1,128 matches
-
teolog asupra unor propoziții care vin din partea lui Dumnezeu prin revelație ori pe căile misterioase al Scripturii. În același timp, Locke credea în revelația lui Isus, în autoritatea Evangheliei, în miracole. Întrucât Locke reducea credința doar la Hristos și la căință, trecând repede peste păcatul originar, el era considerat deist, ca și Toland. Hazard aprecia că "Acestea erau consecințele și inconvenientele unei gândiri nu întotdeauna coerente cu ea însăși și care furniza ușor arme celor pe care îi combătea". (11, p.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a răului, artificială și coruptă ca florile cu care se regizează seducția. În catalogul celei de-a doua expoziții a lui Th. Pallady ținute la Ateneu 370, apar listate printre compozițiile sale de factură simbolistă, Christ răstignit, Ispită, În infinit, Căință, Sirenă, Studiu pentru Cosinzeana, și numeroase tablouri cu subiecte florale, o parte dintre acestea, Kala albă, Kala și Iris, reflectând interesul pictorului pentru horticultura exotică care participă la câteva din mizanscenele senzualității decadente. Un nud similar, în aceeeași postură, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inventar 915181), reluare în bronz a lucrării cu același titlu executată în marmură (ronde-bosse în marmură, 46,5 x 55 x 28 cm, nesemnat, nedatat, inventar 915471), în 1904, pentru care mai există tot o variantă în bronz datată 1903, Căința (ronde-bosse în bronz, nesemnat, nedatat, 13,5 x 13,7 x 7,5 cm, inventar 916173, 1903). Tristețea este valorizată ca pocăință, se încarcă de un sens religios, femeia stând în genunchi cu corpul pliat și fruntea sprijinită de pământ
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Superman, deja vizibil în Superman I, când eroul își caută tatăl biologic și îi vine greu să își ascundă adevărata identitate față de Lois, se accentuează în Superman II și III. Superman IV însă introduce o nouă dimensiune a personalității eroului: căința, apropiin-du-l astfel de Beowulf, care trece printr-un moment similar înaintea morții. Torturat de dorința de a fi mu-ritor, Superman străbate însă o serie de aventuri până să-și dea seama de limitele condiției sale supranaturale 57. În vreme ce Superman își
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
joacă" pe sine în timp ce joacă, conștient sau inconștient, și un alt rol145. Prezența Madonnei pe scenă și în videoclipuri excedează în feminitate, fiind de obicei asociată cu imaginea femeii fatale sau cu o imagine de Marie-Magdalenă disprețuitoare și lipsită de căință. Costumele Madonnei, gesturile ei, mișcările și pozele sunt simboluri ale unui corp creat artificial sau imaginat și ale unei identități provizorii, în continuă schimbare. Deoarece travestiul în general revelează genul ca imitație, ca formă fără conținut, travestiul Madonnei este la fel de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
rugăciunilor mele, și nu întâmplător în preajma marii sărbători a neamului creștinesc. Astfel își structurează nu doar poziția de victimă, ci și pe cea de părinte duhovnicesc, rugător, ale căror rugăciuni au fost auzite. Interviul continuă tot în direcția unei așteptate căințe: "Ați afirmat, de asemenea, în cadrul aceluiași Sf. Sinod, că vă încearcă un sentiment de vinovăție. Față de cine vă simțiți în primul rând vinovat? Față de turma duhovnicească a Prea Fericirii Voastre (de popor cu alte cuvinte) sau față de Dumnezeu?"106. Este
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
el se întoarse spre dânsa, ochii i se împăingeniră și fața i se umplu de lacrămi. Iartă-mă, Ano! Îi zise el. Iartă-mă cel puțin tu, căci eu n-am să mă iert cât voi trăi pe fața pământului. Căința și suferința sunt reale. Lacrimile tâșnesc, durerea se citește pe față și în vorbele ce ies cu greu. Ceea ce lipsește este, însă, asumarea completă și definitivă pocăința. Orgoliul îl oprește să curețe rana până la capăt. Ca altă dată, bărbatul se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
predica preotului, erau fericiți că respiră Într-un spațiu sacru, vital, unde credincioșii comunică Între ei. Preotului Îi spuneau tot păsul și-amarul, simțindu-se apoi mai ușurați: că de aceea-i popă, să ne știe sufletul. Se putea citi căința pe sufletul lor, o părere de rău pentru sudălmile care le ieșeau din gură la mânie. Mânia nu trebuia să dureze prea mult, așa credeau ei. În pridvorul bisericuței din lemn transcendentul coboară, cum zicea Blaga, și acolo ei Își
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vă grăbiți ! Deci cu toti,mari si mici, Vă grăbiți de vă suiți ! 2. Băgați bine de seamă,să nu vă rătăciți, În gară-s multe trenuri,în cel bun vă suiți! Stațiunile pe hartă,de cauți,tu le găsești Căința și Sfințenia,apoi în Cer sosești. 3. O poartă foarte-ngustă,întâi tu ai să treci, Să-ți cumperi și biletul căci altfel n-ai să pleci Moneda e Credința,cu care poți plăti, Căci numai,doar cu dânsa tu
