1,580 matches
-
și-au apărat acest drept cu sabia. Dar adevărul că religia geților se slujea în imperiul roman în limba getă se știa cu mulți ani înainte numai că iudeo-sataniștii au falsificat toată istoria acelor vremuri să le fie numai lor cîntare de dor și of cu mare folos în puhoiul de minciuni. Filozoful și matematicianul grec Iamblichos, care a murit pe la anul 330 scrie în lucrarea Viața lui Pitagora, că religie geților sau cultul lui Zamolxe era practicat cu mare cinstire
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Un scenariu de vreo 84 de strofe numerotate chiar de poet, dar care, odată cu "amplificările și aluviunile ulterioare", ajunge cu totalul strofelor la 217. Pe Eminescu îl interesau nodurile sau răscrucile istoriei, locuri " Unde lumea în căi nouă, după nou cîntar măsoară" (Memento mori). Tip de gînditor sincretic, el nu improvizează povești în marginile altor povești, ci asamblează, sub privirile ochilor noștri deschiși înăuntru, elementele modulare ce alcătuiesc placa turnantă a arhaicității fondatoare. O face, însă, gîndind cu uneltele poetului, și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
practică în mod curent în așa-zisa viață literară de la noi. Idealul și chiar arhetipul literar național al integrării europene este, se pare, doar poetul oltean șmecher, care circulă cu cobilița prin Europa, furând când poate, pe naivii literari, la cântar... Nu-i mai dăm numele... Toate acestea încep, încet, să fie recunoscute și, în mod salutar, tot mai bine reactualizate. în ultimul număr din Synthesis, de pildă (XXI/ 1994) consacrat temei La littărature comparăe et le projet europăen, Al. Duțu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Principate și Anglia este Tarifa ce pentru neguțătorii Angliei, extrasă din Tarifa vămilor cu leat 1822, ianuarie 1, valabilă și pentru perioada anterioară. Respectându-se tariful vamal de 3 %, se exportau în Principate zahăr căpățâni (cu taxa de 240 bani cântarul), zahăr tos (200 bani cântarul), tinichele albe englezești (115 bani lada conținând 225 bucăți), pistoale, puști și carabine englezești (3 % din prețul indicat pe factură), ceasornice englezești de aur, de buzunar (1500 de bani bucata), postav de Londra (950 bani
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ce pentru neguțătorii Angliei, extrasă din Tarifa vămilor cu leat 1822, ianuarie 1, valabilă și pentru perioada anterioară. Respectându-se tariful vamal de 3 %, se exportau în Principate zahăr căpățâni (cu taxa de 240 bani cântarul), zahăr tos (200 bani cântarul), tinichele albe englezești (115 bani lada conținând 225 bucăți), pistoale, puști și carabine englezești (3 % din prețul indicat pe factură), ceasornice englezești de aur, de buzunar (1500 de bani bucata), postav de Londra (950 bani topul de 25 de coți
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
duzina), hârtie englezească (3 % din prețul indicat pe factură), mătase englezească “în cutii sau în hârtie răsucită în chipul tiriplicului” (10 bani duzina), bumbac “lucrat” englezesc (45 bani ocaua). Se importau din Principate ceară (8 bani ocaua), lână (400 bani cântarul), limbă de vacă (150 bani cântarul), miere curată (400 bani cântarul). Convenția de la Akerman, din 25 septembrie/7 octombrie 1826, recunoștea formal libertatea comerțului Principatelor, sub rezerva aprovizionării Constantinopolului cu grâne. Pe aceste principii, dar și prin necesitățile crescânde ale
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
indicat pe factură), mătase englezească “în cutii sau în hârtie răsucită în chipul tiriplicului” (10 bani duzina), bumbac “lucrat” englezesc (45 bani ocaua). Se importau din Principate ceară (8 bani ocaua), lână (400 bani cântarul), limbă de vacă (150 bani cântarul), miere curată (400 bani cântarul). Convenția de la Akerman, din 25 septembrie/7 octombrie 1826, recunoștea formal libertatea comerțului Principatelor, sub rezerva aprovizionării Constantinopolului cu grâne. Pe aceste principii, dar și prin necesitățile crescânde ale “partenerilor”, relațiile comerciale românoengleze vor urma
