1,737 matches
-
tipul a tras tricoul și, câteva secunde mai târziu, a reușit să‑și deschidă ochii. — Acoper‑o! a poruncit Alex cu asprime, pe un ton care arăta În mod clar că Îi place deja rolul de bărbat‑autoritar‑aflat‑la‑cârmă. Și, fără comentarii, Băiatul Ciudățoi a tras pătura până peste umerii ei, În așa fel Încât au rămas la vedere numai buclele negre. — Ce se petrece aici? a Întrebat Lily cu voce răgușită, străduindu‑se să‑și mențină ochii deschiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
bunuri libere înfeudate în favoarea laicilor, așa cum se făcea pînă atunci cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor sau a Abaților 197; și pentru că erau considerate indivize demnitatea spirituală și beneficiul temporar, să fi văzut atunci laicii sau, mai mult, soldații, la cîrma Abațiilor, în mijlocul monahilor, pe post de Abați, sau la cîrma Episcopiilor, în mijlocul clericilor, pe post de Episcopi 198! 87. Această unire strînsă între spiritual și temporar a fost cauza uzurpării de către lucrurile trecătoare, însemna, de fapt, o uzurpare a spiritului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor sau a Abaților 197; și pentru că erau considerate indivize demnitatea spirituală și beneficiul temporar, să fi văzut atunci laicii sau, mai mult, soldații, la cîrma Abațiilor, în mijlocul monahilor, pe post de Abați, sau la cîrma Episcopiilor, în mijlocul clericilor, pe post de Episcopi 198! 87. Această unire strînsă între spiritual și temporar a fost cauza uzurpării de către lucrurile trecătoare, însemna, de fapt, o uzurpare a spiritului și, așadar, învestiturile acordate de principi ca însemne ale puterii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
multe rele, totuși istoricul a considerat că și mai gravă era această lege, prin care făcea ca alegerile păstorilor Bisericii să depindă de voința sa. Lui Foca i-a urmat Ioan Zimisca, iar Polieuctes, Patriarhul care era pe atunci la cîrma Bisericii din Constantinopol, cu inima plină de virtuțile sacerdotale, a refuzat să-l primească în biserică alături de enoriași și să-l încoroneze dacă mai înainte nu îndepărta aceste rele și, în mod special, dacă nu abroga legea lui Nichifor, care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
beretele În direcția unei șalupe mici cu două motoare care, eliberată din parîme, aluneca silențios pe apa liniștită. De parcă nici nu și-ar fi dat seama că fura o ambarcațiune, hoțul stătea calm În carlingă, sprijinindu-și coapsele de roata cîrmei. Raza de lumină a farului din Marbella mătura suprafața mării, atingîndu-i părul și brațele cu pielea deschisă la culoare. În cîteva clipe se porni, Într-un haos total, o cursă de urmărire pe mare. CÎrmit la comun de doi dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ieșiri În toate direcțiile. Încercînd să blocheze orice rută de scăpare, iahtul ieși În marșarier, Într-un nor de gaze de eșapament, apoi se năpusti Înainte cînd șalupa se Întrupă din beznă chiar În fața lui. Continuînd să stea netulburat la cîrmă, cu picioarele depărtate Într-o poză plină de eleganță, hoțul trase de roată și ocoli strîns prora iahtului. Avînd În sfîrșit cale liberă, ambarcațiunea se Îndepărtă călărind valurile ca un delfin. M-am sprijinit de marginea zidului care Împrejmuia portul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Betty Shand și poate reușeam măcar să găsesc un fir călăuzitor către adevărul despre incendierea conacului Hollinger și despre absurda mărturisire a lui Frank. În portul de ambarcațiuni pătrunsese o goeletă albă cu velele strînse și cu motorul la minimum. La cîrmă se vedea silueta subțiratică a lui Gunnar Andersson, de aceeași Înălțime cu arborele artimon, cu cămașa fluturîndu-i pe umeri ca o fîșie de velă zdrențuită. Vasul părea neîngrijit, avea carena pătată de ulei, de unde am presupus că Andersson navigase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
se ciocnesc, e cântecul unui cap tăiat iar pumnii mei sunt pietre pe care le linge focul. Surâs de trăsnet, mâini de ocean negru, eu sunt victima voastră absurdă, alunec pe mătasea crudă, ah, ochiul meu nu mai e la cârmă, a-nnebunit, alergând pe coastă, el știe, însă, că e absurd, dar fulgerul îl scandalizează , poate să strige, poate să crape, poate să știe, o pasăre neagră izbucnește în râs, degeaba îmi fierbe sângele, asta e. PIELEA LUMII Trăiesc și
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
