1,848 matches
-
1949 la „Flacăra” (continuând să publice aici până în 1953), iar editorial în 1946 cu romanul Ioan din Marghita, ficțiune lipsită de orice valoare literară. Mai e prezent în „Contemporanul”, „Scânteia”, „Albina”, „Opinia”, „Revue roumaine”, „Steaua”, „Viața românească”, „Utunk”, „Veac nou”, „Călăuza bibliotecarului”, „Gazeta literară”. Paternitatea unora din scrierile lui V., personaj extrem de controversat, stă sub semnul întrebării. De exemplu, romanul Scântei în beznă (1950) s-a presupus că ar fi produsul unui grup redacțional. Cartea, promovată intens în anii 1950-1953, a
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
cea mai mică greșeală, dar nu e bine nici să ne prefacem că n-o observăm pentru a nu fi obligați s-o corectăm. Autoritatea părintească e o realitate și o responsabilitate ce trebuie exercitată deoarece copiii au nevoie de călăuze care să le vorbească, să-i sfătuiască, să-i corijeze cu iubire, ținând seama de faptul că modelăm persoane, nu obiecte. Să ajutăm copiii să-și îndrepte greșelile mai mult decât să se dezvinovățească, insistând pe o sinceritate maximă. Este
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
Fro, București, 1968 (în colaborare cu Tatiana Berindei); Vartkes Tevekelian, Granitul nu se topește, București, 1968 (în colaborare cu G. Tatus); Edmund Clerihew Bentley, Ultima anchetă a lui Philip Trent, București, 1969 (în colaborare cu Mihai Atanasescu); James Fenimore Cooper, Călăuza, București, 1969 (în colaborare cu Mihai Atanasescu); ed. I-II, pref. Ileana Verzea, București, 1976; Aleksandr K. Voronski, Seminariștii, București, 1970 (în colaborare cu Gleb Bocunescu); Viktor V. Konețki, Cine privește norii, București, 1971 (în colaborare cu G. Tatus); K.
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
decât un păianjen cu picioarele tăiate”, CNT, 1992, 46; Ioana Pârvulescu, La lumina tinerelor cuvinte în floare, VR, 1992, 12; Țeposu, Istoria, 70-72; Andreea Deciu, „...o catedrală în care intră mai multe persoane decât ies”, RL, 1994, 8; Ioana Pârvulescu, Călăuza lui Ion Stratan, RL, 1994, 9; Virgil Mihaiu, Poet debordând de umanitate, ST, 1994, 6; Dinu Pătulea, Locuri și vești, CC, 1994, 12; Negoițescu, Scriitori contemporani, 428-432; Ioan Moldovan, „Ruleta rusească”, F, 1995, 3; Eugenia Tudor-Anton, „Desfacerea”, LCF, 1995, 26
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
de la Drobeta. O descriere a Dunării: izvoare, lungime, afluenți, găsim în "Getica" lui Iordanes (mijlocul sec. VI). În secolele XI-XII, Anna Comnena, în "Alexiada" închinată lui Alexios I Comnenul, vorbește despre valahii de pe ambele maluri ale Dunării, făcând oficiul de călăuză pentru trecerea acesteia. Într-o geografie în versuri din secolul XIII, Rudolf Ems numește fluviul Dunowe. Portulanul lui Marino Sanudo cel Bătrân, din secolul XIV, numește Dunărea amonte de deltă fiume d'Vicina ul'de Danubio și desemnează cu mare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
footnote footnote> Trebuie avut în vedere și tipul de familie în care este educat copilul. II. EFECTE ALE IMPLICĂRII BUNICILOR ÎN EDUCAȚIA COPIILOR 1. EFECTE DATORATE ABSENȚEI PĂRINTELUI Literatura de specialitate a evidențiat faptul că părinții constituie cea mai bună călăuză pe care copilul o poate avea pentru a înțelege lumea înconjurătoare și pentru a-și dezvolta mintea. Dialogul cu aceștia, cuvântul rostit rar, cu înțeles, răbdare și dragoste de către părinți, ocupă, după ultimele cercetări, rolul cel mai important în configurarea
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
lui Toma D’Aquino, un criteriu de a discrimina ceea ce este de făcut și ceea ce este de evitat. E. Durkheim și apoi S. Moscovici, iar la noi A. Neculau, au relevat rolul major al reprezentării În comportamentul uman, fiind o călăuză mai fidelă a relațiilor omului cu mediul său existențial. Ca element fundamental și comprehensiv al vieții mintale, reprezentarea evocă legătura existenței cu esența sa, precum și capacitatea de a anticipa consecințele comportamentului (una din cele mai specifice trăsături ale reprezentării) care
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
dezvălui aceste sensuri subtile. Putem lua ca punct de sprijin pentru interpretarea noastră o aserțiune esențială a lui Platon: Hosper pateres tQs sophías eisin kai hegemónes ( (Wsper patere" thv" sofía" eisin kai h(gemóne") - „șCei vechiț sunt părinții înțelepciunii și călăuzele umanității”)8. Se referea, bineînțeles, la vechii aezi, precum Homer, sau la primii sophoi, precum Thales. În ciuda legendei despre izgonirea poeților din Polisul ideal închipuit de el în Politeia, Platon nu putea ignora o cutumă milenară. Peste veacuri, un Heraclit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de studiu? Aflasem din unele trimiteri găsite în reviste de filosofie că modul de gândire al lui Husserl fusese determinat de Franz Bretano. Iar disertația acestuia din urmă Despre semnificația multiplă a ființării la Aristotel (1862) era, începând din 1907, călăuza mea în încercările neajutorate de a pătrunde în filosofie. Eram preocupat, într-un mod destul de vag, de întrebarea: dacă ființarea este spusă în semnificații multiple, atunci care este semnificația întemeietoare, conducătoare? Ce înseamnă ființa? ș...