934 matches
-
că scrierea poemului a durat zece ani. Poe a recitat un poem ce se crede că a fost o versiune de început a „Corbul”-ui în 1843 în Saratoga, New York. Este posibil ca o variantă timpurie să fi conținut o bufniță. Poe i-a arătat pentru prima dată poemul prietenului și fost angajator, George Rex Graham de la "Graham's Magazine", în Philadelphia. Graham a refuzat creația, care e posibil să nu fi fost în varianta finală, cu toate că i-a dat 15
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
lupi, vulpi, veverițe, capre negre și cerbi. Râsul se găsește și el, dar foarte rar, în munții din vestul Macedoniei, în timp ce cerbii se găsesc în regiunea Demir Kapija. Păsările de pădure sunt reprezentate de , , cocoșul de mesteacan, vulturul imperial și bufnița de pădure. Cele trei lacuri artificiale din țară reprezintă o zonă faunistică separată, dovadă a unei izolări teritoriale și temporale de lungă durată. Fauna Lacului Ohrid este relictă a unei ere mai vechi, iar lacul este cunoscut pentru păstrăvi, , babușcă
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
întâlni: iepurele, cârtița, diferite specii de rozătoare, seara apar și liliecii. Din păsări în păduri trăiesc: pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice. Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
stăruitoare și tradițiile "totemice", aduse din fondul aric comun sau împrumutate de la populațiile locale: Hera era uneori simbolizată de o vacă (Homer o numea "cea cu ochi de vacă"); Zeus era uneori taur, doica sa Amaltheia era capră, Athena era bufniță, iar Apollon lup; tribul mirmidonilor avea ca strămoș totemic furnics (myrmex), iar imaginile culturale cretene trădează și ele o amplă zoolatrie, provenită din totemuri. Lumea mitologiei grecești este complexă: monștrii, războaie, intrigi și zei indiscreți sunt numeroși, iar genealogia lor
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
de păsări care cuprinde familia "Aegothelidae", care, după unii biologi aparține de Caprimulgiformes. Păsările din această grupă trăiesc în pădurile din Noua Guinee, Australia, Tasmania, Insulele Moluce și Noua Caledonie. Păsările au un cap rotund, poziția corpului seamănă cu a cea bufniței, acestea fiind în schimb mai mici, având o lungime de 19 - 32 cm. Ochii sunt amplasați lateral, ciocul este scurt, puternic, înconjurat de vibrize. Picioarele în comparație cu talia sunt scurte. Penajul este pestriț cu dungi de culoare mai deschisă. Păsările din
Aegotheliformes () [Corola-website/Science/318256_a_319585]
-
planul real și cel fabulos sau a declanșării sugestive unor asociații mitice. Pot fi aduse ca exemple casa presviterei Olimbiada asemănată de personaje cu locuința Sfintei Vineri din basmele românești, străjuită de "„copiii vrăciței”", "„un ursuleț, un lupan și o bufniță”", precum și de o "„cățelușă cu dinții de fier și cu măsele de oțel”", sau confundarea căpitanului Petrea Gânj ce-și fuma luleaua cu Sfântul Ilie, stăpânul furtunilor. O altă scenă cu valențe mitice este și vânătoarea lupului sur de către Nicoară
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
număr de locuitori fiind în județul Bacău aproximativ 6‰ din totalul populației. - viiturile de primăvară; - viscolele iernii; - frecvente alunecări de teren; - degradarea solurilor; - seceta; Caracteristică pădurilor sunt mamiferele precum:căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele. Între păsări se pot remarca: cucul, bufnița, fazanul, ciocănitoarea, prepelița, iar între pești bibanul și mreana. Aparține în mare parte silvostepei,fiind puternic transformată de culturile agricole.Creste in mare parte paiușul si diferete ierburi de protostepa
Podișul Central Moldovenesc () [Corola-website/Science/320853_a_322182]
-
de San Francisco, în ținutul Sonoma. Locurile respective erau pe vremuri considerate sacre de amerindieni, datorită pădurilor cu arbori seculari de sequoia gigantici. Punctul central al complexului este un lac, pe malul căruia se înalță o statuie în formă de bufniță, având peste 13 m înălțime și care este reprezentarea divinității babiloniene Moloch. Cadrul natural oferă un plus de intimitate datorită dealurile acoperite de pădurile de sequoia gigantici cu lemn roșu și canioanele naturale din zonă formate de-a lungul râului
Bohemian Club () [Corola-website/Science/325949_a_327278]
-
asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice); din speciile: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), bufniță ("Bubo bubo"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasia bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
căruia demonii tremură. Deoarece istoria alternativă prezentată în roman nu a cunoscut [[Germania Nazistă]], protagoniștii nu îl recunosc în această personificare pe [[Adolf Hitler|Hitler]]. Înainte de a pleca în Infern, protagoniștii iau cu ei trei amulete: ”o insignă cu o bufniță,[...] o plăcuță miniaturală aztecă gravată cu un șarpe cu pene care rânjea grotesc, și [...] un pandantiv cu un ciocan argintiu, copie a unui simbol viking”. Ulterior, când cer ajutorul forțelor supranaturale, trei ființe răspund chemării lor. Prima este o femeie
Operațiunea Haos () [Corola-website/Science/326913_a_328242]
-
un șarpe cu pene care rânjea grotesc, și [...] un pandantiv cu un ciocan argintiu, copie a unui simbol viking”. Ulterior, când cer ajutorul forțelor supranaturale, trei ființe răspund chemării lor. Prima este o femeie pe umărul căreia se odihnește o bufniță, purtând un coif cu creastă, o lance al cărei vârf împrăștie lumină și un scut care are gravat un cap de femeie cu plete alcătuite din șerpi, referință clară la zeița greacă [[Atena (zeiță)|Atena]]. A doua se prezintă sub
