33,891 matches
-
teatru, care s-au și jucat pe diverse scene. O lucrare de anvergură o reprezintă „Folclorul bulgăresc din Banat”, compusă din patru tomuri, dintre care primul a fost deja tipărit, iar celelalte sunt în curs de apariție. Primul volum, intitulat „Cântece populare“ este compus din patru cărți, respectiv „Lirica populară“, „Obiceiuri populare“, „Balade“ și „Folclor pentru copii“. Cel de-al doilea tom, „Proverbe și zicători“, este în curs de finalizare, având peste 13 000 de proverbe și zicători selecționate. Cel de-
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
la grădiniță. Copiii nu știau o boabă română, educatoarea însă era româncă, și avea un talent pedagogic deosebit, astfel încât a învățat limba bulgară, iar lecțiile și activitățile le ținea în ambele limbi. Din acea perioadă, profesorul Ivanciov își amintește primul cântec românesc învățat „Românașului îi place/ Sus la munte, sus la munte, la izvor“. I-au urmat apoi altele, atât românești, cât și bulgărești, care i-au trezit dragostea pentru folclor. Cum la o vârstă foarte fragedă a rămas orfan, la
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
în afara activității didactice, a desfășurat o bogată activitate la Căminul Cultural din Mehala și în incinta Parohiei Catolice de acolo, unde a pregătit și instruit tineretul de etnie bulgară din Timișoara. Împreună cu ei a organizat piese de teatru, spectacole de cântece și dansuri populare, iar pentru fiecare copil compunea câte o poezioară pe care cei mici o recitau la diverse ocazii festive sau la serbări. Această activitate a deranjat, se pare, pe unii, pentru că a fost somat, de către organele represive ale
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
în premieră. Ulterior, a fost înființată și o emisiune săptămânală în limba bulgară, iar din acest an și o emisiune de televiziune, cu frecvență lunară. A inițiat o serie de activități, una la care ține foarte mult fiind Festivalul de cântece și dansuri populare bulgărești, devenit deja tradițional în perioada Fărșangului, în toate localitățile cu etnici bulgari, începând din 1990, a susținut mereu ansamblurile de dansuri și cântece populare, a organizat programe legate de sărbătorile populare sau religioase. Ca reprezentant al
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
o serie de activități, una la care ține foarte mult fiind Festivalul de cântece și dansuri populare bulgărești, devenit deja tradițional în perioada Fărșangului, în toate localitățile cu etnici bulgari, începând din 1990, a susținut mereu ansamblurile de dansuri și cântece populare, a organizat programe legate de sărbătorile populare sau religioase. Ca reprezentant al minorității bulgare, a avut și două mandate de deputat (1990-1992 și 1992-1996), perioadă despre care ne declară cu umor că a fost nevoit să spună și unele
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
Festival țigănesc. Casa de cultură «George Suru» din Caransebeș organizează, cu sprijinul Consiliului Local și al Inspectoratului de Cultură Caraș-Severin, în zilele de 23 și 24 aprilie, Ruga bănățeană... Cu același prilej va avea loc și primul Festival interjudețean de cântece, dansuri și port țigănesc“. (Agenda din 17 aprilie 1999).
