1,102 matches
-
shiku (rățuște) ce trăiau din relații întâmplătoare în stabilimente, pe străzi, în hanuri, în băi. Categoria elevată a gheișelor a apărut în secolul al XVIII-lea. Ele au fost precedate de bărbați-gheișe taikomichi. Aceștia își câștigau existența ca muzicanți, dansatori, bufoni ai petrecerilor și ofereau favoruri sexuale femeilor și bărbaților. Ulterior s-au afirmat femeile ca și creatoare "a lumii viselor". Toate categoriile de vânzătoare de plăceri, cărora li se alăturau și bărbații cu aceeași meserie și ocupație, trăiau în cartiere
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ideile aristocratice și antinaționale“! Tempora... „Cel întâi român care și-a schimbat hainile pe un frac și o pălărie a fost multă vreme, pentru curțile boierești din Iași și din București, un soi de caraghioz sau, după limba nouă, un bufon“ (A. Russo). În pragul dispariției definitive, ultimele anterie produc reacții asemănătoare. Omenirea se desparte de trecut râzând, adică în același chip în care întâmpină viitorul... Contemplate în schimb de la oarecare distanță, faptele capătă culoarea legendei. Unii cred că-l pot
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
garsoniere, singur, în fața foii albe, stă scriitorul care-și pregătește, atâta cât mai poate, posteritatea. De aici nota particulară, gravă a jurnalului, mai greu de găsit în spațiul teatral al corespondenței autocenzurate. Abia în epistolar vedem cum arătau hainele de "bufon regal" ale lui Ion D. Sîrbu, omul care își ascunde propria durere, care ironizează și se ironizează, spre amuzamentul adresantului. Scrisorile sale excelează (cum constată și cei ce le primesc) și din punct de vedere literar, așezându-l într-o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
paginile jurnalului, ale nuvelelor, ale romanelor și ale pieselor sale de teatru. Reflecțiile din jurnal, cu adresă directă, de critică vehementă față de regimul dictatorial ceaușist, apar foarte rar, și atunci voalat, în corespondență, unde Sîrbu adoptă limbajul oblic, luând masca bufonului, invocând adesea ironic sau interpelând ceremonios (când constată că scrisorile îi sunt deschise și verificate de cenzură) pe cititorul din umbră al dialogurilor cu prietenii săi. De fapt, scrisorile acestea, mai cu seamă cele din anii '80, sunt strălucite monologuri
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de cenzură) pe cititorul din umbră al dialogurilor cu prietenii săi. De fapt, scrisorile acestea, mai cu seamă cele din anii '80, sunt strălucite monologuri recitate de Sîrbu ca pe o scenă de teatru, într-un spectacol în care doar bufonul apare, clamând lungi tirade, încurajat discret de voci din culise, vocile celor salvați în exil, scutiți de posibilele consecințe nefaste, de supravegherea vigilentă a cenzorului, unic, ignar exponent al unui public absent, într-o sală pustie. De aici caracterul drolatic
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
deliricizarea poetică (realizată după modelul Petre Stoica, Marin Sorescu, Mircea Ivănescu), autodemascarea ironică a discursului în calitatea sa de convenție, tendința transcrierii evenimentului cotidian. Modul în care Radu G. Țeposu definește scriitorii care fac o poezie a "cotidianului prozaic și bufon" (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru și Alexandru Mușina) s-ar potrivi în mare parte și pentru a caracteriza poezia lui Geo Dumitrescu și Ion Caraion: "un spectacol al feeriei anodine, prozaice și convulsive, cu automatisme burlești și crispări
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de raze. De altminteri, Liviu Ioan Stoiciu e și unul dintre cei care teoretizează poezia ca dedublare, ca joc al celui care e când actor, când poet: "suprasaturat de atâta metaforă-fără-de-care-nu-se-poate-concepe-poezia (...) noul poet își intră un rol... de actor dintâi (bufon sau împărat) și... nedumerește. (...) și, cu timpul, se ia seama că actorul nu e decât un poet. Poet dintâi. Un poet adevărat, travestit. Travestit de dragul recreării unui limbaj cu trup și suflet... Avertizând. De aici înainte, putând propune, convingător, toată
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
