1,865 matches
-
să ne aducă provizii. O familie alungată din casă ne-a dat un loc unde să stăm, iar două oi tăiate, fripte și mâncate fără să plătim nimic, Împreună cu mai multe lovituri Împărțite fără nici un rost, m-au stârnit Împotriva călăuzei mele” <endnote id="(387, p. 103)"/>. Informații similare se referă și la țăranii din Valahia <endnote id=" (387, p. 71)"/>, din Banat <endnote id="(387, p. 111)"/> și din alte regiuni ale Europei Est-Centrale. În schimb, traversând Moldova În 1785
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai rătăcește, căci „și-a găsit calea” - scrie la sfârșitul secolului al XVIII-lea un Cuvânt pentru mărturisirea Domnului nostru Iisus Hristos, Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți (mss. BAR 3171, din 1792). Aceștia din urmă sunt orbi, conduși de călăuze, la rândul lor, oarbe. Și unii, și ceilalți vor cădea În prăpastia păcatului, ca În „Pilda orbilor” : „Sunt călăuze oarbe pentru orbi. Orb pe orb de-l va duce pe drum, amândoi vor cădea În râpă” (Matei 15, 14 ; Luca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nostru Iisus Hristos, Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți (mss. BAR 3171, din 1792). Aceștia din urmă sunt orbi, conduși de călăuze, la rândul lor, oarbe. Și unii, și ceilalți vor cădea În prăpastia păcatului, ca În „Pilda orbilor” : „Sunt călăuze oarbe pentru orbi. Orb pe orb de-l va duce pe drum, amândoi vor cădea În râpă” (Matei 15, 14 ; Luca 6, 39). Este o parabolă spusă de Isus, referitoare la evreii farisei, pe care cu alt prilej Îi numește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreului (de locatar stabil al Infernului) se datora În primul rând textelor creștine - canonice și, mai ales, apocrife. Într-o versiune românească a legendei apocrife Călătoria Maicii Domnului la Iad, datând din secolul al XVI-lea, Sfânta Maria Îi cere călăuzei sale, arhanghelul Mihail, să o conducă În Infern, „la muncile cele marile”. Acolo, ea vede „un râu de foc și Întuneric mare, și viermii neadurmiți și smoala clocotind ca focul”, În care sunt chinuiți „jidovii ceia ce-au răstignit pre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
murdare” : „Toată hrana pe care Tora ne interzice să o mâncăm are efecte rele și nesănătoase asupra organismului [...] Principalul motiv pentru care Legea interzice carnea de porc rezultă din faptul că hrana sa și obiceiurile sale sunt murdare și dezgustătoare” (Călăuza rătăciților, 3, 48). 470. Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980 [De Zalmoxis à Gengis-Khan, Payot, Paris, 1970]. 471. Sandu Mureșan, „Populația maghiară din Transilvania crede că românii sunt leneși, mincinoși, lași și murdari”, Național
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tot ceea ce i se va porunci de către Sf. Congregație, numai să fie ajutat să trăiască și îi va lăsa pe preoții noștri să se îngrijească de acele suflete, care mărturisesc că se află sub ascultarea Pontifului Roman, dar nu au călăuză și nici învățător. De la Pr. Gregorio mai aflăm că romano-catolicii din Valahia deși nu urmau noul calendar (gregorian), țineau sărbătorile și respectau posturile după obiceiul valah, potrivit vechiului calendar (iulian). Chestiunea a fost prezentată Sf. Congregații încă din 1626. A
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
de la politica sa de deschidere spre toate țările, România a acționat în continuare pentru a pune pe baze noi relațiile bilaterale cu statele din celelalte continente, pentru extinderea colaborării cu aceste state în diferite foruri și organisme internaționale, având drept călăuză pragmatismul politic și interesele economice. Raporturile cu țările din Asia, Orientul Îndepărtat și Oceania au cunoscut o evoluție pozitivă: s-a acordat o atenție constantă colaborării cu R.P. Chineză și Japonia, care ocupă un loc important în ansamblul relațiilor externe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
-a adus să ceară principelui Ghica socoteală de legăturile sale zilnice cu agenții Austriei și Franței și a invitat pe d. Arsaki să-1 facă a înțelege, că numai după ce va fi ales pe consulul general al Rusiei ca singura sa călăuză pe calea plină de spini ce o are de parcurs, putea să gândească a lua ca familiari ai săi pe ceilalți agenți străini... ... Principele Ghica îmi citea încet toate aceste amănunte, pe cari mi le traducea din textul grecesc al
