924 matches
-
-și perpetueze specia prin victimele transformate în vampiri după moarte. Povestirile est-europene despre vampiri îi descriu ca fiind însetați de sânge și extrem de cruzi. Sunt asociați cu lupii, cu liliecii și cu păsările de noapte, cum ar fi de exemplu, bufnițele. Vampirii nu au vreo familie apropiată, în schimb au un "văr", și anume vârcolacul, în legătură cu care sunt menționați de obicei, după cum rezultă și din descrierea termenilor de mai sus (vârcolac și moroi). Creștinismul nu a putut sau poate nici nu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
repede. După ce a cutreierat lumea, fiul cel mic ajunge la ținta sa. Tânărul ajuns în vârful copacului, își recuperează săgeata. Coboară, socotind că "este sec de noroc", întrucât "nu-și aflase acolo pe scrisa lui". Pornește la drum cu o bufniță agățată de spinarea lui, urmată de un alai. Flăcăul se trezește lângă o zână frumoasă, însoțită de șase roabe, alături de șapte piei de bufniță. Toți nuntașii sunt uimiți de frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea în foc a pieilor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sec de noroc", întrucât "nu-și aflase acolo pe scrisa lui". Pornește la drum cu o bufniță agățată de spinarea lui, urmată de un alai. Flăcăul se trezește lângă o zână frumoasă, însoțită de șase roabe, alături de șapte piei de bufniță. Toți nuntașii sunt uimiți de frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea în foc a pieilor de bufniță, mireasa pleacă, zicându-i: Până nu vei izbuti să faci ce n-a făcut om pe lume, să nu dai cu mâna
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de spinarea lui, urmată de un alai. Flăcăul se trezește lângă o zână frumoasă, însoțită de șase roabe, alături de șapte piei de bufniță. Toți nuntașii sunt uimiți de frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea în foc a pieilor de bufniță, mireasa pleacă, zicându-i: Până nu vei izbuti să faci ce n-a făcut om pe lume, să nu dai cu mâna de mine." Plecând în căutarea zânei, se oprește într-o vâlcea și îl apucă somnul; aude trei draci
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat "pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna". În basmul Zâna Zânelor [Ispirescu], cea sortită i se înfățișează eroului sub forma unei bufnițe . În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise în pețit la căderea nopții. El nu se întorcea niciodată acasă mai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se întâmplă și în cazul peștilor sau insectelor. În definitiv, ele își formează o simbolistică aparte din însuși contactul lor cu necunoscutul. În aceeași categorie intră și păsările. Ele au un statut cu totul deosebit. De la vulturul lui Zeus și bufnița Atenei până la cele mai comune zburătoare (cioară, corb, șoim, porumbel, cucuvea, ciocănitoare, cocoș, găină etc.), toate au provocat mintea și imaginația umană. Probabil una dintre cele mai importante reprezentări se regăsește în imaginea păsării-suflet253. O asemenea reprezentare ar putea exprima
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
VIANU, Tudor, Transformările ideii de om, în vol. Opere 9, Editura Minerva, București, 1980. VLADUȚESCU, Gheorghe, Deschideri către o posibilă ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. VLADUȚESCU, Gheorghe, O istorie a ideilor filosofice, Editura Științifică, București, 1990. VLADUȚESCU, Gheorghe, Bufnița Minervei, Editura Științifică, București, 1996. WEBER, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere de Ihor Lemnij, Editura Humanitas, București, 1993. WITTGENSTEIN, L., Lecții și convorbiri despre estetică, psihologie și credința religioasă, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unul se încumetă// animalele pisicâine, crocomur, rinocalul/ să-i iasă întru întâmpinare. v. înnopteanu/ trece nestânjenit. vremea - ea nu/ mai trece. S-a oprit. mai departe, dr. cabalu/ de la geamul serei sale privește voios/ cum v. înnopteanu cu delicata sa bufniță blondă trece./ cu încetul, pe câmpul heraldic se lasă o noapte cam rece.// și steaua lumină de scut se înalță încet, migălos/ dantelând cu lumină și umbră o inscripție peste noapte./ v. înnopteanu înaintează printre heraldice șoapte.” Este un univers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
prin calamități naturale, războaie, epidemii etc.) trebuie spus că este considerat un derivat al sentimentului de milă. Acest sentiment se întâlnește și în lumea animală, mai ales pentru animalele tinere, indiferent de specie, la unele dintre ele fiind foarte puternic: bufnița, prihorul familial, maimuța (dacă mama moare puiul este imediat adoptat de oricare din membrii grupului), sau prietenia dintre leu și puiul de câine, atât de puternică încât după moartea câinelui și leul s-a topit treptat. Exemplele în natură sunt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
