1,246 matches
-
nănași un fin, Ca un fir de trandafir Gată-te nunule bun Și vino cu noi la drum. Umple-ți punga cu bani, bine Să nu ne faci de rușine ! Ia și două lumânări Să-i cununi pe-ăi doi bujori! U iu, U iu iu! Nănașii ies din casă, se alătură alaiului și pleacă cu acesta la casa mirelui, unde tinerii nuntași întrețin atmosfera de veselie strigând de data asta versuri potrivite mirelui: Dulce-i gura mirelui, Ca boaba strugurelui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
va mai speria fără motiv. Spurcat. De spurcat, copilului mic i se face scăldătoare cu burete de «Lingura frumoaselor», flori din vrâsta miresei și un ban de argint, ca să se facă curat ca argintul. În scăldătoare se pun uneori și bujori de munte. Alt leac, se unge copilul după scaldă cu untdelemn de la Icoana Maicii Preceste. Sugel. Se bagă degetul în apă fiartă și se trage unghia la o parte ca să pătrundă apa. Sau, piatră acră și piatră vânătă, coapte cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Sfântul Soare : Soare mic, Soare mare, Soare galben, Soare vânăt, Soare roșu, Soare de nouăzeci și nouă de feliuri, Ieși de la (aci pronunță numele pacientului) din unghi. Dintre unghii, din șele, din picioare, din creierii capului, Din zgârciul nasului, din bujorii obrazului, Că de nu ieși de voie bună, Cu cuțitu te-oi tăia, Cu mătura te-oi mătura, Cu grebla te-oi grebla, Și-n poartă te-oi lua, în drum te-oi arunca. Clocile te-or râcâi, Și vai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de noapte. El din gur așa grăi, o Domnului nostru Eu văzui pe Dumnezeu Ce vărstă de Domnul este, o Domnului nostru Că-i și vârstnic de voinic. Că nu-i fiară, mustăcioară, o Domnului nostru Și-o cunună de bujori Cele roduri de-mpărat, o Domnului nostru Cercători prin țări au dat. Cel ce-ncearcă-n zori de zi, o Domnului nostru El din gur-așa grăi. Eu văzui pe Dumnezeu, o Domnului nostru Ce vârstă de Domnul este. Când plecă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
unei perioade efemere, dacă e privită din perspectiva istoriei satului, interminabilă și necruțătoare dacă o luăm în considerație la scara unei vieți de om, a unor vremuri triste, care a făcut să curgă multe lacrimi de durere și nemângâiere pe bujorii din obrajii fetelor și copiilor satului. Și să sape brazde adânci pe chipurile femeilor și bărbaților maturi, care n au mai avut de ce să aștepte întoarcerea din lupte a dragilor lor, chemați să dea obolul jertfei supreme pe câmpuri de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Cârțișoară. Să așeze-n el frumos, trupșor de haiduc vânjos. La trei zile satu-o vint să-l petreacă la mormânt. Urlă câinii-n sat și latră, pe Budac îl duc la groapă, Iar acolo-l înconjor cu flori roșii de bujor Și cum stau și îl privesc, lacrime fierbinți pornesc Și se scurg în jos potop , peste fier de târnăcop. Plânge-l mamă, plânge-l tată, că nu-l mai vezi niciodată, Plânge mândra și-l jelește, plânge satu de vuiește
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trecem noi bătrânii, cu toată înțelegerea care ar avea-o copiii, la rândul lor să fie sănătoși și au să cunoască și ei cele scrise de mine. Cât vă privește, v-ați făcut datoria pe pământ, v-ați crescut doi bujori pentru care ați depus eforturi valoroase, i-ați crescut numai dumneavoastră știți și Dumnezeu cât de greu, acum aveți nevoie de liniște și de a pune capul pe pernă, dvs. și copiii, fără probleme. Mie îmi este foarte rău. Nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Mi-e dor de serile de mai Când dulce tu că o ispita La brațul meu încet pășeai Și veselă și fericită... Mi-e dor de aleea cu bujori Pe care parcă în neștire Noi ne plimba, de-atitea ori Crezând în visuri de iubire. Mi-e dor de teiul cel înalt Sub care ne opream anume Că numa-n ochii celuilat Să regăsim o întreagă lume... Mi-e dor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93308]
-
și 3.000 de specii de plante medicinale. Ginsengul din Munții Changbai, șofranul din Tibet, gojiul din Ningxia, panax notoginsengul din Yunnan și Guizhou, sunt toate plante medicinale prețioase. Există și un mare număr de specii de flori. "Regele florilor", bujorul, este planta specifică Chinei, care are flori mari, numeroase petale și culori vii, și este considerată una dintre florile naționale ale Chinei. De la nord la sud, în diferite zone climatice, se găsesc păduri de conifere din zona glacială și temperată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și copaci verzi și este foarte plăcut să te plimbi. Du, fată foarte cuminte, nu ieșise niciodată până acum din casă, însă îndemnată de slujnică, a ieșit în grădină. Priveliștea pe care o avea în fața ochilor era minunată: sălcii verzi, bujori roșii și o mulțime de alte flori, cu petalele larg deschise. În copaci cântau păsări, iar în depărtare tronau munți falnici. Du Liniang a fost copleșită de frumusețea locului. Se gândea că până atunci doar citise și brodase în camera