Agenda2004-16-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282307_a_283636]
-
pâinile târzii.// Mâine, iarăși o zi de târg / Ne vindem rostul la tarabă / Copiilor să dăm, când plâng, / Puțin din visul destrămat în grabă. într-o alternativă a hanului, ca spațiu de pierzanie a timpului și a idealurilor, se găsește cântecul și jocul de ta vernă (ce trecut majestos au avut acestea, „umăr lângă umăr”, în evul mediu timpuriu în lumea hispanică !). Citez poemul însemnări din târgul copilăriei, o zguduitoare depoziție despre... vârstele cunoașterii, aflată pe talgerul ... poetului: Mai cântă cobzarul
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
sprijinul C.J.T. s-a concretizat într-o manifestare organizată în premieră, în 16 aprilie, la Pietroasa și Margina, intitulată „Caravana culturală în mediul rural“, iar duminică, 18 aprilie, la Făget se va derula cea de a treia ediție a festivalului „Cântecele Învierii“ (manifestare cuprinzând coruri țărănești aparținând tuturor cultelor din județul nostru). C.J.T. finanțează două manifestări ample ce se vor desfășura în 1 mai la Muzeul Satului Bănățean: un spectacol cultural (15 milioane de lei) și un concurs sportiv (20 milioane
Agenda2004-16-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282312_a_283641]
-
a sprijinit organizarea, în data de 8 aprilie, a manifestărilor prilejuite de sărbătorirea „Zilei Internaționale a Romilor“. Programul s-a desfășurat la Casa de Cultură a Studenților și a constat într-o sesiune de dezbateri, urmată de un spectacol de cântece și dansuri tradiționale. ( L. S.) Târg la Subotica În urma acordului de colaborare încheiat între Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara și Camera Regională de Comerț din Kikinda, C.C.I.A.T. va participa cu un stand la Târgul Internațional de
Agenda2004-15-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282296_a_283625]
-
ca Tudor Gheorghe. Partea a doua a „Petrecerii cu taraf“, proaspăt izvodită cu aromă primăvăratică de faimosul bard din Bănie, va avea loc la Timișoara, pe scena Operei Române, vineri, 7 mai, de la 19. Alături de ilustrul muzician-actor, vor deschide porți cântecului românesc de petrecere, dar și de cugetare instrumentiștii Virgil Iordache (vioară), Floricel Gheorghe (țambal), Liviu Preda (braci), Ionel Feraru (contrabas). Biletele, cu tarif maximal de 250 000 de lei, s-au pus în vânzare la Agenția Operei Române Timișoara, deschisă
Agenda2004-18-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282361_a_283690]
-
Catedrală pe înalții ierarhi. În ritmul dangătelor de clopote și al acordurilor troparelor, mulțimea primea binecuvântările bătrânului Patriarh. În timpul târnosirii, corala „Banatului“, dirijată de Sabin Drăgoi, și corul Catedralei, condus de către prof. dr. Nicolae Ursu, au interpretat cu rară măiestrie cântece prescrise la asemenea ceremonii. Îndelungatul sacrificiu al credincioșilor a fost răsplătit din plin. La 6 octombrie 1956, deci exact la un deceniu de la sfințirea Catedralei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a venit la Timișoara, în frunte cu Patriarhul Justinian
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
liberă. Despre muzică Muzica indiană clasică își are originile la începutul civilizației indiene, cu câteva mii de ani înaintea erei noastre. Unele „raga“ sau „taluri“ (melodii sau ritmuri de bază) s-au transmis pe cale orală și sunt cântate și astăzi. Cântecele devoționale, stil abordat cu predilecție de către muzicienii de la Sangeet Lahari, există în India încă de la apariția credinței și a entuziasmului religios popular. Aceste piese se inspiră din marile momente ale civilizației indiene, precum Ramayana sau Bhagavat Gita, cartea sfântă a
Agenda2004-18-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282362_a_283691]
-
