3,316 matches
-
de ieroschimonah, cu numele Daniil, cu aprobarea și binecuvântarea IPS Părinte Sebastian Rusan - Mitropolitul Moldovei și Sucevei, și se retrage la Schitul Rarău. După mărturia Părintelui Roman Braga, a adunat aici vreo doisprezece viețuitori proveniți din toate straturile sociale (inclusiv bucătari, chelneri, militari, vagabonzi), pe care îi iniția în tainele Rugăciunii lui Iisus și într-ale teologiei. Cum așezăâantul era folosit ca adăpost de către foști legionari, autoritățile comuniste au considerat că trebuie să fie o legătură între proaspătul ieroschimonah și mișcarea
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
una din ... XXI. XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD), de Adrian Lițu, publicat în Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016. (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...) Sticla de un kil’ de rom i-a adus-o Ghergheli, pe șest, de la bucătarul popotei deși Albert refuzase orice în schimbul serviciului ce i-l făcuse. Trebuia dosită și consumată tot pe șest. Era zi de duminică, zi liberă pentru cadrele militare. Ploaia de primăvară târzie îi asigura că ofițerul de serviciu își va face
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
ceremonios romul în căni împărțindu-l frățește. Nu puteau să închine decât într-un singur fel : - Hai liberareee !!!!!.... Citește mai mult (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...) Sticla de un kil’ de rom i-a adus-o Ghergheli, pe șest, de la bucătarul popotei deși Albert refuzase orice în schimbul serviciului ce i-l făcuse. Trebuia dosită și consumată tot pe șest. Era zi de duminică, zi liberă pentru cadrele militare. Ploaia de primăvară târzie îi asigura că ofițerul de serviciu își va face
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
furată de ruși. Desigur, ROMÂNIA MARE este România. M-am obișnuit cu Iacob atât de mult, încât voi suferi, când volens nolens va trebui să se întoarcă în România Mică.. Pritre alte calități ale lui Iacob, este și cea de bucătar, și cu regret constat, că în „arta culinară” este net deasupra mea, care mă laud, că sunt un bucătar grozav. Profesorul Iacob Cazacu-Istrati mai are un „defect”- e și poet. Am ctit cu plăcere poeziile lui excelente, scriindu-i și
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
când volens nolens va trebui să se întoarcă în România Mică.. Pritre alte calități ale lui Iacob, este și cea de bucătar, și cu regret constat, că în „arta culinară” este net deasupra mea, care mă laud, că sunt un bucătar grozav. Profesorul Iacob Cazacu-Istrati mai are un „defect”- e și poet. Am ctit cu plăcere poeziile lui excelente, scriindu-i și prefață la cartea “Petale de dor și vis”,editată la “Magna princeps”(președinte -Ioan Mânăscurtă). Deci, Iacob, când vii
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
căpitanului. Ne anunță că în curând vom decola și că venit timpul să ne legăm centurile. Se face liniște. Avionul își turează motoarele. Peste câteva minute suntem în aer. Un miros de mâncare începe să gâdile papilele olfactive. Posibil ca bucătarii încălzesc bucatele undeva în burta avionului. Miroase apetisant. După o jumătate de oră, sus pe afișajul electronic, se dă semnalul că putem să ne desfacem centurile. Pe culoare apar cărucioare încărcate cu băuturi. Toți pasagerii stau la locurile lor, în
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
voi există meserii ca “avocată”, “medică”, “mecanică” și altele similare ? - Încep să înțeleg la ce te referi. La noi, ca și la voi, meseriile nu se declină pe gen. Avocatul poate fi bărbat sau femeie, ca și medicul, mecanicul sau bucătarul. Bucătăreasa este și va rămâne o apreciată gospodină, pe când bucătarul, chiar femeie de-ar fi, este un om care a studiat și exercită artele culinare. Acum câteva mii de ani, o mișcare gen feminismul la care te referi, femeile, în
MILENIULM 4 ALT JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350533_a_351862]
-
Încep să înțeleg la ce te referi. La noi, ca și la voi, meseriile nu se declină pe gen. Avocatul poate fi bărbat sau femeie, ca și medicul, mecanicul sau bucătarul. Bucătăreasa este și va rămâne o apreciată gospodină, pe când bucătarul, chiar femeie de-ar fi, este un om care a studiat și exercită artele culinare. Acum câteva mii de ani, o mișcare gen feminismul la care te referi, femeile, în dorința de a se situa egale bărbatului și-au etalat
MILENIULM 4 ALT JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350533_a_351862]
-