românilor, avertizat asupra faptului că "Istoria românilor este o istorie de contradicții nerezolvate" (Dumitrescu et al., 1999, p. 3), pe care autorii manualului nici măcar nu își propun să o dezlege. Caracterul oracular este înlocuit astfel de natura aporetică a istoriei. "Bufnița Minervei nu-și începe zborul decât în căderea serii"! Această sentință hegeliană, care arată prin mijloacele argumentării metaforice că filosofia istoriei nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este imaginea ornitomorfică a sufletului care rătăcește tot în Lumea aceasta, în moartea aparentă sau după moartea reală până la trecerea în Lumea cealaltă".238 Aceste "păsări mitice" au fost grupate în două categorii: păsările mesagere care anunță moartea (corbul, cucul, bufnița) și păsări care reprezintă diverse aspecte ale sufletului mortului (păsări reale columbeii, porumbeii, sau fantastice Pasărea Măiastră, Pajura). În mitologia morții, pasărea-suflet are multiple semnificații: alter ego al sufletului, apotropeu al mormântului, trofeu asupra morții, emblemă funerară, ornament somptuar, prăjitura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un câne. Ea când merge cu pădurarul prin pădure, cârâie și arată unde e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua) care anunță nenorocirea sau moartea, dar și vremea ploioasă sau vremea roditoare. Pasăre nocturnă, bufnița simbolizează înțelepciunea, reflecția, știința, misterul, moartea 274: "Cucoveaua e din vadană. Traia cu un om și el o bătea, că tot în urma lui îmbla
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua) care anunță nenorocirea sau moartea, dar și vremea ploioasă sau vremea roditoare. Pasăre nocturnă, bufnița simbolizează înțelepciunea, reflecția, știința, misterul, moartea 274: "Cucoveaua e din vadană. Traia cu un om și el o bătea, că tot în urma lui îmbla și-l temea. Bătând-o el așa, ea striga "vau! vau!" Și Dumnezeu a prefăcut-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să fie fericit, să i se Înmulțească neamul, un trai mai Îmbelșugat. Pentru realizarea acestor deziderate s-a bazat pe forțe proprii, dar a făcut apel și la forțe supranaturale să-l ajute. A dat interpretări viselor, cîntecului anumitor păsări ( bufnița moartea ) ,tăierea drumului de o pisică neagră ( nu Îți mergea bine În ziua respectivă ), ieșirea În cale cu vasele goale spre fîntînă, socotindu- le adesea prevestiri de rău În Întîmplari imediate din cursul vieții. Neîncrezător În puterile sale, și dornic
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lui Tudor Arghezi. Febra ascensională și purificatoare, preeminența spiritului și impactul său alchimic asupra materiei îi marchează lirismul. Poemele ulterioare se nutresc din aceeași magmă incandescentă, însă universul tematic se centrează pe eul liric răsfrânt asupra sa și figurat prin bufniță, sfinx și Narcis („Eu sunt a mea robie”). Universul liric se modifică în Ode italice (1925), obiectul adorației fiind acum peisajul natural și arhitectural-arheologic roman. Noutatea majoră se petrece la nivelul limbajului, evoluând de la tiparele versului tradițional spre logica abstrusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
nu pot să muncesc!..." (Elena Farago, Bondarul leneș) (i) "Mulți zic că neamul nostru nu este încă-n stare, / Ca altele, să facă cercări de-naintare, / Că-nvățătur-adâncă, idei, filozofie / Sunt prea vătămătoare l-a lui copilărie." (Grigore Alexandrescu, Mierla și bufnița) (j) "Un șoarece de neam, și anume Raton, / Ce fusese crescut sub pat la pension, / Și care în sfârșit, după un nobil plan, / Petrecea retirat într-un vechi parmazan, / Întâlni într-o zi pe chir Pisicovici, / Cotoi care avea bun
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
strălucitoare cu șase raze, care, după autori, „semnifică cele trei facultăți integrante la înființarea Universității (Filosofie, Drept și Științe)”, dar care neîdoielnic, pot fi receptate și cu semnificația lor masonică (în proiectul inițial erau propuse simbolurile cunoscute și istoricește acceptate, bufnița, balanța și compasul, pentru cele trei facultăți inițiale, Filosofie, Drept și Științe). În legătură cu reversul medaliei aniversative din 2010 vom prelua un text al arhitectului Gh. Curinschi pe care l-am folosit ori de câte ori a venit vorba de palatul Universității, acest edificiu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 50 ANI. Aversul și reversul medaliei respective mai cuprind, alături de inscripția menționată mai sus, chipul profesorului în profil spre stânga și o reprezentare alegorică a Înțelepciunii (femeie încoronată cu lauri, care ține în mâna dreaptă o bufniță). Cincisprezece ani mai târziu, în 1936, se realizează o altă medalie. Aceasta are menirea să marcheze 65 de ani de viață ai lui Nicolae Iorga și 30 de ani de când, în aprilie 1906, apăruse revista NEAMUL ROMÂNESC. După cum se poate