de ani s-a născut compozitorul Ciprian Porumbescu. Este considerat un înaintaș de seamă al muzicii românești. A rămas în istoria acesteia cu lucrări instrumentale (celebra „Baladă“ pentru vioară și pian), primele operete autohtone („Crai-nou“, „Candidatul Linte“) și lucrări corale („Cântece de primăvară“, „Serenadă“, „Trei culori“). A decedat în 1883. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 27 septembrie - Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul; Sf. Mc. Calistrat și Epifaria; 28 septembrie - Duminica a XVIII-a după Rusalii. Cuv. Hariton Mărt.; Sf. Prooroc Varuh
Agenda2003-39-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281511_a_282840]
-
L“, inclusiv, urmând ca de luni, 27 octombrie, acțiunea să continue de la litera „M“. OCTAVIAN NICA Festival l Folcloric În organizarea Uniunii Bulgare din Banat, în 26 octombrie se va desfășura la Timișoara cea de-a zecea ediție a Festivalului cântecului, dansului și portului popular bulgăresc din Banat. Participanții din localitățile locuite de etnici bulgari se vor întâlni duminică, la ora 9, la Colegiul „H. Coandă“ din Timișoara, de unde, la ora 10, va porni parada costumelor populare, pe un traseu care
Agenda2003-43-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281632_a_282961]
-
povestea mai târziu că se întovărășise cu niște vechi social-democrați din sat și că intenționau să întroneze puterea poporului, ca în Rusia. În drum spre Biserica Albă, delegații cântau «Pitna kiša pala, Austria propala» (ploaia mărunt cade, Austria decade) și cântece revoluționare rusești“. Amenințarea cu bătaia s-a concretizat câteva zile mai târziu, când unul dintre conducătorii „Republicii zlăticeano-kusicene“ - Stanislav Martinović - primește loviturile de baston și - potrivit promisiunii comandantului - îi sunt administrate în cea mai moale parte a corpului. Elanul reacționar
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
cerului dar acesta punea totul la trecut închizând pleoapa așteptării. Aziașa, mâine -așa Până când Zeus l-a pedepsit Și i-a crescut două mâini Cu una, și-a zis Ianus Voi face frânghii. Pentru a-l spânzura pe Cronos Pentru cântecul lui asurzitor Pentru greșelile lui din trecut Care nu trebuie lăsate sub tăcere Căci s-a obișnuit să fie perfect Crezându-se, până la urmă, alesul zeilor Cu cealaltă mână Ianus a hotărât să facă o stemă Pentru dezorientații vremii Aflați
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
muzicii bisericești. Domul dispunea de cor, de o orchestră semisimfonică și de orgă. Orchestra și corul aveau obligația să cânte în fiecare duminică și de fiecare sărbătoare la misa festivă, interpretând nu numai lucrări vocal-simfonice, ci și cântări gregoriene și cântece bisericești. Conform datelor muzicologului Franz Metz, succesiunea cronologică a capelmaiștrilor Catedralei romano-catolice, este următoarea: Bernhard Lyret(? -1730), Andreas Johann Heffele (1730-1738), Andreas Demohl (1739-1743), Heinrich Abraham Piringer (1743-1768), Martin Demohl (1768-1794), Christophorus Lettel (1794-1818), Joseph Kratochwill (1818-1839), Franz Limmer (1845-1857
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
Ansamblul „Timișul“ - 35 de ani de folclor curat l Spectacol de gală pe scena Operei „Ansamblul folcloric «Timișul» s-a născut din dragoste, iar printre părinții săi, absolvenți de facultate contaminați de microbul cântecului și jocului popular, se cuvine să-i amintim pe pătimașul Toma Frențescu, actual coregraf al grupului, pe Tiberiu Ceia, Laza Cnejevici, Lazăr Pomorișaț, Maria Cusma, Doina Chiu, Vasile Strați, Filaret și Ficuța Cristescu, Doru Vladu și mulți, mulți alții. Încă
Agenda2003-50-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281817_a_283146]
-
14. 12, ora 19; My Fair Lady de Fr. Loewe, 15. 12, ora 19; Primiți colinda - Spectacol religios în memoria copiilor martiri ai Timișoarei, 17. 12, ora 19; Spărgătorul de nuci de P.I. Ceaikovski, 19. 12, ora 18. Teatrul Național: Cântec de adormit Mitzura după T. Arghezi, 16. 12, ora 19 (premieră). Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: Viteazul moțat de Tamási Áron, 13. 11, ora 11 (Sala Studio); Lecția de E. Ionesco, 14. 12, ora 17 (Sala Studio); Strategia porcului & Cu
