai sus derivă, direct sau indirect, din apelativul slav brĕza, „mesteacăn“. Pentru unele toponime, lucrurile sunt mai complicate: Breazul ar putea fi nume de persoană sau ar putea avea la bază apelativul romînesc breaz, „țintat alb în frunte“. Tot la antroponim (format de la ape lativul slav sau de la cel romînesc) trimit Teiul Breazului (și alte toponime cu aceeași structură), Brezești, Brezilă, Brezoiu, Brezoiasa, Culmea Brezoilor (și alte toponime cu aceeași structură), Brezoń (cu ń
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unele toponime, lucrurile sunt mai complicate: Breazul ar putea fi nume de persoană sau ar putea avea la bază apelativul romînesc breaz, „țintat alb în frunte“. Tot la antroponim (format de la ape lativul slav sau de la cel romînesc) trimit Teiul Breazului (și alte toponime cu aceeași structură), Brezești, Brezilă, Brezoiu, Brezoiasa, Culmea Brezoilor (și alte toponime cu aceeași structură), Brezoń (cu ń păstrat nepalatalizat total în Banat). Brezău este o adaptare fonetică romînească a unui slav Brezov (format cu sufixul ov
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
diminutiv), de la care și-au luat numele Culmea Proviței și satele Provița de Jos și Provița de Sus din județul Prahova. În Serbia există un nume de loc foarte asemănător, Pra(h)ovo. Ca și multe alte toponime din zonă (Breaza, Cîmpina, Doftana, Drajna, Slănic, Predeal etc.), numele provine dintr-o rădăcină slavă de sud prah, „praf“, urmată de sufixul slav frecvent în toponimie -ova (Bucova, Craiova, Sadova, Glogova, Brabova). Sensul ar putea fi, după unii, metaforic, trimițînd la apa care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sensul general al culorii, în timp ce bardzu, termenul autohton (folosit astăzi numai dialectal: în Transilvania, în aromână și în meglenoromână), și-a restrâns sensul, denumind culoarea albă sau bălțată a unui animal domestic (oaie, capră, catâr); în româna actuală, se folosește breaz (considerat de origine sud-slavă). Tot din sfera semantică a numelor de culori este cuvântul negru (< lat. niger), care se folosește ca termen general pentru a denumi culoarea respectivă, spre deosebire de murg și de lai, termeni folosiți pentru a denumi culoarea neagră
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pierde interesul față de mine. Ca și cum aș fi fost trădată de cei doi oameni în care aveam cea mai mare încredere pe lumea asta. Și mi se mai părea că toți bărbații erau niște nenorociți și nici unele femei nu erau mai breze! Taică-miu o înșelase pe maică-mea. Bărbatul cu care credeam c-o să mă mărit mă înșelase pe mine. Iar prietena mea cea mai bună era cea care îmi dărâma cu veselie idealul de fericire. Zâmbi cu tristețe. Acum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]