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în cutii sau în hârtie răsucită în chipul tiriplicului” (10 bani duzina), bumbac “lucrat” englezesc (45 bani ocaua). Se importau din Principate ceară (8 bani ocaua), lână (400 bani cântarul), limbă de vacă (150 bani cântarul), miere curată (400 bani cântarul). Convenția de la Akerman, din 25 septembrie/7 octombrie 1826, recunoștea formal libertatea comerțului Principatelor, sub rezerva aprovizionării Constantinopolului cu grâne. Pe aceste principii, dar și prin necesitățile crescânde ale “partenerilor”, relațiile comerciale românoengleze vor urma, în perioada următoare, o pantă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lucru, atât medicul, cât și pacientul trebuie să utilizeze tabelele cu conținutul în proteine, glucide, lipide din principalele alimente (Anexă 1). În practică de zi cu zi pacientul își cântărește alimentele ce trebuie consumate limitat în funcție de rația de glucide permisă (cântarul este un instrument indispensabil diabeticului). (5) Etapă a cincea constă în distribuirea glucidelor pe numărul de mese precizat. La un pacient insulinodependent, de exemplu, acesta poate fi de 20%-10%-30%-10%-20%-10% la orele 7, 11, 13, 17
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Gabriela Radulian, Liana Turcu () [Corola-publishinghouse/Science/92270_a_92765]
-
urca. Greutatea morală ne face să cădem spre înalt" (Simone Weil, Greutatea și harul, Editura Humanitas, București, 2003, p. 40). 87 Graiul Patriei, p. 99. 88 Imnul Carpaților, p. 122. 89 Foc ceresc, p. 142; Imnul întoarcerii, p. 250. 90 Cântare, pp. 154, 155. 91 Imnul luceafărului de seară, pp. 225, 226. 92 Întoarcerea poetului, p. 115. 93 Cf. Aristotel, Fizica B, 1, 192 b 8 - 193 b 21. 94 Martin Heidegger, Despre esență și conceptul lui ΦYΣΙΣ (Aristotel, Fizica, B
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să-ți dai seama cum arăți în realitate.) Margareta extrem de norocoasă, categoric fotogenică. Johan îmbufnat, Malin râde ca și cum ar gâdila-o cineva. Petter suspicios, extrem de asemănător cu subsemnatul în pozele din copilărie. Luat 3 kg din decembrie, 79 kg dezbrăcat. (Cântarul din baie are o eroare de 1 kg când nu e în poziție perfect orizontală. 79 kg, 176 cm. Ar trebui să fie greutatea ideală, un pic prea mult, totuși. Cu toate astea mă simt mai bine așa, a trecut
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Alexandru cel Bun, Domnul căuta să limiteze plecarea produselor din țară în această direcție, impunând o taxă pe mărfurile în tranzit mult mai mare decât pe acelea duse în Polonia, Transilvania sau Țara Românească. Ei aveau să plătească pentru 12 cântare de marfă o rublă de argint în Suceava, 30 de groși în Iași, 1/2 rublă de argint în Lăpușna, de fiecare car câte 12 groși straja în Tighina, iar în Cetatea Albă „să nu dea nici un ban, nici măcar de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
interne moldovenești. La 3 iulie 1460, Ștefan cel Mare reînnoia privilegiile comerciale ale negustorilor lioveni de a face comerț în Moldova și de a merge cu mărfuri de-ale Hansei și autohtone în Țara Tătărască, având a plăti pentru 12 cântare de marfă, în Suceava 1 rublă de argint, în Iași 30 de groși, în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
sau se teme să știe. Fumează în fața ușii de la intrare și te scuipă dacă nu le place mecla ta. Aia cea mai bătrână se zice că a omorât în bătaie o tarabagioaică, pe care a acuzat-o de furt la cântar. În realitate, ele fură zilnic din piață, iar dacă vreun țigan nu e atent, îl înghesuie și-l tâlhăresc cu nerușinare. Odioasele nu au pensie, pentru că toată viața au făcut doar bișniță. Blugi, cafea, Kent de la arăboi, apoi valută falsă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
martie 1835. Se cere Isprăvniciei „osăbit înscris” de la serdarul Hotiniu și garantarea averii în caz de „neurmare a contractului”. Prețul cărnii de vacă și oaie este stabilit la 18 parale oca. Ioniță Hotiniul se obliga să comercializeze carnea „drept la cântar,iar nu lipsă”și nimeni „altul fără de mine nu este slobod a deschide căsăpie și a vinde carne, afară de carne de mai sus pentru care este obicinuit târgul acesta a fi slobod.” Blănarii din Huși pot sacrifica miei numai cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Gheorghe Ghibănescu, Dimitrie Ciușmegiu, Donciu Vasiliu, Costache Buzdugan, Ivanciu Anastasiu, Hriste, Neculai Stan, Ștefan Deniș, Petrache Boldescu, Stoian Gheorghiu și alții, „neguțitori cu tărăbi și șoproane, deși unii se află boieriți”. Avram Aronovici ținea la 27 septembrie 1850 otcupul eratului cântarului de 12 ani, de pe la 1838. În 1847 a luat în otcup și cele două salhanale amplasate pe imașul târgului obligându-se să răspundă anual 5200 de lei. La 1850 salhanaua veche a fost demolată și s-a înființat una nouă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
am aruncat geaca, oarecum nervos de ceea ce avea să mi se întâmple, deasupra bagajuluiundeva, într-un colț al cămăruței, luminata de un bec aproape mort. * * * O individă grasă, cam de vârsta a doua, mi a ordonat scurt să trec pe cântar. (...) Ai 48 de kilograme... treci să te măsurăm!... ai 168 de centimetri... Da... Acum să-ți luăm sânge: întinde brațul pe marginea rezemătorii! Ce-i drept, cunoșteam tot acest ,,ritual’’ dar nu aveam nici un chef de comentarii...ironice ori de