și autoritățile ecleziastice, el se poate opune unui monarh despotic și competiției dintre elite. Într-o societate civilă, cei lipsiți de dreptul de vot se pot organiza în mod pașnic și legal spre a face presiuni asupra celor aflați la cîrma vechiului regim. Democratizarea poate începe atunci cînd elitele din vechiul regim recunosc că riscă să piardă total puterea, dacă nu se schimbă. Ele trebuie să fie pregătite să accepte reducerea puterii lor pentru a-și putea menține influența în noul
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
avem nevoie a spune, ceea ce toți știu, cumcă de când Dobrogea e cunoscută - adică de 2500 de ani aproape, de la Herodot și până azi - ea a fost o provincie mlăștinoasă, puțin populată, foarte fertilă, dar și foarte nesănătoasă, care numai sub cârma de fier a poporului roman putuse ajunge la un grad de înflorire relativă. Dar cum a căzut cauza acelei înfloriri, adică Roma, toată suprafața Dobrogei, lăsată la discrețiunea agenților naturei, cari-o stăpânesc, redeveni repede pustiul care-a fost întotdauna
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
viitoare și că nu e jucăria și proprietatea esclusivă a generației actuale. Acest sentiment istoric al naturei intrinsece a statului și trebuitoarea mână de fier lipsesc însă din nefericire, încît, departe de-a vedea existența statului {EminescuOpX 105} asigurată prin cârma puternică și prevăzătoare a tot ce poate produce nația mai viguros, mai onest și mai inteligent, sîntem din contra avizați de-a aștepta siguranța acestei existențe de la mila sortii, de la pomana împrejurărilor esterne, cari să postuleze ființa statului român ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
hipotecarelor și vin la ideea falită de-a înființa bancă de caimele. Mergeți dar înainte pe această cale și cădeți în prăpastia ce vă așteaptă, nulități pe cari poporul românesc, pentru rușinea lui, v-a suferit atât de mult la cârmă. Votați cu amândouă mînile, după obicei, oricând va clipi din ochi bătrânul fanariot care vă hrănește și fără de care ați fi rămas în întunerecul cafenelelor și al tavernelor de jocuri oprite. Adunați-vă în capiștea minciunii, ascultați pe preotul minciunii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
preocupă. Trebuie să se mântuie odată comedia aceasta jucată de incapacitate și de perfidia morală. Nu e adevărat că acești domni stau adunați în Dealul Mitropoliei pentru că gravitatea intereselor țării îi cheamă; ei stau aci pentru a se mănține la cârma statului, ca singurul lor mijloc de trai. De aceea, deși bătuți de argumentarea opoziției, deși recunosc cumcă nu sânt competenți {EminescuOpX 129} tenți a lua nici[o] hotărâre, totuși cutează a se susține competenți, totuși cutează a se autoriza, când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
liberală și nu mai trebuie lărgită de cum este. Nu făgăduim c-ar fi fost mai bine dacă ideea statului avea putere mai mare, ca să fie-n stare a înfrîna costisitoarele și nemărginitele ambiții personale ale nulităților de-a ajunge la cârma țării. Și aceasta ar fi fost mai bine, nu absolut ci relativ, pentru că la noi oamenii nu-și cântăresc încă pe deplin bine interesele. Dar o lungă esperiență învață că pasuri îndărăt nu se pot face. Vom pierde multă vreme
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
generații și într-o dezvoltare sănătoasă ajung sus tocmai elementele de care societatea are mai multă necesitate! În epoce eroice, când lupta pentru existență e grea, curajul, puterea de sacrificiu, caracterul nestrămutat care nu cunoaște frica de moarte, ajung la cârmă și mănțin cu tărie existența statului; când, din contra, viața fizică a statului e întrucîtva asigurată și când munca și tendența de economie ajunge a fi firul roșu al vieții naționale, ajunge sus știința disciplinată și cunoscătoare, căci științele nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și în deosebi personal chiar pe M. Sa Domnitorul; acei oameni insinuează astăzi că partidul conservator este partidul ce voiește a veni la putere prin violențe, prin turburări și scandaluri de uliță. Adevărat este că partidul conservator a luat odată cârma țării în urma unui scandal de uliță; dar acel scandal de la 10 martie 71 n-or fi având radicalii cutezanța să-l impute conservatorilor! Nu cumva partidul conservator urzise tripla conspirație de la 10 martie? Nu cumva vor fi pretinzând radicalii că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
doaga copiilor, era bine să-și lase tronul și să se facă călugăr. Aceste toate au rezultat din cauza a doi oameni înrăutățiți, anume vistierul Ginea, numit și Olariul său Cicală, și Radu Armașul, numit și Vărzariul. Aceștia, având în mână cârma statului și încrederea absolută a Domnului, făceau abuzurile cele mai revoltante. Boierii, ajungând fără putere și văzîndu-și viețele în mînile acestor doi ticăloși, sufereau toate în tăcere. Astfel a ajuns oamenii răi de pe timpul lui Matei Basarab să mânjească viața