închipuiți că vreun serviciu de kettering sau cum s-o spune pe românește acestui serviciu care, pe vremea împușcatului, se numea „Gospodina”, prepara gustoasele mâncăruri. Nu! Lucullus însuși inspecta bucătăriile (la plural că „este” mai multe), potrivea mirodeniile, ca Dinescu bucătarul senator, și grijea ca totul va fi perfect când Lucullus, invitatul lui Lucullus va fi servit la masă. Asta da sărbătoare. Dacă, cumva, cădea Joi, era dată liber și Vinerea în onoarea anului electoral. Cu 70 ani în urmă, când
LUCULLUS IA MASA LA LUCULLUS de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350654_a_351983]
-
preocupat de hrana lor zilnică sacrificându-se pe masa din bucătărie în cele mai originale ipostaze: mort de foame, mort de poftă sau mort de tot deoarece nu aveau altă masă. Să nu uităm riscul la care se expun mulți bucătari amatori în timpul preparării unei rețete culinare. Cine nu s-a tăiat la un deget...două, trei?... Cine nu s-a fript cu tigaia crezând că răspunde la telefon? Cine nu a alergat după o pisică hoață ce a “vânat” pulpa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
preocupat de hrana lor zilnică sacrificându-se pe masa din bucătărie în cele mai originale ipostaze: mort de foame, mort de poftă sau mort de tot deoarece nu aveau altă masă.Să nu uităm riscul la care se expun mulți bucătari amatori în timpul preparării unei rețete culinare. Cine nu s-a tăiat la un deget...două, trei?... Cine nu s-a fript cu tigaia crezând că răspunde la telefon? Cine nu a alergat după o pisică hoață ce a “vânat” pulpa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
revoluționar 1848 și a murit cu doi ani înainte de izbucnirea primului război mondial. Născut în satul Haimanale de lângă Ploiești la 30 ianuarie 1852, Ion Luca caragiale se trăgea dintr-o familie de actori, cu toate că, se pare, că bunicul său fusese bucătar, adus în țară de domnitorul Caragea, însă cei doi unchi ai săi, au fost însă actori cu faimă și în același timp au scris lucrări dramatice. Interesant e faptul că amândoi- și în special Costache Caragiale- au luat parte la
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
om minunat, mereu cu zâmbetul pe buze, nu treceai pragul casei sale fără să te ospăteze cu tot ce avea mai bun! Fie că îi erai prieten sau doar instalatorul venit să repare o chiuvetă, tata te punea la masa! Bucătar desăvârșit, era capabil să gătească un meniu regesc în doar câteva ore! Tata era o fire veselă și sociabila, mereu vedea partea bună a lucrurilor și paharul pe jumătate plin! Se bucură mereu să ne vadă pe noi, copiii lui
TATALUI MEU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345691_a_347020]
-
de la ea. S-a prorocit, de către părinți, că la sfârșitul lumii, această icoană va pleca pe mare, așa cum a venit. Una dintre bucuriile pe care le-a făcut această icoană celor rugători este următoarea: un tânăr pelerin, neprimind pâine de la bucătar, a primit de la Maica Domnului un galben, spre a-l da bucătarului. Bucătarul, dându-și seama de unde era galbenul respectiv, s-a căit. Legat de pâinea din mănăstire, aici s-a mai petrecut încă și o altă minune: când mănăstirea
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
icoană va pleca pe mare, așa cum a venit. Una dintre bucuriile pe care le-a făcut această icoană celor rugători este următoarea: un tânăr pelerin, neprimind pâine de la bucătar, a primit de la Maica Domnului un galben, spre a-l da bucătarului. Bucătarul, dându-și seama de unde era galbenul respectiv, s-a căit. Legat de pâinea din mănăstire, aici s-a mai petrecut încă și o altă minune: când mănăstirea nu a dat masă la hram, de frica foametei, fiindcă nu aveau
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
va pleca pe mare, așa cum a venit. Una dintre bucuriile pe care le-a făcut această icoană celor rugători este următoarea: un tânăr pelerin, neprimind pâine de la bucătar, a primit de la Maica Domnului un galben, spre a-l da bucătarului. Bucătarul, dându-și seama de unde era galbenul respectiv, s-a căit. Legat de pâinea din mănăstire, aici s-a mai petrecut încă și o altă minune: când mănăstirea nu a dat masă la hram, de frica foametei, fiindcă nu aveau destule
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
frați au evadat Și-au ajuns într-o pădure. Iedul s-a umflat de mure, Însă lupu-nfometat, N-a găsit niciun vânat Și l-a pus pe ied s-adune Niște vreascuri, numai bune Pentr-un foc mai răsărit. Lupul, bucătar vestit, O mâncare-a pus pe masă: Ied pe varză. Delicioasă! Morala Cred că știu chiar și profanii Despre ce vorbesc acum: Mult mai răi decât dușmanii Sunt tovarășii de drum. Referință Bibliografică: Lupul, țapul si varza / Dan Norea : Confluențe
