42,681 matches
-
Facultății de Medicină, domeniu în care s-a specializat și în cadrul unei rezidențe la Viena. Õmer Ōnder este o stea a televiziunii turce, cu peste 15 premii naționale și internaționale câștigate pentru excelență în media. Alături de acesta, la nai va cânta artistul turc Bilgin Canaz. Sunetul, care trebuie să fie la o calitate de excelență pentru acest gen de spectacol, va fi asigurat de tehnicieni turci care și-au testat măiestria atât în spectacole și festivaluri internaționale, cât și în ritualuri
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
mantra este glasul sacru, un sunet, o silabă sau o serie de cuvinte investite cu putere psihologică și spirituală. În această lume totul vibrează, până la nivel subatomic, iar mantrele pot interfera cu aceste vibrații, pentru a influența conștiința. Seda Bağcan cântă, având credință într-o trinitate: muzică, știință, vindecare. “Mi-am regăsit o a doua familie la București”. Seda Bağcan a cântat pentru prima oară în România în septembrie 2013, în deschiderea conferinței pe care autorul american Gregg Braden a susținut
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
lume totul vibrează, până la nivel subatomic, iar mantrele pot interfera cu aceste vibrații, pentru a influența conștiința. Seda Bağcan cântă, având credință într-o trinitate: muzică, știință, vindecare. “Mi-am regăsit o a doua familie la București”. Seda Bağcan a cântat pentru prima oară în România în septembrie 2013, în deschiderea conferinței pe care autorul american Gregg Braden a susținut-o la București. Cercetător și speaker cu faimă internațională, Gregg Braden este, la rândul său, pionier într-un domeniu ce unește
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
sate aflate pe culmi de munte, mânăstiri îndepărtate și texte uitate, pentru a le descoperi secretele eterne, care ar putea demonstra că avem noi înșine puterea de a preveni bolile și îmbătrânirea. “Pentru mine a fost o experiență extraordinară să cânt în București anul trecut”, spune artista din Turcia. “Chiar înainte de vizita la București am citit câte ceva despre “Capitala culturală a Balcanilor”, orașul numit “Micul Paris”. Am înțeles mai bine ce înseamnă toate aceste supranume abia după ce am cântat în București
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
extraordinară să cânt în București anul trecut”, spune artista din Turcia. “Chiar înainte de vizita la București am citit câte ceva despre “Capitala culturală a Balcanilor”, orașul numit “Micul Paris”. Am înțeles mai bine ce înseamnă toate aceste supranume abia după ce am cântat în București. A fost un public extraordinar, am îndrăgit cultura și arta, care sunt foarte importante pentru România, o poți simți în aer. Perspectiva unui al doilea concert în România mă încântă. Între timp am participat la o sesiune de
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
lui, apoi în sec. al XVI-lea poetul clasic al Divanului, Helaki, a reprezentat poezia Divanului clasic otoman. Apoi, în sec. al XVII-lea poezia publică populară care a urmat tradiției sufi a adus pe scena din România mestreli care cântau la instrumentul popular denumit saz, improvizând adeseori muzică și poezie. Printre cei mai celebri menestreli ai vremii se numără Kazak Abdal, Kul Mehmet și Öksüz Așık, iar ca forme literare avem bozlav (elegii), Destanlar / Göç Destanları (poeme epice), Türküler (cântece
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
în barajul de acumulare de la Porțile de Fier. Aici trebuie să-l menționăm și pe Dimitrie Cantemir, ca pe un intelectual român care a trăit în Istanbul între 1687-1710, sub dominația Imperiului Otoman, unde a învățat limba turcă și să cânte atât vocal cât și instrumental, muzică clasică turcească. El a scris Istoria Creșterii și Descreșterii Curții Otomane și Cartea științei muzicii otomane. Încă se mai vorbește de performanțele lui în domeniul muzicii otomane și, la cererea publicului, Cartea științei muzicii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Mozart dirijor. Era a doua programare, pentru că în ajunul primeia au început să bată clopotele Vienei — murise Împăratul Joseph al II-lea. Probabil că titlul a fost luat din opera sa „Nunta lui Figaro” unde, în actul I, Don Basilio cântă o arie care tradusă în limba română ar fi: așa fac toate, nu-i nicio noutate. Uvertura este alcătuită dintr-un scurt Andante urmat de o parte spumoasă și efervescentă în Presto. Putem spune că dintre cele 27 de concerte
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
cel al lui Marte, simbolul puterii militare romane. Acești Salii Palatini („Săltăreții Palatini”, denumire de la Dealul Palatin, unde se găsea sanctuarul) erau, de fapt, preoți ai lui Marte. În fiecare an, la întâi martie, ei cutreierau orașul săltând și jucând , cântând laude zeilor. Informația este corectă dar, dacă o coroborăm cu alte date istorice, ea induce, în realitate, alte concluzii. În „Anabasis Kyrou” (povestea unor mercenari greci care vor să ajungă de la porțile Babilonului la Marea Neagră), cunoscutul istoric grec Xenofon (427
