2,036 matches
-
câte avea Bucovina asvară, au rămas numai trei: Junimea literară, Făt-Frumos și Orion de la București. Muguri le va ținea isonul” (p. 8). Veniți din satele dimprejur „ca un revoluționar sobor de focuri” (E.Ar. Zaharia, Antologie rădăuțeană, Cernăuți, Colecția Scriitorilor Bucovineni, 1943, p. 6)), tinerii liceeni visează la gloria literară. În atmosfera de intimitate fecundă din Internatul de Băieți „Ștefan cel Mare” și în dezbateri aprinse de cenaclu, beneficiind de o bibliotecă bine organizată și de sprijinul unor profesori (Emanoil Isopescu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Gheorghe Cârdei, Ion Roșca, Constantin Rotariu, Ghedeon Coca, George Putneanu, Victor Neculce, Ștefan Cuciureanu, Dragoș Vicol ș.a. Literatura acestei reviste „exprimă dragostea curată pentru folclor și tradiții, pentru istoria glorioasă a Moldovei, pentru frumusețea peisajului din valea Sucevei, din pădurile bucovinene... Ea a constituit și seva vitalității revistei... „Mugurii” au însemnat o tribună de afirmare a tinerelor talente, o școală a exprimării românești limpezi și muzicale, o emblemă de mândrie și demnitate în modestul Rădăuți” (I. Negură, în Tudor Opriș, op. cit
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
de mândrie și demnitate în modestul Rădăuți” (I. Negură, în Tudor Opriș, op. cit.). Revista „Muguri” publică versuri și proză, traduceri din literaturile franceză și germană, cronici literare, însemnări, profiluri literare, întreține o revistă a revistelor românești ale vremii, tipărește folclor bucovinean cules din satele rădăuțene, afirmându-se prin program, structură și calitatea materialelor ca o veritabilă școală a scrisului românesc din Bucovina vremii. Din textele publicate, reținem aici câteva, ilustrative din multe puncte de vedere: „Mult mister ascunde apa în adâncul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
de cruci”(Aurel Putneanu, tripticul Sat, Oraș, Țară, V, 1, 1934, p. 3). În istoria literară a Bucovinei, mai toți autorii plecați de aici sunt „mesageri ai unei arte, ai unui avânt de primăvară în poezie”, năzuind să impună specificul bucovinean („atmosfera de nord”, „goticul moldovenesc”) ca model al unității spirituale românești (Liviu Rusu, Pentru un fenomen cultural al Bucovinei, în „Iconar”, Cernăuți, II, 10, 1937, p. 4 și Elemente gotice în cultura Bucovinei, ibidem, 11, 1937, p. 3). Despre munca
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Sus" școală postliceală, în margine mînă o singură oaie cu talangă la gît, turismul rentabil din iluzia că nu-ți oferi singur serviciile, economia înșelăciune prin definiție, cît de echivalente schimburile! înserare prelungită cît să iasă din timp, orele vaci bucovinene că nu se mai rabdă și se vor mulse, halta Candreni km 117 în case bătrînești, căciula podurilor strivește pereții, una se ține, alta cu șița spartă, pîlc de vreme autonomă de muzeu, cel mai liniștit șes în muntele cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
intrând în clasa I. Era un elev mai deosebit, avea o statura atletica și era mai înalt față de ceilalți colegi de atunci, învață foarte bine, era foarte bun sportiv și foarte colegial, fiind în permanență îmbrăcat în frumoase costume naționale bucovinene. Având capacitatea și voință necesară, fiind și foarte sârguincios a promovat de două ori câte două clase în același an școlar și anume clasa 2 și 3 de liceu dând în același timp capacitaea și clasa IX și a X
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
Am văzut lumina zilei la 23 septembrie 1932 în comuna Fratautii Noi, județul Rădăuți, Bucovina, situată pe malul stâng al râului Suceava, comuna mare și frumoasă, atestata documentar încă de pe vremea marelui Ștefan Vodă. Părinții mei, Constantin și Veronica, țărani bucovineni, au primit o solidă instrucție și educație primară în școala generală centru cu predare în limbile română și germană, evident cu puternice accente austriece. Au fost școlari buni, având în principal note de “1”, nota maximă în sistemul de notare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93305]
-
mai vehementă dintre naționalități, ungurii. Prin Ausgleich-ul (compromisul) din 1867, imperiul era divizat în două părți, numite ulterior Austria, cu centrul la Viena, și Ungaria, cu capitala la Budapesta. Dintre regiunile de care ne ocupăm în mod special, ținuturile dalmate, bucovinene și slovene au trecut sub autoritate austriacă; Croația, Slavonia, Vojvodina și Transilvania au fost atribuite Ungariei. Franz Joseph se afla în fruntea ambelor părți, dar ca împărat al Austriei și rege al Ungariei. Exista o autoritate centrală la Viena, dar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Atacul insurgenților polonezi și pericolul ciumei 263 IV.4. Ancheta și pensionarea 271 IV.5. Ultima parte a vieții 281 Anexe 300 Zusammenfassung 445 Indice de nume 451 CUVÂNT ÎNAINTE De mai mulți ani, în peregrinările noastre istoriografice pe teme bucovinene, ne-am tot întâlnit cu un personaj fascinant, boierul iluminist Vasile Balș, a cărui personalitate politică și culturală, de excepție, ne-a urmărit de-a lungul timpului, determinându-ne în cele din urmă să-i dedicăm prezentul studiu cu caracter