LUPUL, ŢAPUL SI VARZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352152_a_353481]
-
stropite cu parfum. Iar băieții de-nsurat, la casa lor își fac drum. Preambul al dragostei, e un ritual păgân. Denaturând obicei sacru, din botez creștin. Din rândul femeilor, cele ce se cred mai tari, cer favoare soților, să le fie bucătari. Odată-n an să fie, de ziua nevestelor, scutite-n căsnicie, de corvoada caselor. Petrecere plănuiesc, cu fast și veselie. Țonțoroiul dănțuiesc, bărbații să nu știe. Spunând că „se iordănesc”, plăcerilor le dau frâu. Beau, mănâncă, chefuiesc, ziua și noaptea
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
buletinul este nou, a început să-l întrebe pe Kemet verzi și uscate. Când și-a epuizat multele întrebări, l-a luat de mână și l-a prezentat celor care erau în tura de dimineață. L-a dat pe mâna bucătarului șef Ilie Stârceanu. Acesta deja știa povestea lui Kemet de la tanti Maria care era bucătăreasă la cantină. I-au dat să mănânce cât nu putea să mănânce un copil și apoi l-au dus la sala unde se pregăteau zarzavaturile
KEMET LA CANTINA RAFINĂRIEI VEGA. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355312_a_356641]
-
-i dea lucru. Ce era de făcut aici? Lăzile cu morcovi, cartofi și alte zarzavaturi trebuiau golite într-un bazin pentru a fi spălate. De aici fiecare sortiment era preluat de cele care le pregăteau pentru a fi duse la bucătari. Nu era timp de povești, mâncarea trebuia să fie gata la ora fixă. Kemet era învățat cu manevrarea lăzilor, așa că nu i se părea ceva greu, iar fetele chiar se mirau de îndemânarea puștiului. Referință Bibliografică: KEMET LA CANTINA RAFINĂRIEI
KEMET LA CANTINA RAFINĂRIEI VEGA. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355312_a_356641]
-
Cu meseria mea n-o să rămân vreodată fără lucru!” Și în acest context mi-a povestit o altă întâmplare de care-și amintise: cunoscuse o franțuzoaică cu care se împrietenise. Tatăl fetei s-a oferit să-l învețe meseria de bucătar. „Numai sosuri erau vreo două-trei sute! Paul, tatăl prietenei mele fusese bucătar la una din camerele parlamentului francez”. Mai târziu însă, când a ajuns în Canada, a regretat încăpățânarea, refuzul său, pentru că acolo erau la mare căutare cunoscătorii bucătăriei tradiționale
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
context mi-a povestit o altă întâmplare de care-și amintise: cunoscuse o franțuzoaică cu care se împrietenise. Tatăl fetei s-a oferit să-l învețe meseria de bucătar. „Numai sosuri erau vreo două-trei sute! Paul, tatăl prietenei mele fusese bucătar la una din camerele parlamentului francez”. Mai târziu însă, când a ajuns în Canada, a regretat încăpățânarea, refuzul său, pentru că acolo erau la mare căutare cunoscătorii bucătăriei tradiționale franceze și cele mai luxoase restaurante din Quebec preferau bucătarii sosiți de la
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
mele fusese bucătar la una din camerele parlamentului francez”. Mai târziu însă, când a ajuns în Canada, a regretat încăpățânarea, refuzul său, pentru că acolo erau la mare căutare cunoscătorii bucătăriei tradiționale franceze și cele mai luxoase restaurante din Quebec preferau bucătarii sosiți de la Paris. Dar lui Mitică nu i-a plăcut rutina! Pe el îl stimulase dintotdeauna ineditul, situațiile noi care-i puneau la încercare inteligența și spiritul, și care-i ofereau apoi, satisfacții. Era descurcăreț, îndrăzneț! Și asta l-a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
a revăzut cu nea Mitică și s-a numărat, chiar, printre apropiații lui. Omul era simpatic și în special cei mici, copiii lui nea Mitică, se simțeau confortabil în prezența lui. Grigore Coroiu știa să gătească la fel de bine ca un bucătar profesionist. Avea însă, și el, o meteahnă: era un împătimit al ruletei și pierdea astfel toți banii, pariind la curse sau la jocuri de noroc. Dar nu era singurul, era o boală la modă! Asta nu-i afecta cu nimic
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
am trăit între intelectuali, ci faptului că am trăit între țărani, afirma cândva un mare scriitor francez, iar eu sunt în totalitate de-acord cu el, de aceea îmi voi scoate mereu pălăria în fața țăranului român”. La o șuetă cu bucătarul lui Nikita Hrușciov Dumitru Sinu călătorea cu avionul de la Paris la Los Angeles. Cum niciodată n-a fost zgârcit la vorbă și cum nimănui nu-i trebuie mult ca nea Mitică să-i devină simpatic, în acea călătorie nea Mitică
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]