1,960 matches
-
compromis de la început, deși acesta putea fi intuit. Explicația este simplă și va deveni evidentă la finalul exercițiului: deși cursanții intuiau că soluția se află „undeva la mijloc”, acest mijloc nu înseamnă întotdeauna 50%-50%, cum ar fi propus argumentele „bunului-simț”, ci poate să varieze până la o proporție de 10%-90%, să zicem, și să fie totuși o soluție „de mijloc”; însă această realitate va deveni clară la finalul exercițiului, când cursanții vor fi explorat în profunzime argumentele ultime ale fiecărei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să încerce să „se apere”; o astfel de perspectivă este datorată centrării pe aspectele pozitive și pe ariile de optimizare în detrimentul criticii. Desigur că, la o primă vedere, o astfel de metodă este dezarmant de simplă și seregăsește la nivelul bunului-simț; totuși, efectuați o activitate de introspecție și identificați momentele cele mai recente când un proiect al dumneavoastră a fost primit de o asemenea manieră de colegi. În același timp, dacă ne referim la elevi și studenți, grupurile de scris dezvoltă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ureche», sau care alege o metodă supersofisticată de semnalare pentru fiecare rundă” (Clegg, Birch, 2003, p. 164) Am prezentat aici acest exercițiu deoarece, în învățarea problemelor de sorginte socială, uneori nu putem situa adevărul nici măcar antagonic, așa cum ne îndeamnă argumentele „bunului-simț”, alteori avem de-a face cu relații mai complicate de interrelaționare și influențare reciprocă; or, un astfel de joc de rol pune participanții în ipostaza de a se convinge și chiar a exersa o asemenea situație problematică și complexă. 13
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
epicului în scop demonstrativ, moralizator sau estetizant. Interesantă este Băieții de la grădină, probabil o reconstituire autobiografică a studenției într-o instituție destul de specială, cu o organizare cvasimilitară: mici drame și aventuri, câteva tipuri de studenți și profesori, totul sigur, cu bun-simț și umor, agrementat cu dialoguri hazoase. În alte povestiri experiența de silvicultor a autorului servește ca fond al relatării unor întâmplări comune. În mahalaua Grant (1971) este romanul unui crâmpei din viața de la periferia capitalei, din jurul anului 1900. În prim-
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
Creativitatea negației, CC, 1991, 10-12; Doina Uricariu, O experiență a libertății, RL, 1992, 1; Z. Ornea, „Nu” de Eugen Ionescu, RL, 1992, 16; Alex. Ștefănescu, Țipătul, RL, 1992, 19; Cornel Ungureanu, Halimalele gloriei, O, 1992, 21; Virgil Mihaiu, Avangarda ca bun-simț, ST, 1992, 7; Ion Vlad, Măștile provocării, măștile sfidării, TR, 1992, 36; Mariana Șora, O viață în bucăți, București, 1992, 59-67, passim; Ierunca, Subiect, 41-44; Ecaterina Cleynen-Serghiev, La Jeunesse littéraire d’Eugène Ionesco, Paris, 1993; Alexandra Hamdan, Ionesco avant Ionesco
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
poetică să vorbesc limba patriei, să dezmierd acel odor scump, cum mama română mă dezmierda...”). Regele Carol I i-a conferit, în 1895, Medalia „Bene Merenti”. Parvenitismul social ori contradicția dintre generația vârstnicilor, apărători ai datinei, conducându-se după norma bunului-simț, și un tineret superficial, interesat numai de avere și de modă, sunt la S.-C. - ca la părintele său, Costache Stamati - ținta atacurilor în comedie (Parvenitul, Un unchi și trei nepoate, Trei bunici și un nepot). Farsa și vodevilul ridiculizează
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
promovând scriitori valoroși, cu precădere pe cei din cercul „Vieții românești”, contribuie la consolidarea prestigiului revistei. În paralel, colaborează cu sute de articole, unele în rubricile „Carnetul nostru”, „Glose politice”, la „Adevărul”, „Dimineața”, „Dreptatea”, „Jurnalul literar” ș.a., luând atitudini de bun-simț în favoarea unei funcționări echitabile a societății. Oarecum proscris după 1939 (atacase frecvent și dur dreapta politică, în special pe A. C. Cuza și pe Octavian Goga), reapare ca director al săptămânalului „Torța” (1945), apoi ca redactor și membru în comitetul de
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
LAI, 1995, 33; Corneliu Crăciun, „Revizuiri”, F, 1995, 9; Monica Spiridon, Recurs la dosarele literaturii române, R, 1995, 11-12; Mircea Cau, Așteptându-l pe Boerescu, CC, 1996, 1-2; Alex. Ștefănescu, Spovedanie și confesiune, RL, 1996, 23; Doru Burlacu, Revizuirea ca bun-simț critic, ST, 1996, 6; Radu Mareș, Criticul studiat la „egograf”, TR, 1996, 28; Anca Noje, Ion Simuț - un critic de actualitate, TR, 1996, 31-32; Radu G. Țeposu, Farmecele maligne ale provinciei, F, 1996, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Un critic ardelean, RL
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Și-ți vor aduce dureri ce anevoie le vei Îndepărta; De simți astfel de aburi cum creierul Îți afectează, Grăbește-te la aer curat, ca bine să te faci din nou. XVIII Curăția, Sfințeniei Îi urmează-ntâia, spune Pavel; Și bunul-simț Îi Întărește spusa; Unii se spală, dar arar, alții deloc - Ades spălatul e la fel de necesar ca rugăciunea: Dacă o dată spre obiceiuri murdare decazi, De la prudență și religie te abați; Păstrează-ți dar trupul pur prin astfel de abluții Care, libere
