893 matches
-
descendentă a evoluției sale, fenomenul fiind circumstanțiat de consolidarea dominației otomane în Țările Române. Pierderea Chiliei și Cetății Albe (1484), blocarea legăturilor comerciale cu Polonia și Transilvania, pustiitoarele incursiuni ale tătarilor în Moldova (din 1538 - când au fost instalați în Bugeac - și până în anul 1754 - ultima incursiune), expedițiile militare ale turcilor și polonezilor, practica îndelung repetată a incendierii localităților, înrobirea economică a Moldovei, impunerea anumitor standarde în privința construcției de locuințe (interdicția folosirii pietrei ca material de construcție) ș.a. au anihilat, practic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
8 Istria Istria 0,3 Nuntași 2,8 Lipnița Coslugea 2,5 Lipnița 0,3 Canlia 0,4 Mircea Vodă Satu Nou 6,2 Țibrinu 6,7 Ostrov Almălău 1,3 Ostrov 7,7 Galita 0,6 Esechiol 0,2 Bugeac 0,1 Pantelimon Runcu 12,5 �� Nistorești 1,8 Poartă Albă Poartă Albă 8,8 Seimeni Dunărea 1,1 Seimeni 1,1 Seimenii Mici 0,9 Saraiu Saraiu 22,7 Stejaru 3,0 Saligny Făclia 1,3 Siliștea Siliștea 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 333 Iamandi Gheorghe comună Hoceni, sat Bărboși, județul Vaslui 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 334 Apostol Mihai comună Hoceni, sat Bărboși, județul Vaslui 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 335 Raveica Alexandru comună Hoceni, județul Vaslui 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 336 Onceanu Gheorghe comună Hoceni, sat Bărboși, județul Vaslui 8 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 337 Bugeac Titi comună Hoceni, sat Deleni, județul Vaslui 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 338 Arseni Costică Vaslui, str. Calugareni nr. 54, județul Vaslui 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 339 Ababei Olimpia Vaslui, str. Racova nr.60, județul Vaslui 9 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 340 Bărbulescu Viorica Vaslui, str. Calugareni nr. 58, județul Vaslui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
motive, subiecte, specii literare, poetică. C. este coautor al lucrărilor Curs de folclor moldovenesc (1965) și Creația populară. Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia, Transnistria și Bucovina (1991). A participat la alcătuirea volumelor de folclor pe zone: Folclor din Bugeac (1982), Folclor din Nordul Moldovei (1983), Folclor din stepa Bălților (1986) și a îngrijit ediții din scrierile lui Eminescu, C. Stamati-Ciurea, Veronica Micle. SCRIERI: Creația lui Eminescu și basmul, Chișinău, 1960; Aspecte ale artei eminesciene, Chișinău, 1966; Elemente de poetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
produs în urma expediției victorioase a sultanului Soliman (Suleyman) Magnificul, din august-septembrie 1538. Pentru a-și asigura supunerea principatului și sub pretextul curmării vechilor „gâlceve” de hotar, Soliman a rășluit din teritoriul Moldovei o parte din sud, cunoscută sub numele de Bugeac, alcătuind noua raia a Tighinei (Bender). Hotarul țării a fost astfel strămutat de la satul Sălcuța, pe râul Botna, în linie dreaptă până la sud de Grădiște, atingând Ialpugul la nord de Javgur, iar apoi de-a lungul Ialpugului spre hotarul raialei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Bender). Hotarul țării a fost astfel strămutat de la satul Sălcuța, pe râul Botna, în linie dreaptă până la sud de Grădiște, atingând Ialpugul la nord de Javgur, iar apoi de-a lungul Ialpugului spre hotarul raialei Chilia. Pierderea Tighinei și a Bugeacului a reprezentat o amputare gravă a trupului Moldovei. Transformate în bastioane otomane, acestea reduceau și mai mult posibilitățile de manevră ale domnitorilor Moldovei. Cete de tătari au început să se așeze în această zonă, determinând plecarea unor localnici spre nord
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
zonă și transformarea Mării Negre într-un „lac rusesc”. Domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658) și-a îndreptat privirile către Rusia și în 1656 „s-a parafat primul tratat” între cele două state. Ne reține atenția art. 4, care se referea la regiunea Bugeacului și la cetățile răpite Moldovei și trecute la „păgâni”. Țarul Alexei Mihailovici urma să-și ajute aliatul ca «cetățile acelea... să fie iarăși hotarul țării noastre și în stăpânirea noastră (a Moldovei - n. ns.), precum au fost dintru început la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din 13/24 aprilie 1711, mai curând o diplomă, decât un tratat propriu-zis. Interesează aici în mod deosebit art. XI: „Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu pe râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută”. Se recunoșteau, deci, vechile hotare, Moldova urmând să redobândească, după înfrângerea turcilor, teritoriile ocupate de aceștia. Așa cum va sublinia G. I. Brătianu, un act încheiat nu cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a se „putea întinde în viitor mai departe în paguba imperiului turcesc, potrivit dorinței politicii Ecaterinei a II-a”. S-a rotunjit Noua Rusie „dând siguranță Odesei, născută de curând, care până acum era mereu îngrozită de tătarii neastâmpărați din Bugeac”. S-a dat o puternică lovitură vieții economice a Principatului, „prin smulgerea din trupul ei a celei mai roditoare părți”. Două treimi din produsele cerealiere trimise până atunci la Constantinopol proveneau din partea Moldovei de dincolo de Prut, recunoscută și pentru bogăția