Operațiunea Haos () [Corola-website/Science/326913_a_328242]
-
-lea). În strană există în acest sens o inscripție situată în partea sudică a corului: ""Hoc opus perfectum per me Johannem Reichmut mesatore schegeswariensem ad laudem et honore Marie Virginis, A. 1533."" Sculpturile existente înfățișează animale fantastice așa cum este o bufniță a cărei inscripție transmite următorul mesaj privitorilor: ""Ich pin eyn fogel und heys dy ayl und ver mych hasset den schent die payl."" Altarul poliptic este cea mai valoroasă piesă din biserică, el este împodobit cu o pictură ale cărei
Biserica fortificată din Băgaciu () [Corola-website/Science/326921_a_328250]
-
interpretat de Daws Butler), „Șiretul” (interpretat de John Stephenson), „Hipopotamul Hippy” (interpretat de John Stephenson), „Hipopotamul Hercules” (interpretat de Don Messick), „Girafa George”, „Pelicanul Beaks”, „Tiptilici” (interpretate de Paul Winchell), „Papagalul Gabby”, „Maimuța Melvyn”, „Cangurul Hoppy”, „Zebra Zedd”, „Caracatița Ollie” , „Bufnița Einstein”, gorilele „Arnie” și „Gloria”, „Cârtița Ochelaristu'” (interpretate de Paul Winchell), ”Șoarecele Princhindel” (interpretat de Janet Waldo). În grădina cu minuni, "Sunt câțiva urși bruni, Noi pe-acasă stăm , Și nu ne certăm, Nici măcar nu mușcăm! Nu,nu țipați: "Ajutor
Ajutor! Vine trupa ursului Chică! () [Corola-website/Science/326755_a_328084]
-
câmp (Lepus europaeus). Animalele cel mai des întâlnite sunt: hârciogul (Cricetus cricetus), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (canus lupus). Dintre cele mai întâlnite păsări amintim: grangurul (Oridus oridus), coțofana (Picapica), potârnichia (Cortunix), barza (Ciconium ciconium), pupăza (Upupa epops), guguștiucul (Strepthopelia decaocto), bufnița (Bubo bubo), cucu (Cuculus conorus), vrabia (Paser domesticus), cioara de semănătură (Corvus frugileus). Dintre păsările de baltă se întâlnesc: gâsca sălbatică (Anser anser), rața sălbatică (Anas platyrhynca), lișița (Fulica atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Archibald Belaney (n. 8 septembrie 1888; d. 13 aprilie 1938) a fost un scriitor și conservaționist canadian, de origine britanică. La maturitate, el a luat identitatea de băștinaș american și a adoptat numele de Grey Owl/"Bufniță cenușie" (ua-șa-quon-asin, derivat din cuvântul Ojibwe uengiganujiin' , care înseamnă "bufniță cenușie mare"). A fost considerat unul din "cei mai eficienți apostoli ai sălbăticimii". Revelarea originilor sale britanice după moartea sa au afectat advers reputația sa pentru câtva timp. Eforturile sale
Archibald Belaney (Grey Owl) () [Corola-website/Science/322574_a_323903]
-
d. 13 aprilie 1938) a fost un scriitor și conservaționist canadian, de origine britanică. La maturitate, el a luat identitatea de băștinaș american și a adoptat numele de Grey Owl/"Bufniță cenușie" (ua-șa-quon-asin, derivat din cuvântul Ojibwe uengiganujiin' , care înseamnă "bufniță cenușie mare"). A fost considerat unul din "cei mai eficienți apostoli ai sălbăticimii". Revelarea originilor sale britanice după moartea sa au afectat advers reputația sa pentru câtva timp. Eforturile sale pentru conservare au fost din nou apreciate din anii '70
Archibald Belaney (Grey Owl) () [Corola-website/Science/322574_a_323903]
-
sfârșitul lunii martie. Femela depune 3-5 ouă pe care le clocește timp de o lună. Puii părăsesc cuibul la vârsta de 5 săptămâni, dar devin independenți față de părinții lor la vârsta de 2 luni. Dacă supraviețuiesc dușmanilor lor (frigului sau bufniței), atunci pot trăi 25 de ani. Prada șoimului călător este reprezentată mai ales de alte păsări. Dintre păsările cântătoare îi cad pradă ciocârlia de câmp și potârnichea de lăstăriș, iar dintre păsările mai mari porumbelul de stâncă. Iarna șoimii vânează
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]
-
diversificată și alcătuită din specii de arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și amfibieni (șarpe orb, triton, salamandră), pești sau insecte.
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
a aduna provizii în vizuină. Dihorii sălbatici provoacă pagube mari în gospodăriile țărănești prin faptul că vânează păsări de curte, iepuri și alte animale mici precum și pentru terenurile de vânat mic. Dihorii au ca dușmani naturali vulpile, câinii, acvilele, ulii, bufnița mare, pisicile domestice și sălbatice. Dihorii pot conviețui cu nurcile europene și cu dihorii de stepă chiar dacă s-au înregistrat și incidente dar suferă din cauza pătrunderii în ecosistemul lor a nurcii americane. Există dovezi că dihorii au căzut pradă unor
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări semnalate în arealul sitului: ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cristei de câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presura de grădină
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), caprimulgul comun ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
Anser anser"), gârliță mică ("Anser erythropus"), gâsca sălbatică ("Anser fabalis"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), bufniță ("Bubo bubo"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"),șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
în arealul sitului: uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), caprimulg (Caprimulgus europaeus), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbură
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]