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
poezie per sane. De fiecare dată cînd se termină o poveste începe o alta. Ca în 1001 de nopți sau în faimoasa Conferință a păsărilor, de Farid Al-Din'Attâr. Păsările care pleacă în pelerinaj spre muntele Qâf, conduse de o bufniță, în căutarea lui Simorgh, regele lor, traversează numeroase văi, valea iubirii, valea detașării, valea minunării... În fiecare vale traversată, bufnița le spune păsărilor o poveste, fără a o încheia vreodată și dacă i se cere să o facă, ea continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în faimoasa Conferință a păsărilor, de Farid Al-Din'Attâr. Păsările care pleacă în pelerinaj spre muntele Qâf, conduse de o bufniță, în căutarea lui Simorgh, regele lor, traversează numeroase văi, valea iubirii, valea detașării, valea minunării... În fiecare vale traversată, bufnița le spune păsărilor o poveste, fără a o încheia vreodată și dacă i se cere să o facă, ea continuă cu altă poveste și tot așa. Această structură a infinitului, pe care Rahimi o moște nește din Iran și din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata), pițigoi (Parus sp.), muscari (Muscicapa sp.), sfrâncioci (Lanius sp.), sturzi (Turdus sp.). Apariții rare sunt păsările răpitoare de talie mare: codalbul (Haliaeetus albicilla) și acvila țipătoare mare (Aquila clanga). Mai apar șoimi și răpitoare de noapte: bufnițe, cucuvele. Dintre mamifere, o prezență aparte o reprezintă vidra (Lutra lutra) care își găsește adăposturi în malul apei (cea mai mare populație de vidre din țară). Mai apar: popândăul (Spermophylus citellus) și liliacul comun (Myotis myotis). ACUMULAREA CHIRIȚA Încadrarea teritorial-administrativă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
familiaris (cojoaica), Muscicapa striata (muscarul sur), Fringilla coelebs (cinteza). De mare importanță sunt păsările răpitoare de zi (Falconiformele), toate fiind specii periclitate. Aici cuibăresc: Buteo buteo (șorecarul) și Accipiter gentilis (uliul găinilor). Dintre răpitoarele de noapte, cuibăresc aici: Bubo bubo (bufnița), Athene noctua (cucuveaua), Asio otus (ciuful), Glaucidium passerinum (ciușul) și Strix aluco (huhurezul). În zona tufișurilor și zăvoaielor cuibăresc mierlele (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla). În fânețe și margine de pădure găsim: presuri (Emberiza
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
-n selba cea obscură, Mi se-ncură Riga Elfilor pe cal! Depărățeanu e un bucolic în stilul Salvator Rosa, cu tablouri imense, fără sălbăticii, poiene mari cu aburi ce se strâng sub lună, în ruină sombră populată de ciovlice și bufnițe. Teatrul lui Depărățeanu e neglijabil. Don Gulică sau Pantofii miraculoși, comedie-vodevil, nu-i decât o puerilă încercare burlescă. Grigore-vodă, dramă istorică în cinci acte, e plină de anacronisme și stângăcii, în proasta tradiție Bolintineanu. La curtea lui vodă sunt "o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
imprudent: „Călător nenorocit, Fugi de-acele căi pocite...” Un tablou mai substanțial nocturn aflăm În Noaptea Sfîntului Andrii din ciclul Mărgăritarele. Descoperim un Bolintineanu mai puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii urlă cu ochii ațintiți la lună, cîmpul geme, arama rece din turn bate miezul nopții... Strigoimea, sub ochiul marelui Satan, Încinge o horă lingă turnul creștinesc. Din morminte ies sufletele blestemate: „Acum, iată, pe mormînturi, Clătinați, bătuți de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
despre Enciclopedia Ortodoxiei Românești, coordonată de profesorul Mircea Pădurariu, și Biserica și elitele intelectuale interbelice, cartea lui Constantin Mihai. Mult mai generos în aprecieri (,,două volume esențiale în înțelegerea faptului religios contemporan") este Mirel Bănică cu cărțile lui Mihail Neamțu (Bufnița din dărâmături) și Marius Vasileanu ( În căutarea duminicii - sacru și profan în epoca foiletonistică). Bine primită și pe bună dreptate apreciată este și cartea România religioasă semnată de Mălina Voicu. Multe din aceste cărți de referință în domeniul lor trec
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]