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
două raiale, situație considerată ca o primă știrbire adusă teritoriului moldav. O a doua amputare a teritoriului Țării Moldovei s-a produs în urma expediției sultanului Soliman Magnificul, în august-septembrie 1538, fiind luată o parte din sud, cunoscută sub numele de Bugeac, alcătuind raiaua Tighina (Bender). Transformate în bastioane otomane, aceste raiale au redus posibilitățile de manevră ale domnitorilor. În ciuda pierderilor teritoriale, ființa de stat s-a menținut, în condiții grele, având o autonomie limitată în raporturile cu puterea suzerană de la Stambul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din 13/24 aprilie 1711, mai curând o diplomă decât un tratat propriu-zis. Interesează aici, în mod deosbit, articolul XI: „Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu pe râul Nistru, Camenița, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, Marele Ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută”. Se recunoșteau, deci, vechile hotare, Moldova urmărind să redobândească după înfrângerea Turciei, teritoriile ocupate de aceasta. Așa cum va sublinia G. I. Brătianu, în valoroasa lui monografie istorică
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
familie și-ar schimba religiunea sfintei Biserici a Răsăritului sau și-ar călca credința către Maiestatea Noastră Imperială. Art. XI. Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu cu râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută. Art. XII. Cetățile Principatului Moldovei, orașele și alte locuri întărite cu garnizoana princiară pot fi menținute și blocate, după trebuința Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1940, a fost profesoară la Liceul de fete din Bălți, refugiindu-se apoi la București. D. a colaborat la „Glasul Moldovei” (unde, probabil, a și debutat cu versuri, în 1932), la „Adevărul literar și artistic”, „Cele trei Crișuri”, „Viața Basarabiei”, „Bugeacul”, „Poetul”. A publicat cărțile de versuri Simfonia amurgului (1937), Petale de crizanteme (1937), Cartea ultimelor vise și Picături de tristețe (1940), Slove de jar (1941), Flori albastre (1942). Nostalgică și meditativă, lirica vădește urme ale simbolismului, transpuse în peisaje de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
ambiguităților unor pasaje narative, nu exclude o prezență a sarmaților în unele puncte de pe linia Nistrului încă din secolele III - II î.Hr., dar este de presupus că ecourile acesteia sunt încă slabe pentru această etapă, resimțindu-se, probabil, numai în Bugeac, zona mai nordică a silvostepei pruto-nistrene fiind ocupată atunci de purtătorii culturii Poienești-Lukașevka, identificați în general cu bastarnii. O accentuare a prezenței sarmate în Basarabia nu se atestă decât la nivelul secolelor I î.Hr.-I d.Hr., când acest spațiu
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
anii 1950 și 1954, și a doua oară, din 1958, la Balta Brăilei și Gherla. A fost eliberat în 1964. Până în 1946 a folosit pseudonimul Robert Cahuleanu. A mai semnat Radu Calomfir, Matei Scutaru, Nicu Grădinaru. A mai colaborat la „Bugeacul” (Bolgrad), „Graiul satelor” (Cahul), „Cuvânt moldovenesc” (Chișinău), „Bacăul”, „Curentul literar”, „Prepoem”, „Vremea”, „Revista literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Argeș”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Tomis”, „Tribuna”, „Vatra”, „Apărarea patriei”, „Viața militară”, „Urzica”, „Rebus”, „Arici Pogonici”, „Luminița”, „Cutezătorii”, „Cadran”, „Cronica”. Format în perioada interbelică, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
1939; Critice, I, București, 1939; Soare pe Prut, București, 1941; Brățări, București, 1944; Lirica lui Virgil Treboniu, București, 1944. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Versuri”, ALA, 1937, 881; N. Gr.[Camil Petrescu], Cel dintâi volum, „Fotbal”, 1937, 4; D. Petrescu, „Versuri”, „Bugeacul”, 1937, 2-3; Virgil Despin, „Versuri”, „Drum”, 1937, 3; Leonida Secrețeanu, „Versuri”, „Sbucium”, 1937, 119-120; Repertoriul nostru: I. Horia Munteanu, JL, 1939, 30; C. Pârlea, „Țărm sacru”, „Prepoem”, 1939, 65; Stelian Segarcea, „Critice”, „Tinerețea”, 1939, 6-7; Petre A. Butucea, „Critice”, „Drapelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
dată când este găsită și răscumpărată cartea cu însemnarea reprodusă, poate cu ocazia ultimei năvăliri a tătarilor în Moldova, aceea din 1758, ori chiar mai dinainte, ca replică la vreuna din incursiunile organizate de frații Costăchești, cu oamenii lor, în Bugeac, după cum aflăm din cronicile Moldovei, mai ales de la Neculce, sau cum ne informează lirica populară din Țara de Jos, tipică sub acest aspect. Dintre generațiile de boieri din familia Costache, boieri care, așa cum am văzut, au stăpânit vreme îndelungată la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Hotar Valea Gugii Turea Viștea/Gărbău Vale Vultureni Valea Cășieului Valea Groșilor Valea Ierii Valea Ierii Caps Valea Unguraș Văleni/Calatele �� Vânători Poic Vișea JUDEȚUL CONSTANTĂ Abrud Cloșca Aliman Adamclisi Dorobanțu 2 Mai Brebeni Conacu Almalău Băraganu Făclia 23 August Bugeac Fântână Mare Arsă Casian Gălbiori Agigea Canlia Făurei Băltăgești Căscioarele General Albești Scărișoreanu Carvan Furnică Biruința Cerchezu Nicolae Bălcescu Amzacea Călugăreni Gură Dobrogei Capidava Cheia Nisipari Castelu Cetatea Măgura Casicea Chirnogeni Oituz Ciocârlia Coroană Râmnicu de Jos Ciobănită Ciobanu Palazu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]