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mai fi, simțimântul ei se va schimba“. O judeca după inima lui. Ce iluzie! și cum urmarea l-a dezmințit și a justificat temerile mele. Bietul Ionel! de ar putea reveni în casa părăsită, în grădina dimprejur părăginită, să vadă bujorii scoși de unde i-a pus, poteca, pavată cu lespezi de el spre pădurea din dreapta, cu trandafirii și liliacul uscați din neîngrijire, iarba crescută peste pietre și poteca prin frumoasa pădure nu numai invadată de lăstari, dar tăiată de vie prin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
expiră. Așa gândeam, sau obișnuiam să gândesc. E plăcut să‑mi amintesc de acea săptămână când m‑a vizitat Ravelstein la țară. Liniștita Nouă Anglie contemplată prin cadrele lungi, Înguste ale ferestrelor - lumina soarelui, verdele, straturile de maci portocalii alături de bujorii roșii și albi. Ravelstein privea printre crăpăturile storurilor (separând și lărgind spațiul dintre lamele, cu degetele lui tremurânde) și vedea pomii În floare - era tocmai vremea când Înfloriseră și azaleele - și găsea că totul e foarte frumos, dar drama naturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
am cunoscut pe meșterul Luca, vorbește el într-un târziu, de fapt o întâmplare stupidă ne-a adus față în față, lucram la o casă de cultură, casa de cultură municipală, cultura maselor, holul întreg frescă, nelipsita horă, țărăncuțe cu bujori în obrăjori, țărani gătiți de sărbătoare, români și maghiari înfrățiți pe plaiuri mioritice, apoi muncitori zvelți, purtând însemnele înnobilării lor, ciocanul, barosul, intelectualii ceva mai la urmă, cu cartea, nelipsita eprubetă în mâinile unui chimist în halat, într-un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
vreo 10 fete în grupă. S.B.: Cu cine ați fost coleg în armată? D.T.: Am undeva acasă o listă cu niște colegi din armată. Știu că era comandant de batalion un căpitan, Sabău îl chema, un ardelean înalt, dolofan, cu bujori în obraji. A fost armată pe bune, adică ne fugăreau pe dealuri cu tot armamentul și harnașamentul după noi, dar prin specificul muncii de Interne erau și lecții cu specialiști în Miliție și în Intelligence, Securitate, cum se spunea pe-
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2); împărat (2); înțelept (2); indiferență (2); mic (2); mîndru (2); părinți (2); prieten (2); pur (2); tradiție (2); țară (2); țăran (2); alb; alinare; arătos; arhaic; așteptare; avere; bat; băiet; bine crescut; blînd; bogat; boier; ca bradul; breaz; bucurie; bujor; bunic; bunici; cavaler; călușar; căsătorie; continuitate; copilaș; costum național; crai; cumnat; curiozitate; de demult; destoinic; dispariție; distracție; doi; domnitor; drag; drăguț; fatal; Făt-Frumos; fecioare; feciorul din Miorița; fii; fiica; fin; fiu tînăr; frumusețe; greutate; grijuliu; haiduc; harnic; individ; inocent; iubit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
albă (3); buruiană (3); cadou (3); de colț (3); delicatețe (3); fericire (3); frunză (3); înflorită (3); lăcrimioară (3); liliac (3); margaretă (3); plăpîndă (3); primăvara (3); tandrețe (3); tinerețe (3); uscată (3); admirație (2); Lucian Blaga (2); boboc (2); bujor (2); cactus (2); crizantemă (2); dar (2); delicată (2); femeie (2); floricică (2); frunze (2); galben (2); ghiveci (2); gingaș (2); iubire (2); lalele (2); miros plăcut (2); naturalețe (2); parfumată (2); pom (2); roză (2); sărbătoare (2); sensibilitate (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
roșu (110); față (107); rușine (89); gros (33); sărut (31); roz (23); fin (18); bun-simț (14); ten (14); pupic (13); rumen (11); subțire (11); piele (10); falcă (9); fard (9); îmbujorat (9); chip (8); fată (8); curat (6); moale (6); bujori (5); gropițe (5); palmă (5); parte a feței (5); rece (5); blînd (4); buze (4); cald (4); finețe (4); om (4); pomeți (4); roșii (4); rotund (4); zîmbet (4); aluniță (3); caracter (3); cinste (3); cinstit (3); conștiință (3); corp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); cinste (3); cinstit (3); conștiință (3); corp (3); gingaș (3); gras (3); gură (3); lacrimă (3); mîngîiere (3); nas (3); omenie (3); palid (3); parte (3); pătat (3); pistrui (3); respect (3); alb (2); n-am (2); atingere (2); bujor (2); cap (2); căldură (2); copil (2); coș (2); cuminte (2); educație (2); fata (2); fălci (2); înroșit (2); lacrimi (2); mic (2); nesimțire (2); nesimțit (2); obraz (2); pomete (2); pudră (2); pupat (2); rozov (2); simț (2); simțit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