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
din afara zidurilor cetății sau cei ce vin să viziteze orașul sunt scutiți de dări. Con du că torii orașului și preoții sunt aleși de „cetățenii mei“, cum spune constituția, pe care apoi ducele Îi confirmă În func ție. Există un cântar oficial, pe care orice cetățean al orașului Îl poate folosi gratuit, un fel de Întreprindere me tro logică, pentru verificarea tuturor instrumentelor de măsură, pentru ca negustorii să nu fure. Fiecărui om, fie cetățean al orașului sau nu, i se asigură
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din mână jinta, i-am înmânat-o celavekului (om-lb.rusă) și m-am încurajat singur că va avea grijă Mama de toate... A și avut, căci rusul s-a mai înmuiat și s-a făcut că uită de armoniu la cântar. Chiar și așa, am avut 20 kg. suplimentare la bagaje, pentru care am plătit extrastorage, îmi pare, 225$. Banii îi aveam de la beneficiarii transportului. Din acest moment au început ganas-urile să lucreze pentru noi. Am rămas cu tabla în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Rabin și pe asasinul său; sau pe Poverello și pe Torquemada, pe preotul care-și petrece viața printre muncitori pentru a-i readuce în sânul Bisericii și pe prinții Bisericii. Nici nu-i un lucru serios să cântărești cu același cântar religiile care au vârsta arterelor acestora: pe prelatul ramolit care nu se mai gândește la convertirea Indiilor și face slujba moțăind, cu mollahul care are cu șapte secole mai puțin ca rivalul său, firește mai pisălog, ori cu evanghelicul proaspăt
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mărginit de cetatea Raguzei, bine păstrată încă și, impunătoare. Populație vioaie, blândă și primitoare. Copiii salută. În piață (poiana) sătenii din împrejurime aduc pe căluții muntenești câte-un braț de așchii și găteje pentru trebuințile orășenilor. Lemnele se vând cu cântarul ca și pâinea. Frumoase clădiri în terase până spre creștetul Măgurii și până la țărmul mării. Marea albastră; insule mici, unele locuite de câțiva pescari. Golfuri blânde. Temperatura încă răcoroasă 3 aprilie am găsit însă primăvara instalată. Printre munții ninși, până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un venit al domnului. În 1440, Ștefan voievod dăruia mânăstirii Neamț două măji de pește și două bărbânțe de icre. În 1446, privilegiul era reînoit, precizându-se că domnul dăruia măji de pește la Chilia, iar soția domnului dăruia trei cântare de icre negre. Nu numai mânăstirile, dar și negustorii aveau voie să comercializeze peștele, dând vamă câte un pește de car. Este semnificativ faptul că Petru Rareș s-a ocupat cu comerțul cu peștele, de unde și numele de Petru Măjarul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
foarte puternic, promt și caustic în replici, autoritar și deloc dispus să facă concesii în fața reprezentanților unui mare rege, cum era monarhul polonez. În relațiile cu subalternii, domnul a fost autoritar, așa cum o arată privilegiul prin care acorda mânăstirii Neamț cântarele de pește de la Chilia. Domnul cerea pârcălabilor de la Chilia și dregătorilor acestora să respecte cele scrise în privilegiu “iar care din pârcălabi sau din dregători nu vor da aceasta, aceștia ne vor plăti 50 de ruble de argint curat și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cântărit, unde dl. S. N. Smirnov, casierul Băncii Statului trimis din Petrograd, și M. Z. Demetrescu îi cântăreau; celor nedesfăcuți li se verifica greutatea indicată pe fișe, iar la cei din nou făcuți li se scria pe fișe greutatea lor. De la cântar, sacii se așezau din nou în lădițe de către omul nostru, C. Dobrescu, ajutat de alți oameni de serviciu ai băncii Statului, se țintuiau lădițele și se așezau apoi pentru sigilare. Sigilarea se făcea cu sigiliul B.N.R. de către oamenii de serviciu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Africii, acolo unde cerul șamanilor africani e o pătură care învelește noapte de noapte vânătorul și vânatul din savană. În țara noastră, libertatea și-o ia, mai nou, cum vrea fiecare. Unii o cumpără la tonă, alții o cer la cântar farmaceutic, în doze mici, dar puternice. Pentru destui, libertatea e sinonimă cu destrăbălarea, pentru puțini e afina responsabilității, a carității pentru cel slab. Așa a fost mereu și așa va fi până ce va trece omul. Unii cred că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]