1,654 matches
-
mea. „Deci aici o să-mi crească păr, și aici, și aici.” Pentru că nu vedeam nici un fir, aduceam lupa și mă uitam. Degeaba, nimic. Pielea mea era un deșert. Tata pufnea în râs. Însă tatei îi mai creștea păr și în jurul buricului și pe piept. Asta mi se părea caraghios și mă întrebam la ce-i folosește. Părul de pe față îți folosește, de pildă, ca să te razi. Slavă Domnului, căci dacă n-ar exista ce să razi, n-ar exista nici lame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
țărăncilor erau vânjoase și negre de la țărână, iar genunchii rotunzi și cărnoși, ca roșiile și pepenii pe care-i vindeau. Când și când, câte una din ele întindea mâna după o roșie - atunci îi vedeam palmele late și negreala de pe buricele degetelor și când mușca, i se rotunjea gura și în colțuri îi rămâneau semințe și zeamă. Femeia le ștergea dintr-o mișcare, cu dosul palmei. Mergeam până aproape de poarta Leei, dar n-aveam curajul să bat. Făceam stânga împrejur, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
părut s-o deranjeze. I-am privit sânii. N-am putut altfel, oricât de tare m-am străduit. Erau plini și frumoși și din când în când mi se părea că bănuiesc forma sfârcurilor. Dedesubt, pântecele-i era neted, iar buricul, ca o mică monedă din colecția mea. Purta părul despărțit pe mijloc cu o cărare și pe obraji îi cădeau șuvițe care aveau ceva rebel și ceva de femeie. Și toate la un loc erau pentru mine ca un cerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
În fond, În fond, adevărul cere s-o spunem, În ochii morții suntem cu toții la fel de urâți, inclusiv În vremea În care am fost regine ale frumuseții sau regii echivalenți din punct de vedere masculin. Îi apreciază degetele puternice, socotește că buricele degetelor de la mâna stângă trebuie să fi devenit Încet Încet mai dure, poate chiar ușor caloase, viața are nedreptăți din acestea sau de alt tip, să ne gândim la acest caz al mâinii stângi, care are În seama sa partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
mă privea. Scăldată în lumina blândă a lunii, trupul lui Naoko avea strălucirea uimitoare a unui nou-născut. Când se mișca - deși mișcările erau aproape imperceptibile - jocul luminii și al umbrelor pe trupul ei era fascinant. Conturul sânilor, al sfârcurilor, adâncitura buricului, șoldurile, umbrele granuloase aruncate de părul pubian, toate se modelau și se remodelau ușor, asemenea suprafeței lacului unduindu-se în bătaia lină a vântului. Câtă perfecțiune! gândii eu. De când arată Naoko atât de bine? Unde a dispărut trupul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
poți să muncești și să cîștigi mulți bani, doar că-s prea multe ca-laa-ca-ti-țe. — Te Încurcau? — Nu-ș ce să zic. Prima dată cînd mă duc În port la Magallanes văd ca-laa-ca-ti-ță. El este stat În picioare, așa. John Își Înfipse buricele degetelor În masă și-și ridică Încheieturile mîinilor, săltîndu-și În același timp umerii și sprîncenele. — E stat În picioare mai Înalt ca mine și se uită În ochi la mine. Eu tras de coardă să mă ridice. — CÎt era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
numai voi sunteți sensibile și pline de spirit de observație, nu? Credeți că bărbații sunt doar niște sălbatici care locuiesc în peșteră! — Aș vrea eu, afirm cu tupeu. Mi-e greață de bărbații moderni care-și petrec timpul admirându-și buricul și lamentându-se ce copilărie grea au avut ei - a! și care sunt și varză la fotbal mecanic. —Gata! zice Finn, te-am prins. Două din trei și, dacă te bat, ca premiu vreau să-ți dau în cap cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
se reîntorc acolo, iar când reiei, legi, ștergi, ele se dizolvă și se reectoplasmează În locul lor firesc, e o simfonie submarină de Înlănțuiri și fracturi moi, un dans gelatinos de comete autofage, ca știuca aceea din Yellow Submarine, apeși cu buricul degetului și ireparabilul Începe să lunece Îndărăt către un cuvânt vorace și dispare Între fălcile lui, el suge și svârrllurp, Întuneric, dacă nu te oprești, se mănâncă singur și se Îngrașă din nimicnicia-i, gaură neagră a Cheshire-ului. Iar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ieșit, făcând numai câțiva pași afară din civilizația lui Carmen Miranda și m-am găsit Într-un loc Întunecos, unde câțiva băștinași fumau un tabac gros ca un cârnat, răsucit În formă de funii vechi marinărești. Mânuiai funiile acelea cu buricele degetelor, obțineai din ele niște foi late și transparente și le Înfășurai În niște