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nu numai un distins om de cultură, iluminist și francmason, ci și un important militant politic, atât la nivel ideatic, cât și practic, care a dominat cu autoritate primele cinci decenii ale stăpânirii austriece în Bucovina, în calitate de deputat al stărilor bucovinene, dar și de înalt funcționar al statului habsburgic. Viața și opera sa, fixate pe coordonatele timpului istoric dat, pline de lumini și umbre, de reușite și eșecuri, apreciate și în același timp puternic contestate în epoca în care a trăit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
încă întrebuințat pe deplin"25. Abia pe parcursul secolului al XIII-lea și începutul celui următor folosirea numelui s-a generalizat în "Europa civilizată". În privința diferitelor forme în care era scris și pronunțat numele familiei Balș (Balsa, Balza, Balsichio, Balschuko), boierul bucovinean observă că acest lucru se datora diferențelor dintre limba greacă, oficială la acea dată la curtea domnilor de la Iași și București, și limba română, în care s la sfârșitul cuvântului, în special la numele proprii, se transformă și se pronunță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
special la numele proprii, se transformă și se pronunță ș. Formele Balsichio, Balschuko s-ar datora aceleiași situații, ele fiind diminutivele în greacă și română pentru Balș26. Pentru a întări și mai mult ideea apartenenței la marea nobilime moldoveană, baronul bucovinean argumentează în a sa istorie a familiei Balș că de-a lungul timpului aceasta s-a înrudit cu reprezentanți ai familiilor domnitoare din Moldova și Țara Românească, precum: Brâncoveanu (voievodul Constantin Brâncoveanu primise la 30 ianuarie 1695, din partea împăratului Leopold
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Engel, Schlözer, Sulzer sau cele ale iluminiștilor ardeleni 64. Evenimentele istorice din a doua jumătate a secolului XVIII aruncă lumină asupra timpurilor frământate în care Vasile Balș își începe viața. În copilăria și adolescența sa, viitorul iluminist și om politic bucovinean a cunoscut regimul turco-fanariot, a trăit războiul ruso-turc din anii 1768-1774, ce a adus speranțe, dar și multe deziluzii, a luat contact cu noile idei și aspirații politice, care frământau acum o parte a marii boierimi moldave și muntene, vizând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cursul său ținut în fața tineretului universitar, ideea relativ nouă a existenței unei legături relaționate între climă, hrană și specificul unei națiuni 98, idee pe care o vom întâlni mai târziu în scrierile lui Balș. De altfel, cu profesorul Mayer, boierul bucovinean se va întâlni la începutul ultimului deceniu al secolului al XVIII-lea, în cadrul "Asociației Secrete" din Viena, organizate din inițiativa primului 99. Cea mai mare influență asupra formării orizontului intelectual și politic al lui Balș a exercitat-o fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ale profesorului Sonnenfels, cu atacurile sale împotriva racilelor feudalismului, cu teza temeinic fundamentată a necesității luminării maselor, a progresului și a subordonării individului față de legile statului, a găsit răsunet în conștiința și mai apoi în scrierile tânărului Vasile Balș. Boierul bucovinean se va mai întâlni peste ani cu Sonnenfels, la Viena, în perioada când va funcționa în calitate de concepist la Consiliul Aulic de Război. În perioada șederii la Viena este foarte posibil ca Balș să-i fi cunoscut îndeaproape sau să fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
provincie imperială și din Moldova învecinată, dar, mai ales, de relațiile pe care acesta la avea la curtea domnului din Iași, prin intermediul rudelor sale94. Noul administrator al Bucovinei a luat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea situației edilitar-urbane a orașelor bucovinene, precum și pentru ridicarea economiei provinciei. Totodată, el a făcut o serie de propuneri pentru transformarea Bucovinei într-o zonă militarizată de graniță, precum și pentru reorganizarea politico-administrativă a noii provincii, care însă nu au fost acceptate pe moment de autoritățile centrale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