Agenda2003-50-03-timp_liber () [Corola-journal/Journalistic/281837_a_283166]
-
decembrie, ora 19, Corul „Ion Românu“ și orchestra simfonică ale Filarmonicii „Banatul“ vor susține în sala festivă a Colegiului Național de Artă „Ion Vidu“ un concert extraordinar de colinde, sub bagheta dirijorului Diodor Nicoară. Orchestrația frumoaselor colinde românești și a cântecelor de Crăciun din repertoriul universal aparține reputatului compozitor Vasile Spătărelu din Iași, un vechi prieten și colaborator al instituțiilor muzicale din Timișoara. Corul mixt și orchestra vor interpreta prelucrări de colinde din creația compozitorilor G.D. Kiriac, Gh. Cucu, T. Brediceanu
Agenda2003-51-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281846_a_283175]
-
Giordano (de la Institutul de Antropologie al Universității Friebourg), Mannel Martin Ramirez (din partea Asociației Naționale „Presencia Gitanos“ din Madrid), François Ruegg (de la Institutul de Antropologie al Universității din Friebourg) și Călin Rus, director al Institutului Intercultural Timișoara. ( S. P.) Flori de cântec bănățean În cadrul spectacolului invitaților la cea de-a treia etapă a concursului de muzică populară „Floarea din grădină“ (emisiune realizată pe TVR2 de redactorul Maria Tănase Marin pe 8 decembrie), au evoluat și artiști din Banat - Liliana Savu Badea și
Agenda2003-50-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281836_a_283165]
-
din același oraș, și noi, colectivul redacțiilor Trustului de Presă „Agenda“, le-am deschis-o cu drag. Cei 11 copii, cu vârste cuprinse între 12 și 16 ani, au fost însoțiți de prof. Florin Vlad și ne-au încântat cu cântecele lor. Acestora le-au urmat colindătorii de la Centrul de Zi pentru Tineri cu Dizabilități „Pentru Voi“ din Timișoara. Un grup de micuți drăgălași ne-au impresionat cu cântecele lor, și anume clasa I C de la Liceul Pedagogic. Ansamblul Timișul-tineret ne-
Agenda2003-52-03-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281876_a_283205]
-
au fost însoțiți de prof. Florin Vlad și ne-au încântat cu cântecele lor. Acestora le-au urmat colindătorii de la Centrul de Zi pentru Tineri cu Dizabilități „Pentru Voi“ din Timișoara. Un grup de micuți drăgălași ne-au impresionat cu cântecele lor, și anume clasa I C de la Liceul Pedagogic. Ansamblul Timișul-tineret ne-a prezentat un adevărat spectacol, conduși de instructorul coregraf ing. Doru Vladu. Nu mai puțin de 30 de copii au cântat, au dansat și ne-au urat cele
Agenda2003-52-03-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281876_a_283205]
-
notar în comuna timișeană Țipari. Povestea alegorică a văzut lumina tiparului în anul 1937, după care romanul a cunoscut o serie de reeditări. Textul dramatizat a fost îngrijit de Fekete Réka. Coregrafia spectacolului a fost elaborată de Várkonyi Judit. Textele cântecelor din spectacol au fost compuse pe versuri de poeții Heltai Jenő, Szép Ernő, Gyurkovics Tibor și Fehér Sándor de compozitorul Hencz József din Târgu-Mureș, care semnează de altfel și regia spectacolului. Consultant artistic este Demeter András István. Următoarea reprezentație cu
Agenda2003-52-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281868_a_283197]
-
dedicată copiilor străzii, va avea loc în 26 decembrie, începând cu ora 10, la biserica „Eclesia“ (str. Mureș nr. 1 - fostul Cinematograf Unirea). Copiii din Centrul „Frații lui Onisim“ Timișoara și Centrul de Plasament Periam vor susține un program de cântece și poezii religioase. Cu această ocazie, se va face o colectă specială pentru acțiunile sociale ale Asociației „Isus Speranța României“, iar pastorul Petre Dugulescu, președintele asociației, va susține un mesaj special pentru acest eveniment. În final, copiii vor fi invitați
Agenda2003-51-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281855_a_283184]