cartonașe de pai uleios. Trebuiau reaprinse mereu, dar puteai pricepe astfel cum anume era tutunul atunci când l-a descoperit sir Walter Raleigh. I-am povestit aventura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-mă. Visez la acele vremuri când écart-ul dintre centru și periferie va fi unul uriaș. Când zona periferică a trupului meu îmi va deveni inaccesibilă, când prietenii și dușmanii îmi vor da de veste despre sfârcurile mele, despre sexul și buricul meu, sufletul va tremura în abisul cărnii mele. Îl voi pe chema pe Leo să-mi fotografieze sexul și coapsele cu marea lui cameră digitală. Nu, nu mă tem de durere, de riduri, de bătrânețe. Iată, sunt o viitoare femeie-balon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
secundare, apoi pe niște străduțe lăturalnice, cotind spre vechea Filarmonică, pentru a nu ieși cumva, prostește, în întâmpinarea poterei. Acum, reluă el, mergem spre strada Rudului, la prima stație de autobuz și luăm traseul 7, către "Pomul Verde", ca să ocolim buricul Centrului. De aici, per pedes apostolorum, prin Piața Anton, direct către Gara de Sud, peste pod și, într-o oră, suntem la Mariusache, la bodegă. La "Mizerabilii" . Acolo, ținem consiliu de război! Mie-mi convine, la fix! se declară Vierme
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
încă mai există), patru Secții instituționalizate de poliție dispuse, în genere, după direcția celor patru puncte cardinale: de Nord, de Sud, de Est și de Vest. Plus unitatea-mamă, cu sediul central pe lângă Piața Halelor, de pe celebrul Drum al Oilor, în buricul urbei. Zona de la miazăzi, situată hăt-departe, pe șoseaua de legătură cu Capitala, încluzând perimetrul fabricilor de utilaj petrolier și de rulmenți grei și învecinându-se și cu două mari combinate petrochimice, se dezvoltase într-un ritm trepidant, în perioada de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
direct în pieptul lui Dănuț. De unde se azvârle iarăși la pământ, chitită pe șotii, amușinându-i curioasă pe ciudații companioni ai Lunganului, cu scâncete și cu zvâcnituri frenetice, dintr-un mertic de coadă! Cățelușul mic, mic, mic, ce-avea el pe sub buric? o alintă Dan. Potăița se rostogolește pe jos, printre foi veștejite de brusture, beată de fericire că i se acordă atâta nemeritată atenție, după care țâșnește jucăușă pe lângă manșetele jerpelite ale blugilor Îngerului și-și saltă bucuroasă, un picior din
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
care o avea că nașterea pruncului nu era departe și, într-adevăr, în lanul acela de porumb, din mijlocul câmpului, m-a adus pe lume, pe mine, un ghemuleț de carne cu suflet. Mi-a mărturisit că mi-a tăiat buricul cu sapa și a pus pământ ca să nu sângerez. Să știi că pământul era pe vremea aceea sănătos și bun, așa cum l-a lăsat Cel de Sus, nu ca pământul de astăzi otrăvit cu îngrășăminte chimice, cu pesticide sau insecticide
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
jumătatea spațiului al treilea, pe deget începu să-i lucească o verighetă groasă de aur și, depășind a patra linie, părul începu să-i încărunțească. Era mai mult lată decât înaltă. Făcuse gușă triplă și sânii îi ajunseseră până aproape de buric. Mergeam alături de ea, pe marginea aleii, dar ea privea țintă înainte, cu o expresie absentă, îi crescuseră mustăți rare și fire groase înfipte în bărbie. Puțin înainte de-a depăși a cincea linie, Balena se surpă în sine. Ne-am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
virgin este frumos... M-a șocat acest autor cam original, m-a șocat, dar ce însemnează arta : tocmai acest lucru care m-a șocat mi-a rămas în minte ! Ivona urcă încet scara, deschide prima ușă și bâjbâie peretele cu buricele uscate ale degetelor. Aprinde lampa de plafon - e cea mai întunecată cameră -, se apropie de oglindă, aprinde și apli cele. Rămâne cu ochii ficși în oglindă. Se privește prea fix, cu nerăbdare și lăcomie - să nu termine baba cu vasele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