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
împrumuta d-lui Brătianu de dragostea evreilor. Cât pentru a treia amenințare, cu "însîngerarea țării", ea este asemenea o nebunie. În orice țară din lume se pot găsi o mână de descreierați cari, fiind din niște nenorocite împrejurări ajunși la cârma țării și nesocotind nici dreptul, nici sentimentul național, nici rezultatele călcării acestora {EminescuOpX 281} , să s-apuce a da promisiuni anticipate și a se lega ca din partea țării într-o cestiune intemațională; țara însă nefiind datoare să primească, întru cât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fuseră de părere că nu trebuie să ne amestecăm deloc în lupta celor două colosuri, numai d. C. A. Rosetti, strănepotul strămoșilor noștri, fuse de părere să mergem ca orbeții înainte. Merserăm, din nenorocire, după părerea d-lui, fiind la cârma țării ai d-lui; în curând sforile politice li se încurcară rău de tot, și organul stărostiei patriotice începu să strige: Am încurcat-o noi; acum trebuie toți românii mînă-n mână, uitând micile pasiuni, neînțelegerile dinlăuntru, să o descurce. Unire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
avem pretențiunea de a fi iluștri oameni de stat, credem cu nestrămutare că una singură din faptele ce enumarărăm mai sus ar fi de ajuns ca să facă pe un ministru conștiincios a nu mai ține în mână un minut măcar cârma țării. Dar diapazonul pudoarei d-lui Brătianu este ridicat la o așa înălțime că d-sa nu va consimți niciodată a părăsi puterea din mână și va merge înainte precum îl îndeamnă d. Boerescu, spre a aduce negreșit și alte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
personal, dar al căror conducător este un principiu statornic cu privire la politica țării înlăuntru și-n afară. Așa constituit, partidul conservator a guvernat ca atare și va mai guverna iarăși, tot ca atare, când jocul instituțiilor constituționale îl va readuce la cârmă, cum neapărat trebuie să prevază orice om cu judecată. Acestea zise, somăm la rândul nostru pe marele om de stat - și sperăm a nu fi așa de modern teoretici cum fuse d-sa în somația ce ne-a făcut - îl
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
uitat nimic din obiceiurile lor, nici n-au învățat ceva nou. Vom vedea daca țara a uitat și ea întîia ediție a nenorocitei afaceri Stroussberg și dacă încă n-a învățat destule pentru ca, având pe aceiași oameni de la 68 la cârmă, să nu știe, să nu simță, fără a avea nevoie de multă vorbă, ce însemnează această a doua ediție a afacerii căilor ferate. [16 noiembrie 1879] ["JUDECÎND CINEVA... Judecând cineva din punct de vedere naiv, și-ar face desigur cruce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vorbi în numele minorității. Aceste puține cuvinte au dat ocazie la o adevărată furtună într-un pahar cu apă. [13 ianuarie 1880] [""FACEȚI INTERESELE... "... "] Faceți interesele străinilor în paguba țării" - aceasta era una din frazele stereotipe pe care partidul astăzi la cârmă o arunca odinioară guvernului conservator, aceasta era una din armele bogatului arsenal de insinuări, de neadevăruri, de calomnii, cu care oneștii patrioți de industrie, afișând pe atunci un dor nesecat de interesele țării, combătea pentru răsturnarea partidului conservator și inaugurarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ideea că școala a fost instituția socială principală în diseminarea concepției despre trecut prelucrate de elitele intelectuale în straturile profunde ale societății. Totodată, școala a fost și locus-ul instituțional în care diferitele regimuri de putere care s-au succedat la cârma politică a societății românești și-au pus în acțiune programele de antropogenie politică. După cum vom vedea, dacă până în secolul al XIX-lea școala avea funcția antropogenetică de fasonare a creștinului patriot prin obediența sa civică față de stăpânirea politică, spre sfârșitul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noastră va trece cu vederea toate dezacordurile ezoterice și disputele lăuntrice purtate înăuntrul comunității istoriografice, focalizându-se în schimb asupra liniilor de forță care s-au impus în configurarea memoriei oficiale a trecutului românesc. Acapararea puterii de către comuniștii propulsați la cârma guvernului sub ocupația sovietică a teritoriului românesc (6 martie 1945) a făcut posibilă punerea în acțiune a unei "vaste operații de ștergere a memoriei colective", exercitată printr-o tot mai pătrunzătoare cenzură, prin sporirea stricteții în supravegherea învățământului și prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]