-și alcoolul din bureții lor anonimi/ peste inimă cât o capcană." (Panopticum). Cel mai adesea, la Leonid Dimov, nota gravă nu e evidentă (deși ea nu lipsește cu desăvârșire) poate și datorită faptului că aici eul emitent adoptă deseori masca bufonului permițându-și, în consecință, să modifice până la caricatural sau bizarerie contururile cotidianului: "Noaptea bate din lumini/ Ca să n-avem cumva teamă;/ Zboară demonii: ciorchini/ Peste urbea de la vamă,// Dar lăsa-ne-vom în jos/ Și vom trece-ntr-o strigare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ludic universul, ca spațiu al maximei libertăți creatoare, și la Leonid Dimov: În laptele dimineții aceste/ Din orașul climateric cu însușiri alpestre/ Au explodat ciudat prăjiturile din vitrină./ Zic ciudat, pentru că doar piereau într-un/ glob de lumină" (Vis cu bufon). Imaginile surprinse par a se compune și a se descompune sub privirile lectorului nevoit să se prindă în caruselul textului care nu vrea să-i inducă o stare halucinatorie, ci să-l provoace să reintre în dimensiunile realului schimbând coordonatele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nevoit să se prindă în caruselul textului care nu vrea să-i inducă o stare halucinatorie, ci să-l provoace să reintre în dimensiunile realului schimbând coordonatele după care se ghidează. Se explică astfel răsturnările de perspectivă din Vis cu bufon, revenirile ironice: "Eu mă gândeam, bineînțeles, la moarte/ Când a intrat sunând din clopoței, pe rotile,/ Bufonul unui rege mort cu zile". Tema morții este surprinsă dintr-o perspectivă inedită, o prezentare burlescă punând sub semnul întrebării tratarea gravă din
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să-l provoace să reintre în dimensiunile realului schimbând coordonatele după care se ghidează. Se explică astfel răsturnările de perspectivă din Vis cu bufon, revenirile ironice: "Eu mă gândeam, bineînțeles, la moarte/ Când a intrat sunând din clopoței, pe rotile,/ Bufonul unui rege mort cu zile". Tema morții este surprinsă dintr-o perspectivă inedită, o prezentare burlescă punând sub semnul întrebării tratarea gravă din literatură, aducând sugestia că moartea poate să-și facă apariția și într-o lume a luminii, a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
121 Diaconescu, Sanda, 65 Diaconu, Elena, 80, 88, 89, 95, 96, 100 Dianu, Romulus, 86 Dimineața, 55 Dimisianu, Gabriel, 118 Dimitriu, Paul, 78 Dimov, Leonid, 31, 53, 163, 225, 226 Dimov. Leonid Cursă, 226 Elegie, 226 Proiecții, 226 Vis cu bufon, 226 Dincă, Emil, 70 Dobre, Dumitru, 108 Dobrescu. Caius o întâmplare neobișnuită, 210 Doinaș, Ștefan Augustin, 50, 54, 100, 115 Doinaș. Ștefan Aug. Poemul cărților, 89 Dragomir, Mihu, 78 Dumitrescu, Geo, 21, 22, 30, 31, 36, 53, 56, 58, 59
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
inițial mai aproape de convoaiele funerare, are ceva din solemnitatea acestora, dar și din uimirea mistică pe care o presupune actul religios. Clovnul este și el asociat cu imaginea morții, prin gesturile sale spasmodice uneori. Să nu uităm nici apropierea de bufon, suprapus adesea peste simbolismul morții, pornind de la conceptul că moartea este cea care râde la urmă. 227 Măturatul este, de altminteri, un act de separare a cosmosului de haos, se constituie însă într-un simbol ambivalent pentru că actul poate fi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ale celor două epoci, mai pregnant în cele ale începutului de secol. Prima dovadă semnificativă o constituie numărul mare de publicații umoristice, unele de lungă durată: „Zeflemeaua”, „Furnica”, „Țivil-Cazon”, „Belgia Orientului”, „Fusta”, „Krik-krak”, „Praștia”, „Rîsul”, „Epigrama” (București), „Șandramaua” (Iași), „Tiriplici”, „Bufonul” (Craiova), „Praftorița și pișcătura” (Ploiești), „Răcnetul Constanței”, „Bomba Brăilei”, „Tifla” (Galați), „Caraghiosul” (Tulcea), „Gurița Bîrladului”, „Taci și rabdă” (Huși), „Pacostea amorezaților” (Turnu Severin) etc. A doua dovadă o reprezintă lista, mult mai bogată decît în trecut, a autorilor de cărți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fi asimilate de cineva a cărui minte e dominată de prejudecata că ,,adevărata muncă’’ e șoferia: Pe vremea războiului din Iugoslavia am fost acolo cu camionul...’’ Avea ,,5 bucăți’’. Mie însă, chiar și cînd atinge lucruri grave, Sechelariu îmi pare bufon (prin ,,manera’’ abuzivă de a se autoevidenția și prin judecățile pe care le sloboade) și o sursă de comic de limbaj. Totuși, într-o zi, cineva va trebui să i explice (Ovidiu Genaru, de pildă, care acceptînd să-i facă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
criminal comunist din acele vremuri. După aceste privilegii se tânguie astăzi scriitorii, artiștii, compozitorii. După vremurile bune când să fii șef la scriitori îți asigura accesul la masa demnitarilor care feliază ciolanul, fie măcar la coada mesei, în rol de bufon sau mim. De aceea, în virtutea perpetuării acestor reflexe, președinții scriitorilor din perioada post-comunistă au avut puterea de a influența direct, la conducerea statului, fiecare după pricepere și relații, câteva lucruri pentru binele breslei: locuințe și sedii (Mircea Dinescu), prestigiu, administrație