întruniri secrete, provocând chiar agitații în rândul poporului 99. Curtea din Viena nu dorea o amplificare a conflictului dintre Administrația Bucovinei și stările nobiliare locale. De aceea, a căutat să liniștească spiritele, fără a da însă satisfacție deplină cererii mazililor bucovineni. În acest sens, Consiliul Aulic de Război din Viena făcea cunoscut, la 9 iulie 1779, Comandamentului General al Galiției, că propunerea făcută de nobilii din Cernăuți de a alege trei reprezentanți din rândul lor, care să participe la deliberările Administrației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în Bucovina, cu explicația că cererea lor a fost reținută de Curtea din Viena și va fi luată în discuție la viitoarea organizare a districtului 100. Prin această promisiune se urmărea menținerea unei legături favorabile și deschise cu starea nobiliară bucovineană. Agitațiile mazililor au continuat însă și în anul următor, cu numeroase reclamații împotriva Administrației Bucovinei și a șefului acesteia. În urma acestora a fost suspendat din funcție ispravnicul de Suceava, șetrarul Ilie Cîrstea, și secretarul de limbă română Mihalachi Cerniovschi, acuzați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
În urma acestora a fost suspendat din funcție ispravnicul de Suceava, șetrarul Ilie Cîrstea, și secretarul de limbă română Mihalachi Cerniovschi, acuzați de abuzuri în serviciu, fiind numită o comisie de anchetă condusă de feldmareșalul Drechsel. După relatarea lui Enzenberg, mazilii bucovineni fuseseră instigați de unii ofițeri ca Umlau, Schmidebauer etc., precum și de consilierul aulic polonez Johann Döring, care fusese obligat să părăsească teritoriul Imperiului habsburgic 101. Ultimul nu era altul decât șeful lojei masonice "Minerva", înființată la Sadagura de ruși, în timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
viitorii grăniceri 110. În privința modalităților de încadrare viitoare a acestei achiziții în Imperiul habsburgic, opiniile au fost împărțite. Unele păreri aveau în vedere o unire a întregului district, fie cu Galiția, fie cu Transilvania. Altele vizau o împărțire a teritoriului bucovinean, prin care partea nord-estică până la râul Moldova să revină Galiției, iar partea vestică, muntoasă, să fie alipită graniței militare a Transilvaniei 111. Opinia generalului Enzenberg viza păstrarea integrității provinciei, fie sub actuala administrație, fie sub un regim militar de graniță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nume din Iași, care se arătase până atunci prietenos în toate împrejurările către Administrația provinciei Bucovina, cât, mai ales, a modului exemplar în care acesta se achitase de însărcinările date, atunci când a fost trimis în Moldova 115. Pentru sistematizarea stărilor bucovinene, în vederea introducerii în viitor a contribuției, din însărcinarea expresă a lui Schröder, în luna septembrie, șeful Administrației bucovinene, generalul Enzenberg, l-a trimis pe boierul Vasile Balș la Iași, spre a culege informații de la domnul Moldovei asupra boieriei mazililor, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ales, a modului exemplar în care acesta se achitase de însărcinările date, atunci când a fost trimis în Moldova 115. Pentru sistematizarea stărilor bucovinene, în vederea introducerii în viitor a contribuției, din însărcinarea expresă a lui Schröder, în luna septembrie, șeful Administrației bucovinene, generalul Enzenberg, l-a trimis pe boierul Vasile Balș la Iași, spre a culege informații de la domnul Moldovei asupra boieriei mazililor, a caracterului lor, precum și a modului în care erau tratați de regimul moldovenesc. Raportându-i din Lemberg lui Schröder
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
interesele tuturor stărilor provinciale, Balș s-a deplasat în toamna anului 1780 în capitala Imperiului habsburgic unde, pe 13 noiembrie, în cadrul unei audiențe a înmânat personal contelui Anton Hadik, președintele Consiliului Aulic de Război, în subordinea căruia se afla districtul bucovinean la acea dată, două memorii foarte importante, întocmite de el, cu rugămintea expresă ca acestea să fie prezentate împăratului Iosif al II-lea. Dorințele țării erau înfățișate sintetic autorităților centrale din Viena, într-o Prea plecată Pro-memorie și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
conțin o serie întreagă de termeni ca: națiune, patrie, fericire, umanitate, cetățean, obiceiuri, ignoranță, luminare, binele public etc., ca și formula bunului monarh, specifici vocabularului politic iluminist, comparabili cu cei ce apar în scrierile românești din Transilvania 124. Totodată, memoriile bucovinene sunt mai deschise aspectelor sociale și acțiunilor de modernizare a structurilor administrative și ecleziastice, fără a neglija însă problematica statutului politic. Ca atare, textul acestor documente, ce se constituie în prima manifestare politică importantă a românilor din Bucovina, după 1775
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
oamenii din epoca de azi se întrec să-și însușească principiile cele mai curate și după cum prin aceasta le este împărtășită puterea de judecată rafinată, care întărește sprijinul societății și fericirea vieții omenești", l-a determinat pe tânărul boier iluminist bucovinean, animat "de un imbold intern", să întocmească memoriul cu doleanțele bucovinenilor și să înainteze autorităților vieneze, "pentru o schimbare de folos obștesc a prosperității patriei"128. Totodată, "perspectiva fericită a unui viitor plin de bucurie" îl determina pe Balș, în numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]