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
fi, dacă putem spune astfel, un al doilea Francisc, iar datorită virtuții, blândeții și simplității sale, un al doilea Anton. Când asculta spovezile, evlavia și compasiunea sa erau atât de mari,încât, dacă nu observa în penitenți semne de profundă căință, el îi mișca prin lacrimile și sughițurile sale până când ajungeau să plângă și ei. Așa s-a întâmplat și cu nobilul Alexandru de Bassingbourn. Acesta se spovedea ca și cum ar fi relatat o poveste, iar fratele Geoffrey, plângând cu amărăciune, l-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fratele Petru i-a spus că nu făcuse niciodată la el o spovadă generală, el și-a bătut capul și a început să plângă cu putere și a făcut imediat o mărturisire a păcatelor întregii sale vieți cu o admirabilă căință. Apoi, după ce i-a chemat pe frați, le-a iertat toate lipsurile, iar când au început, din voința sa, rugăciunile pentru el, care era pe patul de moarte, și-a închis ochii singur cu mâna și și-a încrucișat mâinile
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
este mediul spiritual în care destinatarul respectiv trăiește sau în care Sulmonezul își imaginează că trăiește, unele dintre afirmațiile lui Ovidiu privitoare la acest Brutus ne apar sub o lumină nouă. De exemplu, sună de-a dreptul îndoielnic protestele de căință pe care Ovidiu vrea să-l facă să le creadă: "Ah, desigur eu mă căiesc de vina mea. Afirm în caz că afirmațiile unui nenorocit mai au vreo valoare afirm că mă căiesc și că în interiorul meu sunt torturat de ceea ce am
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a începe o nouă viață e de neîndoielnică sinceritate ("Ah, Sandi, aș voi să pot uita totul! Să încep un trai nou mai curat, să-mi clădesc viața pe alte temelii"), cu precizarea că în cuvintele Anei deslușim mai puțin căința pentru trădarea față de soț, cât regretul față de iubirea defunctă pentru amant și pentru tinerețea pe veci pierdută 119. Acesta e și motivul pentru care, în loc să aducă mult visata izbăvire, moartea soțului consfințește, dimpotrivă, sfârșitul jocului amoros întreținut de perversa dorință
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fie ambigue”. Putem observa această ambiguitate a autobiograficului cioranian pe două paliere (impropriu/academic vorbind): ontologico filosofic și lingvistic. Toată „problematica filosofică” a lui Cioran este propria existență „transformată în întrebare” (S.B.), o confesiune spirituală, dar și un act de căință, ce vizează deziluzionarea sa și a celorlalți, un imbold pentru a trăi autentic. Radicalismul (uneori, demi-sofistic) scriiturii cioraniene, reprezintă „întotdeauna, o problemă de viață și de moarte” (J.D.), în altă ordine de idei, privat denker-ul romăn scrie pornind de la două
De-sine-scrierea cioraniană ca pharmakon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
nu sunt neapărat rele, iar cele care sunt rele nu sunt așa tot timpul. El susține că un mediator care recurge la instrumente religioase posedă niște mijloace care îi lipsesc unui diplomat convențional, în acestea fiind incluse rugăciunile, postul, iertarea, căința și inspirația Scripturii. Eforturile depuse de CIRD nu sunt singulare. După ce a părăsit Departamentul de Stat, Bob Seiple a fondat Institutul de Angajamente Globale, care încearcă să îmbunătățească climatul pentru libertate religioasă în regiuni volatile precum Uzbekistan și Laos. Deviza
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
El nu știe, adică ce zic eu că nu știe, știe, că e mare, dar mi se pare că scapă din vedere faptul că frâna creștinismului a făcut și face și mai puternică explozia dionisiacă. - Da, dar e însoțită de căință, de conștiința păcatului, zisei eu. Mama a început să se ducă la biserică după o tinerețe păgână. - Vezi, zise Miron, tot ai înțeles ceva din Zarathustra, te referi tocmai la sentimente care lui Nietzsche îi repugnă: căința, păcatul, mila, bunătatea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
e însoțită de căință, de conștiința păcatului, zisei eu. Mama a început să se ducă la biserică după o tinerețe păgână. - Vezi, zise Miron, tot ai înțeles ceva din Zarathustra, te referi tocmai la sentimente care lui Nietzsche îi repugnă: căința, păcatul, mila, bunătatea, virtutea... Toate astea țin după el sub obroc manifestarea plenară a instinctelor vitale. - Bine, zic, dar Eriniile nu le-a inventat Cristos. - Le-a amplificat, zise Miron. - Deci Iuda nu trebuia să se spânzure, după vânzarea lui
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