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
și agitând toți săbiile. În cele din urma, unul dintre ei l-a învins pe altul, și toți am crezut că acela fusese ucis: dar el căzuse cu mare artă... Învingătorul a luat arma celui învins și s-a departăt cântând sitalke, iar ceilalți traci îl scoaseră pe cel ce căzuse ca și mort: de fapt el însă, nu suferise câtuși de puțin”. Așadar, trecând peste aspectul subiectiv că acest dans sălbatic se identifică mai degrabă cu dimensiune ancestrală a spațiului
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
și acte rituale, executate de ceata strict ierarhizată: Mut, Vătaf, ajutor de Vătaf, Stegar, Călușari de rând. Starea euforică și coeziunea mistică între participanți sunt obținute prin executarea, până la epuizare fizică și psihică, a dansurilor sacre, după melodii de joc cântate de lăutari. La încheierea perioadei sacre a Rusaliilor, Călușarii revin la locul în care depuseseră jurământul, despodobesc steagul și-l ingroapă într-un loc secret. Apoi ceata se răsfiră, fiecare membru apucând-o în altă direcție. Numărul impar al călușarilor
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
TVR 3 a fost reclamat la Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNDC), după ce un grup de colindători a cântat în cadrul emisiunii cu Pufulica un colind antisemit, relatează Mediafax. Grupul pentru Dialog Social și Revista 22 s-au sesizat după ce Ansamblul ”Dor transilvan” a cântat un colind în care este folosit de mai multe ori termenul ”jidov”, în mesaje antisemite
TVR3, reclamat la CNA pentru un colind antisemit, în emisiunea cu Pufulica: Crin Antonescu critică dur difuzarea colindului [Corola-blog/BlogPost/94002_a_95294]
-
Audiovizualului (CNA) și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNDC), după ce un grup de colindători a cântat în cadrul emisiunii cu Pufulica un colind antisemit, relatează Mediafax. Grupul pentru Dialog Social și Revista 22 s-au sesizat după ce Ansamblul ”Dor transilvan” a cântat un colind în care este folosit de mai multe ori termenul ”jidov”, în mesaje antisemite. „A născut un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afuristit / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici
TVR3, reclamat la CNA pentru un colind antisemit, în emisiunea cu Pufulica: Crin Antonescu critică dur difuzarea colindului [Corola-blog/BlogPost/94002_a_95294]
-
județul Cluj, și nu au fost sesizări până acum referitoare la el. Noi am ales acest colind urmărind să fie unul scurt și care să nu fi fost prezentat până acum la televiziune, să nu fie aceleași colinde care se cântă în fiecare an”, a spus Groza. Și Crin Antonescu a criticat dur difuzarea unui asemenea colind pe televiziunea publică. “După cum știți, acolo la Televiziune, nu numai din acest motiv, practic toate lucrurile sunt în schimbare. Practic, conducerea și Consiliul de
TVR3, reclamat la CNA pentru un colind antisemit, în emisiunea cu Pufulica: Crin Antonescu critică dur difuzarea colindului [Corola-blog/BlogPost/94002_a_95294]
-
și energia care o însoțesc și în prezent, dar și despre valorile artistice actuale și tezaurul folcloric de care dispunem în momentul de față. Ați crescut și copilărit în Toracul natal. Se spune că în anii aceia, pe scena muzicală cântau artiști de muzică populară românească din Banat. Prin ce era Toracul așa de deosebit? - Așa este. Am avut fericita ocazie să mă profilez și să mă formez în cadrul S.C.A. „Flacăra” din Torac, cântând acompaniată de vestita orchestră „Lira”, condusă
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
în anii aceia, pe scena muzicală cântau artiști de muzică populară românească din Banat. Prin ce era Toracul așa de deosebit? - Așa este. Am avut fericita ocazie să mă profilez și să mă formez în cadrul S.C.A. „Flacăra” din Torac, cântând acompaniată de vestita orchestră „Lira”, condusă de și mai vestitul lăutar Vichentie Petrovici Bocăluț, în perioada cea mai strălucită și de vârf, a acesteia. În cadrul acestei societăți culturale activa și o formație de dansatori, instruită, ani la rând, cu grijă
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
bărbătesc care a dus faima cântecului românesc peste hotare, condus de mâna sigură a dirijorului Ion Lațcu. O satisfacție deosebită înseamnă să trăiești într-o astfel de ambianță muzical-artistică. Cu „Flacăra” am făcut și câteva turnee prin țară și străinătate, cântând împreună cu sora mea, Anișoara. Tatăl nostru, Lazăr Ocolișan, a fost solist și membru împătimit al corului respectiv. Totuși, când v-ați întâlnit cu muzica? A fost vreun moment în copilăria dvs. în care ați simțit că sunteți hărăzită carierei muzicale? - Să