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
van. VI Așa-numitul sikh barbar Își ține departe rasa De planta toxică; În timp ce lăudăroasa Europă Încearcă Să sporească folosirea ei murdară; Guvernele par, În pofida sănătății, să formeze monopoluri Asupra acestei ierbi, cea mai dăunătoare - ce dizgrație! Chiar Conducătorii Angliei bunul-simț jignesc Făcând troc (prin Acte ale Parlamentului) cu sănătatea Unui Întreg popor pentru un pic de bogăție! VII Medici abili ades au afirmat Că prin prizarea Tutunului, ca și prin fumat, Planta-i mult pervertită de la adevăratul scop. Pentru sexul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și prin fumat, Planta-i mult pervertită de la adevăratul scop. Pentru sexul frumos mereu provoacă Senzații de dezgust - pe scurt, e abătut De la al Naturii scop! și-nchei ca să invoc Geniul Insulelor Britanice, de izgonit așadar Obieceiuri atât de contrare Bunului-simț! J.M.H. Explicarea planșelor 332tc "Explicarea planșelor332" Gravurile litografiate din acest prim volum sunt copii de Încredere ale portretelor și schițelor luate de un localnic din Lahore 333 - exceptând-o numai pe cea care-l reprezintă pe fachirul Haridas, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
P. Carp, un „caracter de bronz”, V. Pogor, „un tip de faun”, C. Stere, „de ortodoxă și apostolică înfățișare”, „chipul de sfânt bizantin al lui Bacovia”). E mai în largul lui în asemenea ochiri decât în teoretizările, nu lipsite de bun-simț, pe care, din unghiul artei pentru artă, le încercase în junețe (definiția artei, a frumosului, despre naturalism, despre simbolism, sancționat, rigid, ca o „fantezie deșartă”, „în căutarea neînțelesului”, despre „pornografia în artă”, despre dramatizarea romanelor, care ar fi un „atentat
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
sale, Venețiana Văcărescu, asasinată la moșia Jilavele din Ialomița. V. cere domnitorului cercetarea cazului și pedepsirea calomniatorului. Îndrăgostit de fiica Venețianei și acuzat de omor în scopuri ,,necuviincioase”, se dezvinovățește cu tărie: pledoaria sa aduce argumente de logică și de bun-simț, dar cuprinde și izbucniri pătimașe la adresa adversarului, precum și accente de un patetism sincer, expresii ale unui suflet chinuit. Rezultatul procesului nu se cunoaște; în anul următor, 1799, V. e ridicat de oamenii domnitorului Alexandru Moruzi, exilat și închis la Tulcea
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
populare. Fără a avea vocație critică, a găsit totuși răgazul necesar pentru a discuta scrierile unor autori ca Gr.H. Grandea, N. Gane, Matilda Cugler-Poni, Ana Conta-Kernbach și Riria (Coralia Xenopol, născută Biberi, soția lui). Cronicile, deși conțin numeroase observații de bun-simț, sunt mai curând o dovadă a precarității spiritului critic. Astfel, X. îl apropie pe N. Gane, ca poet, de Mihai Eminescu, Matilda Culger-Poni este considerată unul dintre cei mai mari poeți români, iar Riria ar fi chiar genială. În ceea ce privește istoria
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
D. Anghel, Alexandru Ciorănescu ș.a.), studiile de istorie literară, microsinteze în fond (Elemente de critică literară în publicațiile socialiste dintre 1900-1916, Aspecte ale criticii literare românești dintre 1880-1900), se înscriu în acest demers, convingător prin întovărășirea de rigoare și claritate, bun-simț și fină pertinență. Se percepe aici o atentă, supravegheată ritmare a gândurilor, dar și o oarecare reținere, explicabilă poate prin persistența unor inhibiții. Când scapă de aceste frâne, discursul își (re)capătă aplombul și eficacitatea. Un tur de forță a
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
în ce privește bunătatea inteligentă și spiritul de justiție morală) cu însemnările zilnice lăsate de Mircea Eliade sau de Mihail Sebastian. Este un spirit religios și, chiar în iubire, admite ideea unui „eros spiritual”. Are o instrucție superioară, e înzestrată cu mult bun-simț și înțelepciune. Nu vrea să fie o femeie savantă, și din jurnalul intim se vede limpede că nu cunoaște falsele drame ale snobinetelor intelectuale. Profesoara de estetică și teoria teatrului este o fire răbdătoare și dârză, are principii morale și
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
teroarea satului, care, prinzând de veste că insul vrea să se însoare cu o rudă, îi „ia” acesteia umbra și o îngroapă în zid spre a-i provoca moartea. Păzitoare a vechilor rânduieli, baba Savila întruchipează primitivitatea, bigotismul, dar și bunul-simț popular, exprimat în curajul de a fi ea însăși, de a nu ceda modelor, în dârzenia cu care împiedică de a se făptui ce nu se cade. Dramaticul e covârșit însă de comic. Având ca personaj central pe hlestakovianul Jorj
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
S., preocupați de situarea lor în peisajul literar al epocii. Versuri publică Ștefan Baciu, Pericle Martinescu, Horia Ghiea, Virgil Gregor, Geo Pavel, Eugen Teodoru, Iulian Dan, iar proză semnează Geo Pavel. Cu eseuri mai sunt prezenți Emil Gulian (Note despre bunul-simț și imitația realității în artă), Geo Pavel, Horia Ghiea. Tot Geo Pavel traduce, sub titlul Crângul prieten, un poem al lui Paul Valéry. Alți colaboratori: Alexandru Bucur, Dan Vălenaru, Eugen Voinescu. M. V.
STUDIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290000_a_291329]
-
radicală a organizării socioeconomice de tip socialist - pe care o exacerbase „revoluția culturală” a lui Mao și o adusese la extrem Pol Pot în Cambodgia - într-o organizare socială și economică de tip capitalist. Împotriva oricăror prognoze teoretice și ideologice, bunul-simț al politicienilor comuniști chinezi a triumfat. China comunistă a înfrânt protestul politic al clasei mijlocii a societății socialiste nu doar prin represiune politică și militară (piața Tiananmen), ci și prin mobilizarea împotriva acesteia a unei clase mijlocii și superioare alternative
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un proiect social este că, în timp ce în zona roșie din Calcutta rata îmbolnăvirii cu HIV este de 6%, ea e de 50% în rândul prostituatelor din Bombay. Ce se poate deduce din aceste două exemple este o concluzie oarecum de bun-simț. Dezvoltarea, privită ca o formă de inovație în cadrul culturii, trebuie să se „plieze” pe organizarea socială deja existentă, să pornească de la categoriile și logicile locale și să încerce să utilizeze cunoașterea și „expertiza” locală. Care ar fi deci sugestiile privitoare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cei care au fost activi în tinerețe să se implice în acțiunea colectivă. Cauzarea inversă trebuie și ea luată în serios mai ales pentru că nu știm cu certitudine ce criterii aplicau organizațiile comuniste pentru a recruta membri și viitori conducători. Bunul-simț și propria memorie îmi spun că promovarea în poziții de conducere și admiterea în organizații superioare - precum admiterea în UTC încă din clasa a VIII-a - erau condiționate de deținerea unor calități de activist și de conducător, coroborate desigur cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
total”" Este semnificativ că Don Quijote, eroul lui Cervantes, contemporanul lui Comenius, nu îl poate învăța nimic pe Sancho, în ciuda intenselor lecții pe care i le ține. El este analfabet ca și Eulenspiegel sau Păcală al nostru, întreținând o religie a „bunului-simț” care se sprijină pe un enorm dispreț față de cărți și învățătură. Când i se dă în glumă să cârmuiască o insulă însă, Don Quijote însuși bagă de seamă că, deși cu gândire și obiceiuri de asin, scutierul este priceput în arta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin care sunt transmise reguli, ritualuri, cutume și obiceiuri specifice, cu efecte ce pot fi mai semnificative decât cele oferite de școală sau alte instituții educative oficiale. Cu toate acestea, curriculumul „ascuns” este de multă vreme cunoscut prin observații de bun-simț. La români se vorbește de „cei șapte ani de acasă” și pentru a desemna „fundamentele” acestui curriculum; apoi, prin expresia „școala vieții”, folosită ca atare de multă vreme și de către alte neamuri, se desemnează, în general, valorile specifice pentru supraviețuire
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sustragi cu pipeta o picătură dintr-un lichid va avea net senzația că citește, în cuvintele limbii sale, o limbă străină. El nu va înțelege literalmente nimic și va sfârși prin a închide cartea cu superioritatea celui care, de la nivelul bunului-simț, a hotărât că filosofia bate pur și simplu câmpii” („Câteva repere”, în M. Heidegger, Ființă și timp, traducere de G. Liiceanu și C. Cioabă, Humanitas, București, 2003, pp. XI-XV). Într-adevăr, Sein und Zeit nu este o carte oarecare, ci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o denumim pregătirea angoasei. Reacția de angoasă se dezvoltă pornind de la ea” (Freud,1932). Accentul este deci pus pe trăirea internă, similară când pericolul este extern sau intern. Există deci o legătură între viziunea psihanalitică asupra angoasei și cea de bun-simț asupra fricii. Cu alte cuvinte, ca și în exemplul examenului, orice confruntare cu un pericol extern presupune ca persoana să considere situația în care se află ca amenințătoare și să reacționeze în funcție de posibilitățile sale. Trebuie însă subliniat faptul că există
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]