ț Speram ca Cercetările logice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Nemo, I. Venator ș.a. Fin observator al naturii, al viețuitoarelor din păduri și din ape, P. este un vânător și un pescar animat de un „sentiment cavaleresc”. El face mai mult literatura decât vânează, asemenea lui Mihail Sadoveanu, a cărui călăuza de vânătoare în munții Sebeșului a fost și cu care va fi comparat, deoarece - scrie Șerban Cioculescu - „de la Mihail Sadoveanu încoace, marele lui prieten, nimeni nu a reușit să îmbine artă povestirii cinegetice cu vibrația simțirii, într-o formă proprie
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
prăfuită și dinți de nichel, se joacă de-a himera leilor bătrâni, aleargă toată viața „între rege și gropar”, „printre zeii de lemn”, obosiți și burduhănoși, este Laios profet, Oedip, dar mai ales Hamlet. E pehlivan, „rege al destinelor intermediare”, călăuză în exod ca Moise, bolnav de aer, tremurător și exanguu, dar și barbar. Este Manole și Caiafa, iudă cu chip cristic și demon fără identitate. Jumătate este simultan toate acestea, iar „seara, când lumea s-a golit de regi, / ne
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
nu mai beneficiază de prezența constantă a unor scriitori precum Mihail Sadoveanu, St. O. Iosif, O. Goga, care ridicaseră prestigiul „Sămănătorului”. Aurel G. Stino face bilanțul colaborărilor în cei douăzeci și trei de ani de existență, în articolul Prieteni și călăuze (4/1935). În concepția acestuia, scrierile lui N. Iorga „reprezintă toate zvâcnirile vremurilor, cu durerile și fericirile lor”. Colaborează cu articole de directivă și I.N. Longinescu, G.D. Scraba, I. Agârbiceanu. Se remarcă prin continuitate câteva rubrici: „Cronica literară”, „Cărți apărute
NEAMUL ROMANESC PENTRU POPOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
filosof în expresie, Patapievici ajunge să conteste modernitatea „recentă”, datorită exceselor ce i-ar fi inerente și mai ales pentru că și-a devenit sieși scop, dar rămâne pe deplin angajat pe calea unei modernități care-l admite pe Dumnezeu drept călăuză și ultim judecător. Abordările neofuncționaliste, reprezentate de Inglehart sau Fukuyama, au contribuit în mod substanțial la descrierea societății postindustriale și mai ales a caracteristicilor unei tranziții care deja se produce nu în fazele timpurii ale noii societăți și economii, ci
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
naționale sau universitare, centre ale memoriei colective și ale comunicării cu alte culturi. Dacă vă comutați acum la prezent și aruncați o privire atentă peste Glob și în propria țară, configurația universitară este cu totul alta. Îndrăznesc să vă fiu călăuză, propunându-vă un set de premise. 1. Mai întâi să ne referim încă o dată la cererea în creștere a tinerilor și adulților pentru educație superioară. Ea este indusă de schimbările recente din proiectele de viață individuală, atât de intens stimulate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și A. Dominic. Împotriva celor ce vorbeau despre „secetă literară” și sărăcie culturală, Rebreanu opinează: „Literatura, artele, cultura românească se află [...] într-o epocă de înflorire fără pereche în scurta noastră istorie culturală”. Tocmai bogăția producției literare creează „nevoia unei călăuze selective”, rol pe care M.l., publicație „de critică și informație literară, artistică și culturală”, și-l asumă, ca „verigă de unire între creatori și cititori”. Rubrici: „Medalioane”, „Curierul critic”, „Mișcarea literară în străinătate”, „Conferințe”, „Noutățile librăriei”, „Efemeride”, „Ecouri”, „Indiscreții”. Literatura
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
celulele de elită ale acestui corp viu - mă refer la mănăstiri - îl au drept patron pe Sf. Ioan Botezătorul. Patron? Poate în alte epoci, nu însă și-n România tuturor fărădelegilor. Este oare „glasul ce strigă în pustie” model și călăuză în mărturisirea Evangheliei de către atâția monahi recenți și improvizați? Cărămizile multor mănăstiri și biserici au fost înălțate sub supravegherea „ochiului dracului”. Zeci de lăcașuri au fost finanțate din conturi securiste, prin mincinoasele Caritas-uri ori cu „mărinimia” unor șefi de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Un tramvai numit dorință” se oprește în stațiile frustrării și, prin complicitatea rimei, ale debușeului poetic, ale umorului imund. Ușurătatea vorbei era răspunsul la ușurătatea ființei lipsite de principiul ipostatic (pentru a teologiza, din nou, à rebours). Maeștri sau, poate, călăuze? Nu în perioada liceului, când omul nou se afla la datorie, iar viața tuturor era amenințată de anxietăți primare. O școală de mântuială, fără latină și greacă - însă cu ore de PTAP („Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei”) -, încerca să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