onoare (4); rău (4); regret (4); vinovăție (4); faptă rea (3); inocență (3); intimidare (3); îmbujorare (3); orgoliu (3); respect (3); a roși (3); roși (3); simț (3); simțire (3); spaimă (3); ură (3); ascunde (2); ascuns (2); bine (2); bujori (2); cinstit (2); defect (2); demnitate (2); dezonoare (2); disconfort (2); dispreț (2); durere (2); educație (2); emotiv (2); eșec (2); eu (2); față (2); goliciune (2); înroși (2); înroșire (2); lacrimi (2); liniște (2); neplăcut (2); nimic (2); nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); mîncare (2); neagră (2); nucă (2); prăjită (2); puiet (2); rădăcini (2); roditoare (2); sare (2); semănat (2); spermă (2); urmași (2); uscată (2); adevăr; agricol; albă; altoire; anti trafic; belșug; bob care dă roade; de bostan; brazdă; budist; bujor; Bulgaria; cald; cantitate; casă; de ceva; ceva mic; a ciopli; cîmp; coaptă; coji; colorată; colte; copii; creare; creație; credință; crește; cultivare; diferită; divinitate; dor; drog; duminică; fericire; fertilă; fertilizare; de floarea-soarelui; de flori; floricele; fotbal; freamăt; generație; germen; germene; grăunte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fasole de Spania, hemerocallis (specie de crină, trandafir chinezesc, hosta (specie de crină, impatiens parviflora, crin, margaretă, nalbă, roiniță (iarba stupiloră, lumânărică, mentă indiană, gura-leului, floare de nu-mă-uita, garoafa de câmp (garofițăă, luminiță de noapte, părăluțe, mușcată, panseluță, brumărele, păpădie, bujor, Platycodon grandiflorus, crețușcă, gălbenea, floarea-soarelui, trifoi roșu, lalea, valeriana, viorea, yucca și zucchini (dovlecei verziă. Florile arborilor și ale arbuștilor Cireș, tufă de zmeură, liliac, magnolie, măr sălbatic, măr, trandafir și soc. Ierburile aromatice și legumele Busuioc, mușețel, bostan, coriandru
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
parțial). MARȚI: Timișoara (stradă Vasile Lucaci nr. 12), Herendești, Cliciova, Jamu Mare, Foeni (parțial), Iecea Mare (parțial), „Comtim Grup“ - Abatorul Bergsău Mare, Vama Cenad, Fermă Pintea, Sânpetru Mare. MIERCURI: Timișoara (stradă Vasile Lucaci nr. 14, strada București nr. 15, strada Bujorilor (parțial), strada Islaz (parțial), strada Frateliei (parțial)), Herendești, Cliciova, Vama Cenad, Fermă Pintea. JOI: Timișoara (stradă Iași nr. 7, strada București nr. 19, Aeroportul Civil Timișoara, Aeroportul Militar - hangare, blocuri, Direcția Serviciilor de Navigație, „Dura Automotive“), Nădrag (parțial), Tormac, Cliciova
Agenda2005-38-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284223_a_285552]
-
trecînd peste teamă, ceea ce simțea tot mai mult era rușine, asta pînă cînd o speriară niște vorbe umile. Făcînd o plecăciune, sluga arătă spre răzoarele de peonia. O singură floare din grădină, peonia, sfida porunca împărătesei. Peonia nu înflorise. Acești bujori, simbol al bogăției și fericirii, nu-și desfăcuseră petalele. Răzorul cu peonia zăcea, cenușiu și nemișcat, printre straturile strălucitoare. Tînărul grădinar Ciua observă că împărăteasa îi cercetează chipul și îl privește de parcă el ar fi răspunzător de revolta peoniei. întrebă
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
grădinar Ciua observă că împărăteasa îi cercetează chipul și îl privește de parcă el ar fi răspunzător de revolta peoniei. întrebă deci, tremurînd, dacă să distrugă plantele cele încăpățînate. împărăteasa suspină, ca trezită din somn. Nu, nu e nevoie să stîrpească bujorii, care au fost aclimatizați la curte la porunca tatălui împărătesei, dar Ciua să scoată plantele, cu rădăcină cu tot, și să le transporte de îndată în Lo Yang, unde cîinii sînt uneori atît de sălbăticiți, încît înfulecă pînă și petalele
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
23 aprilie, de la ora 15, la sala de Sport din Recaș va avea loc spectacolul de muzică populară „Vine dorul primăvara“, susținut de către elevii profesoarei Ana Pacatiuș din cadrul Școlii Populare de Artă și de către dansatorii Ansamblului Hora Timișului. Acompaniază Ansamblul Bujorul. ( S. P.) Cenaclu Cenaclul „Pavel Bellu“ propune luni, 19 aprilie, de la ora 17, la Sala Lira (str. Miron Costin nr. 2) o serată literară cu următorul program: „Amintiri cu poetul Mihai Țopa“ de Mircea Șerbănescu, comentează Panait Stănescu Belu, Rodica
Agenda2004-16-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282325_a_283654]