voiam să te contrazic, se grăbește să-l liniștească. Lasă pe gheridon foaia pe care o ține în mână, își desprinde cu grijă de pe nas rama de aur a ochelarilor, îi așază atent, iar locul traumatizat și-l masează cu buricele uscate ale degetelor. Nu voiam să te contrazic, pentru că știm cu toții că opinia publică românească ar fi, din păcate, destul de maleabilă în mâna unui politician autoritar... Că el ar putea s-o antreneze relativ ușor într-o direcție contrară dorințelor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Și în albastrul decolorat al ochilor îi citești, oh, fără nicio îndoială, îi citești ostilitatea ! Dacă nu te-ai teme de vorbe ai gândi chiar cuvântul ură. Ochii ei au coborât iar asupra gherghefului. Degetele noduroase și ușor tremurătoare, cu buricele lor întărite, pline de crestături negre, își văd mai departe de treabă, diseară doar, după ce își va sfârși treburile de menajeră, și le va șterge cu lămâie și le va unge grijulie cu alifii, apoi își va pune obligatoria compresă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Și ce îmi mai plăcuse fusese că se rușina să vorbească de sine. Această rușine de a vorbi despre el mă tușase, îndeosebi venind după siguranța înfumurată a celuilalt, că nu mai puteam să suport să-l văd crezându-se buricul pământului. Asta fusese ceea ce în special mă tușase. Titi, desigur, nu se putea împăca cu gândul nemilos că nu ne vom vedea decât laolaltă cu musafirii, astfel că, deși ajuns la câțiva pași de poartă, încă mai întorsese capul să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai intim; se vedea, în costumul ei negru, ieșind pe nesimțite din cabină și lunecând fără zgomot în apă. Pearl îi spusese: Nimeni n-o sa se sinchisească de tine, nici măcar n-o să te observe cineva, nu-ți închipui că ești buricul pământului. — Nu-mi închipui deloc, vreau numai liniște, îi răspunsese Hattie. Or numai liniște nu era în sala cabinelor, ba chiar era foarte greu să găsești un locșor unde să nu te trezești înghesuită de cărnuri de femei ude. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lui Rozanov că tinerii excesiv de inteligenți înclinau să fie nevropați, instabili și obsesiv de ambițioși. Deci, alesul trebuia să fie englez, practic ennistonian. John Robert, în acea parte din el care rămăsese nealterată și nesofisticată, continua să considere Ennistone ca buricul pământului. Și apoi, în nici un alt loc din lume nu cunoștea atâta lume. Și, din moment ce trebuia să fie Ennistone, lumina reflectorului căzuse pe Tom McCaffrey. În pustietățile din California și Massachusetts și Illinois, John Robert primise cu regularitate și citise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fi un lucru acceptat fără discuție. Experiența vieții depășește simpla logică de piață și cantitativă. "Pelagianismului" oficial îi răspunde, într-un mod invizibil, dar încăpățânat, un fel de chietism insolent. Este ceea ce se exprimă în portul vălului sau în exhibarea buricului și a șoldurilor. În aceste provocări, în aparență contrastante, dar de fapt foarte asemănătoare, se află expresia refuzului unei lumi de piață, raționale. Expresia unui nonconformism, uneori inconștient, alteori, dimpotrivă, foarte bine controlat. Dorința de a nu se mai plia
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
care le putem considera ca tot atâtea manifestări ale sentimentului de apartenență. Stricto sensu, "suntem" ceea ce afișăm ca o emblemă de recunoaștere. Chiar dacă, și mai ales, o astfel de afirmație îi provoacă sau îi șochează pe cei care "nu sunt". Buricul dezgolit într-un mod "sexy", circumcizia religioasă sau "piercing"-ul intim favorizează extazul împărtășit. Sunt ca și riturile anodine sau exacerbate prin care microtriburile contemporane își exprimă afinitățile elective. Prin care ele transfigurează cotidianul dominat de o logică pe de-a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
pâine. Scotocind după ea, a dat peste pumnalul 88 rupt... pe care îl păstra ca pe un trofeu... Cât ai clipi, l-a smuls din teacă. A privit la el cu ochii scânteietori, în timp ce strângea mânerul încât i se albiseră buricele degetelor ... Nu-și putea lua ochii de pe lama ruptă a pumnalului care încă mai strălucea... Fulgerul amintirii când Trestie - „fratele” său și Limbosu - l-au salvat de sub nasul inamicului i-a năpădit gândurile. „Acolo m-am putut folosi de el
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
le simțeam boltindu-se ca un paraclis. / muzica și mirosul lor. alt fel de întuneric. Omniprezența sacrului, între viață și noaptea care vine curând. găsindu-ne încălțați în bocancii de drum, este certificată, între altele, ca o rană înjunghiată, un buric triunghiular pe cer, de inconsistența vizibilă în umbrele noastre care, la rându-le, se vor reazem, într-o veșnică sală de așteptare. Ca și Lucian Blaga, amintit mai sus, Paul Aretzu își îndreaptă credința spre făurirea vieții de aici, nu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]