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
școli, dar și din atelierul muzicianului Sorin Boleanțu se perindă pe scenele muzicale acordeoniști excelenți. Acestea sunt fapte de lăudat. Cât de mult îi poate influența muzica pe cei care o ascultă? Dar pe cei care o trăiesc și o cântă? - Opinia mea este că sarcina principală a tuturor instituțiilor noastre: publicații, posturi de radio și televiziune, școli, ar fi să promoveze, în exclusivitate, numai muzica adevărată, valoroasă, deoarece muzica este arta care înnobilează inima și îmblânzește spiritele... Dacă vorbim de
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
dificilă. Problema soliștilor care evoluează în concurență a fost, în general, rezolvată, în sensul că toți soliștii sunt acompaniați de aceeași orchestră. Dacă vorbim de orchestrele populare din satele noastre, remarcăm că deja de câțiva ani aceeiași instrumentiști apar și cântă la festivaluri în mai multe orchestre din diferite localități. Una dintre excepții o constituie orchestra de muzică populară din Torac, condusă de Doru Ursu, care se prezintă în mod onest, cu forțe proprii. În trecut, fiecare orchestră a evoluat doar
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
președintelui țării Josip Broz Tito, în anul 1978, când acesta a petrecut Revelionul la Novi Sad. La cea de-a doua ediție a Festivalului de Romanțe Românești „Crizantema de Aur” de la Târgoviște am evoluat în recital. În anul 1995 am cântat în recital la Festivalul „Maria Tănase” de la Craiova. În anul 1998 am interpretat cântece românești în programul realizat de Goran Bregović, intitulat „Tišina Balkana“, („Tăcerea Balcanilor“). O performanță a mea prezintă interpretarea baladei „Arborii îmbrățișați“, înveșmântată armonic cu muzică electronică
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Balcanilor“). O performanță a mea prezintă interpretarea baladei „Arborii îmbrățișați“, înveșmântată armonic cu muzică electronică înfățișând vântul în fiorduri. CD-ul respectiv poartă titlul „Tišina školjke“, („Tăcerea scoicii“), fiind realizat de B. Buta. În anul 2005, la Novi Sad am cântat în cadrul Festivalului ETNOFEST. La ediția 2006 a manifestării BEMUS („Festivitățile Muzicale de la Belgrad“), în seara rezervată folclorului am evoluat în recital. Ultima mea apariție pe scenă, poate și cea mai emoționantă, a fost prezentarea, împreună cu fiicele mele, Mirela și Alina
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
de televiziune din Ujgorod, Ucraina, în concurența a 150 de emisiuni de radio și TV, din 10 țări est-dunărene, emisiunea „Popas folcloric sud-dunărean“ realizată împreună cu soțul meu, Mircea, a fost premiată cu Marele Premiu al Festivalului Cu mare plăcere am cântat anul acesta, tot alături de fiicele mele, la Paris, într-un concert susținut de Ansamblul Vocal-Instrumental „DOR“, din Franța. Și, să nu uit să menționez, că în momentul de față cea mai dragă sarcină îmi este cea de bunică. Ma simt
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
pe Emma și Nina. Alina e cu prietenul ei, Damian. Școala elementară o termină în satul natal, Școala Normală la Vârșeț și Școala Pedagogică Superioară la Zrenianin, Despărțământul educație muzicală. A fost membră a S.C.A. „Flacăra” din Torac, a cântat împreună cu sora ei, Anișoara, în perioada de aur a Orchestrei de muzică populară „Lira”. A participat cu Anișoara la Festivalul de Muzică Populară de la Uzdin și la Festivalul de Muzică Ușoară „Tinerețea Cântă”, tot de la Uzdin. O perioadă importantă din
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
a S.C.A. „Flacăra” din Torac, a cântat împreună cu sora ei, Anișoara, în perioada de aur a Orchestrei de muzică populară „Lira”. A participat cu Anișoara la Festivalul de Muzică Populară de la Uzdin și la Festivalul de Muzică Ușoară „Tinerețea Cântă”, tot de la Uzdin. O perioadă importantă din viața artistică a Ilenei a fost cea petrecută la Vârșeț, „orașul tinereții ei”: a cântat în Corul Școlii Normale, dirijat de profesorul Coriolan Bugariu, a fost membră a S.C.A. „Petru Albu”, astăzi
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
A participat cu Anișoara la Festivalul de Muzică Populară de la Uzdin și la Festivalul de Muzică Ușoară „Tinerețea Cântă”, tot de la Uzdin. O perioadă importantă din viața artistică a Ilenei a fost cea petrecută la Vârșeț, „orașul tinereții ei”: a cântat în Corul Școlii Normale, dirijat de profesorul Coriolan Bugariu, a fost membră a S.C.A. „Petru Albu”, astăzi „Luceafărul”. A lucrat și în învățământ - la Școala Elementară din Stanišić, localitate pitorească de lângă Sombor. La Radio Novi Sad a venit în
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]