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de înalții funcționari ai curții regale sau chiar la curtea lui Attila. La unul din aceste ospețe, “după ce cântăreții sciți (și aici o denumire arhaică - n.a.) au recitat și cântat faptele de vitejie ale hunilor, a intrat în scenă bufonul Zercon, originar din Mauritania”. După cum povestește Priscus, “schimonosindu-și și figura și îmbrăcămintea și vocea și vorbele ce rostea, amestecând în graiul ausonilor, cuvinte de ale hunilor și goților, i-au umplut pe toți de veselie și i-a făcut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și crescut la Roma și era cunoscut sau prieten cu Aetius, generalul roman care l-a oprit la Câmpiile Catalaunice, mulți înalți dregători erau romani, iar multele ambasade spre și dinspre cele două Rome foloseau limba latină. Întâmplarea cu Zercon bufonul,care făcând parte dintr-o provincie romană învățase limba latină, a fost analizată de Xenopol în a sa Istorie a Românilor din Dacia Traiană, marele istoric nefiind înclinat să creadă că s-ar fi vorbit curent latina la curtea lui
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
au făcut apel la registre stilistice variate, au cultivat și cultivă universuri poetice confluente. Un critic literar (Radu G. Teposu), distinge În creația poeților Mircea Cartarescu, Traian T. Cosovei, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Iaru, Alexandru Mușina, un cotidian prozaic și bufon. Nichita Danilov, Ion Bogdan Lefter și Mariana Codruț sunt gnomici și esoterici. Ion Stratan, Matei Vișniec, Aurel Pantea cultivă un fantezism abstract și cotidian. O criză a interiorizarii și un patos sarcastic sunt prezente În lirica lui Ion Mureșan, Mariana
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt ignorați sau tratați cu o atitudine negativă care poate contribui la agravarea situației. Identificați particularitățile mimicii, gesticii și posturii elevilor care manifestă comportamente indezirabile: Tipologie Caracteristici comportamentale Particularități ale mimicii, gesticii și posturii Elevul indisciplinat - are un comportament de ,,bufon" al clasei, care pare să nu-l deranjeze; - vorbește și se mișcă mult în timpul lecției, perturbând climatul educațional; - este agitat, irascibil și zgomotos; - de cele mai multe ori, nu prevede consecințele comportamentului său perturbator; - se întoarce frecvent la colegii din spatele băncii sale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
recenzează cartea au această surpriză: Nicolae Ceaușescu "iese bine" din stenograme, zice Dan C. Mihăilescu, în Evenimentul zilei din patru ianuarie și în emisiunea sa de la Pro TV. Mult mai bine decât scriitorii "veniți acolo pe post de țuțeri sau bufoni ai regelui". El este, continuă criticul, "ca vătaful pe moșie" și se poartă cum a învățat de la Stalin și Hrușciov, ei înșiși "critici literari", la vremea lor, "întinzând palma cu grăunțe și așteptând răbdător, ca scriitorii să vină să ciugulească
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cele patru întâlniri.Unii sunt mai toleranți, alții mai intransigenți, alții chiar furioși. Și în mare, cred că au toți dreptate, deși câțiva dintre scriitorii convocați la întâlnirea cu Ceaușescu, nu vorbesc chiar ca niște "țuțeri" și nici ca niște bufoni. De fapt, e vorba de unul singur A.E. Bakonski, autor de faimoase versuri proletcultiste cândva, dar și al romanului de sertar Biserica neagră, la care scrie poate, chiar în perioada acestor întâlniri. În contextul retrogradei chemări la planificare colectivă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
curajoase la rampă prin neverosimil de grețoase plecăciuni. Sau Ivasiuc, marxist angajat și după ani de închisoare. Tot Ceaușescu "iese bine" și aici, fiindcă în felul lui, deși handicapat în ipostaza de "critic literar" joacă mai cinstit decât "țuțerii și bufonii", prin aceea că măcar aude și înțelege ce a spus Bakonski, și îi răspunde. În felul lui, optuz și dogmatic, firește: "Între libertatea unui om și a națiunii mele, aleg libertatea poporului meu. Și aceasta trebuie să vă fie clar
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
același timp portarul instituției, electricianul sau un fost profesor care a înnebunit, dar încă e îndrăgostit de fostul loc de muncă, și în fiecare zi vine la serviciu, unde profesorii îl privesc cu indulgență și-l lasă să facă pe bufonul, pentru că e bolnav săracul. Are o burtă disproporționată, imensă în comparație cu restul corpului, parcă ar fi șarpele care tocmai înghițise un elefant în povestea lui Saint-Exupery. Peste abdomenul umflat, ca să nu-i fie frig elefantului, poartă o flanea alb-murdar, care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
patru ace presupusă de marea legendă a junimismului. Când spui prelecțiune, înseamnă că trebuie să transmiți niște lucruri noi, niște informații, niște idei originale, riguros argumentate, din perspectiva unei gândiri sistematice. Or, eu acolo mi-am asumat o condiție de bufon intelectual. Chiar spun îndeobște că mi se pare că trag mai mult la Pirgu decât la Pașadia și Pantazi, apropo de romanul nostru preferat, Craii de curtea veche. Însă nu am avut senzația că trebuie să predau o lecție. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]