De la fereastra casei unui prieten schițase într-o zi, amuzându-se, secretul necu noscutului care traversa strada : „Despot vanitos și invidios, în inima căruia însă meditația și dragostea pentru Domnul nu sunt străine... însetat de mărire, ceea ce îl îndeamnă la căință și rugă“. Gazda se apropiase de fereastră, identificând, stupefiat, persoana pietonului. Cum izbutise să-l definească atât de exact, fără să-l cunoască ? „După felul cum întoarce capul“, ar fi răspuns modestul Johann Caspar. După-amiaza senină și toridă aparținea, însă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
adun-: Viață unii dau problemei, Ceilalți gîndirei o supun. Dar pace este între dînșii: 10Ce unii fac iau alți aminte, Căci până azi domnește-ntr-înșii A cărții tale graiuri sfinte. N-a intrat viermele-ndoielii, Copil e ochiul lor când vede, Căința văd urmând greșelii, Căci omul tot în tine crede. Al răului geniu arate-mi Un om din viță pământească, Ce-ar fi-ncercat ale lui patemi Naintea ta să-ndreptățească; Căci buni și răi trăiesc în tine, Cuvântul tău e
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și la Satan. Nu vă îmbulziți spre iad! Nimeni nu va fi lăsat în frig. Idolii țin de religie, nu de artă. Disperarea metafizică înalță, nu dezumanizează. În biserică, mulți oameni sunt de față, nu și prezenți. După cădere, doar căința poate fi treapta spre echilibru. Metafizica înalță arta spre Empireu. Metafizica speranței deschide drumul spre sublim. Arta și religia înlesnesc accesul spre revelație. Transcendentul este cel mai mare generator de interogații. Credința amplifică speranța, iar cultura îi dă vieții o
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
spre Empireu. Metafizica speranței deschide drumul spre sublim. Arta și religia înlesnesc accesul spre revelație. Transcendentul este cel mai mare generator de interogații. Credința amplifică speranța, iar cultura îi dă vieții o semantică superioară. Înțelepciunea ecleziastului transformă neantul în deșertăciune. Căința stă sub semnul purificării. Chiar și Iisus și-a dus cu dificultate crucea. Demonii sunt foarte eficienți. Deși nu au nici temple. În fiecare Rai pândește o reptilă. Creștinismul e pasibil de primeniri. Au trecut totuși două milenii. Absența credinței
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
filozofie ori religie. Nu mai vorbiți de frica de Dumnezeu! Nu vedeți ce prietenos e Diavolul? În religie, se decimează de milenii armatele aceluiași Comandant Suprem. Teoria desacralizării e în vogă. E mai ușor de manipulat un om fără Dumnezeu. Căința l-a salvat până și pe Iuda, cel sedus de arginți. Altfel rămânea un vânzător de duzină. . Biserica nu trebuie subordonată decât lui Dumnezeu. Omul contemporan nu-și mai sacrifică viața pentru religie. Dar nici chiar câteva clipe într-o
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
două cărți au schimbat lumea : Biblia și “Capitalul”. Evident, în direcții diferite. Pragmatismul exagerat îl scutește pe om de sacralitate. Modernismele mușcă lacom din dimensiunea sacră a vieții. Când vor să surpe o religie, cotropitorii îi distrug idolii și preoții. Căința poate fi marele pas spre mântuire. Mă îngrijorează lipsa de feed-back a Cerului. Numai credința îi mai dă omului anvergură cosmică. Pentru impulsuri periodice, Dumnezeu convoacă popoarele pe cruce. Nu mă tem de chinurile iadului, cât de aglomerația de acolo
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pe Iov. Pragmatismul s-a insinuat și în rugăciuni. Toate încep cu invocația : “Dă-mi Doamne”! Atenție azilanți! Nu poți învia din morți în pământ străin. Judecata de Apoi nu poate fi mai înspăimântătoare decât de cea a semenilor. Absența căinței blochează salvarea. S-au mai și spart, probabil, eprubete prin laboratorul lui Dumnezeu, fiindcă au ieșit și lucruri neprevăzute. “Este interzis să interzici” suna o bravadă juvenilă. Dar toate cele zece porunci încep cu : “să nu...” Creștinismul este admirabil esențializat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
biruință] - biruincios [stăruință] - stăruincios 103 {EminescuOpXV 104} netrebnicie [trebuință] - trebuincios [netrebuință] - netrebuincios negru - negricios - negriciune alb - albicios - [albiciune] galben - gălbenicios în-gălben-i galben gălbenare gălbează gălbegit gălbeniciune gălbenicios gălbeor gălbenaș credință III ființă silință umilință voință dorință stăruință trebuință IV iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich neputință - neputincios împăcăciune - împăcăcios (sich zu beruhingen) rugăciune - rugăcios întristăciune - întristăcios [2] 2257 - ură fermecatură căutătură băutură suitură cărătură murătură suduitură pornitură secătură stârpitură
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]