existenței. Morala se bazează pe refuz și pe interdicție. Neascultarea lui Adam n-a fost o eroare etică, ci o abatere a inimii de la izvorul său de viață. Poruncile dumnezeiești nu fixează legea ca reper ultim, ci reprezintă doar o călăuză în redescoperirea inocenței prunciei. „Cine nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un prunc nu va intra în ea” (Luca 18, 17). Asceza decizieitc " Asceza deciziei" Limbajul concret al autorului trădează un interes practic. Bătrânul duhovnic vrea să retrezească curiozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
l pună, dacă Dumnezeu ar fi dorit ca omul să-i contemple firmamentul. Fii blestemat, sextantule! Și, trîntindu-l pe punte, adăugă: Ă Nu-mi voi mai călăuzi după tine drumurile pămîntești. Busola cea simplă și lochul cu saula lui, iată călăuzele ce-mi vor arăta în care punct al mării mă aflu! Da - răcni el coborînd din ambarcațiune pe punte - iată, te calc în picioare, te sparg și te distrug, lucru de nimic care arăți spre cer! în timp ce freneticul bătrîn vorbea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Poetul nu vorbește despre oamenii noi În general, ci Îl pune pe acest om și pe altul să vorbească pe limba lui În versuri, dezvăluindu-și ființa: Gheorghe Păun și Ioniță Domil, mineri, betegiți În vremea burgheziei, care astăzi sub călăuza „fratelui Partid” renasc la o altă viață, brigadierul de la Bumbești-Livezeni care-i scrie logodnicei despre bucuriile muncii voluntare, bătrâna căreia „trei feciori i-a trimis Hicler În pământ” și care tocmai de aceea spune: «am venit să votez pentru Soare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al vieții rost În vise și himere. (Ă)./ Din veac creștea spre el mereu/ Un murmur fără nume/ Zadarnic lanțul lung și greu Cerca să Îl sugrume -/Revoltă aprigă mustea Jăratecul sub spuză!/ În beznă se ivise-o stea - Râvnită călăuză./ Poetul clocotea acum De vajnic dor de viață/Setos să Își deschidă drum Prin caerul de ceață;/Și despicând Într-un târziu Însingurării zidul,/În minte Îi pătrunse viu Cu torțe mii - Partidul,/În rând cu trudnicii, porni Cătușele să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile (eds.), Editura Humanitas, București, 2007. Cornea, Corneliu, Viața așa cum a fost. Însemnări, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Gutenberg, Arad, 2003. Davidescu, Ștefan Ioan I., Călăuză prin infern, vol. II, prefață de Flori Stănescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Deletant, Dennis, România sub regimul comunist, ediția a II-a revăzută, îngrijită de Romulus Rusan, traducere de Delia Răzdolescu, Fundația Academia Civică, București, 2006. Deletant, Dennis, Teroarea comunistă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
artistică a poeziilor este superficială, descriptivă. În ansamblul ei, revista oglindește în bună măsură nivelul la care se ridică creația studenților Școlii de literatură. Operele eficiente, cu înalt potențial educativ, trebuiau să ajungă și în biblioteci; în acest sens, revista Călăuza bibliotecarului - pornită vijelios pe demolarea „biblioteconomiei burgheze” - trebuia să aibă un rol însemnat în propaganda cărții: despre acest aspect și despre conținutul noii reforme în domeniu scrie Al. Oprea 8 . „Astfel găsim în paginile revistei articole care arată sarcina bibliotecilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
deplina libertate a cititorului în alegerea cărților. În fond, sub această ipocrită dezinteresare, sub acest obiectivism, se ascundea dorința meschină a slugilor exploatatorilor de a ascunde cărțile cu conținut științifico-materialist și de a manipula în primul rând excrescențele culturii burgheze(...). Călăuza bibliotecarului a demonstrat concret neeficiența acestei metode formaliste, publicând un vast material sovietic de biblioteconomie, care a arătat importanța așezării cărților după conținut, ca o condiție indispensabilă îmbunătățirii activității bibliotecilor. O aceeași poziție fermă este luată și împotriva altor rămășițe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rubrici, nu oglindeau real fondul de carte al bibliotecilor. De un real folos sunt și unele articole tehnice Cum se întocmesc fișele pentru evidența ziarelor, Ce este fișa cititorului și cum se folosește etc. (...). Ținând seama de acest obiectiv înalt, Călăuza bibliotecarului a trecut prin focul unei analize critice activitatea a numeroase biblioteci (...). Trebuie să spunem că revista nu a acordat destulă atenție muncii de educare a bibliotecarilor, de ridicare a nivelului lor, de mobilizare a lor. Aceasta se observă și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]