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
fără sfială că, în împrejurările actuale (care, trebuie s-o zic, în ochii lui se complică mult prin starea actuală a chestiunii sârbești), calea cea mai prudentă de urmat de către un domn al Țării Românești este de a lua ca călăuză, la fiecare prilej, pe consulul M. S. împăratului Neculai. Unul din miniștrii domnului îmi zicea chiar ieri în această privință: „Nu pierdem nădejdea ca noul nostru Domn să devină patriot, dacă deodată, d. Dașcov va începe să-i predice, în numele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
De la hotărârea lor atârnă atunci chestiunea de a ști dacă mandatele conferite deputaților pe cinci ani expiră sau nu. Această veste, răspândită îndată în public, a dus pretindeni consternare și uimire, și astfel un domn, ales de țară, dar luând călăuză exclusivă pe d. Dașcov, se vede, într-un an și câteva zile, ajuns la o nepopularitate mai mare decât însuși principele Ghica în ziua plecării sale din capitală, deoarece, chiar în acea oră supremă, el primise pretutindeni pe unde trecea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
satele lor, și muncă fizică, de toate felurile, pentru autoîntreținere și pentru transpunerea în fapt a principiului educației prin muncă și pentru muncă. „...cultul muncii și al pasiunii pentru ea a devenit pentru elevii și profesorii Școlii Normale o veritabilă călăuză în activitatea lor, pe toate dimensiunile vieții școlare și extrașcolare”<footnote Grig. Davideanu, Leon Timofte, în volumul Școala Normală de la Șendriceni, Ed. Litera, București, 1978, p. 68. footnote> afirmă autorii profilului de personalitate creionat profesorului emerit Constantin N. Iancu, întemeietorul
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
orizontul cunoașterii / și săși înnobileze sufletul. / Inspirata butadă argheziană: / Carte frumoasă, / cinste cui tea scris / este un elogiu / adus creatorilor de cărți bine scrise și purtătoare de învățăminte. / Din îndepărtate vremi, / cărțile au însoțit / viața oamenilor, / leau fost sfetnic / și călăuză, / leau luminat mințile / și leau încălzit inimile. / Vertiginoasele progrese / în tehnologia informației / au detronat cartea, / au diminuat dramatic interesul pentru lectură / și au condamnat librăriile / la sufocare / ... În încheiere am formulat / un alt elogiu / de data aceasta / direcționat spre cititori
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lui moș Victor. Se gândise cum să ne mișcăm, mai altfel, desigur, și uite că găsise răspuns și soluție și mâinile-i mergeau pe chei tot atât de repede și cu folos ca și gura, cinșpe mii o să ne coste pe-amândoi călăuza, am vorbit și am aranjat, o să dăm cimentu’ și toate fiarele astea din hangar cu tot cu tuburile de oxigen și generatoru’ pentru sudură electrică. Turuia În șoaptă băgat până la umeri În capota Buceagului, nu, cu ăla care are pe unu’ care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În ruptul capului să priceapă ce amestec ar avea Laur În planul nostru, deja Înfăptuit pe trei sferturi. El a vorbit pentru mine și pentru el, doar pentru doi inși a vorbit cu tipu’ ăla, Pepino, care are un văr călăuză și văr-su ăsta... Dar’ văr-miu, părințele? Laur e văru’ meu bun, neamu’ meu și sângele meu, mama și cu mă-sa sunt surori bune... Păi ăștia erau banii, da, Înțeleg, da’ el spusese că doar cinșpe mii ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Întâmplaseră atâtea Între timp și nici nu mă străduisem să rețin, de vreme ce părințelu’ face și desface și mi-e că m-am dat cu totul pe mâna lui, ca și Laur de altfel. — Băiatu’ ăsta Îl are pe văr-su călăuză și mi-a spus câți bani ne trebuie. — Bravo, spun, ai făcut o treabă excelentă. — Mai mult n-am avut timp să mă interesez, și pare să se dezvinovățească: nu puteam nici să lipsesc prea mult din ochii moșului, c-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Au trecut trei săptămâni, da’ n-are importanță. El și așa așteaptă mereu clienți. — Cum ziceai că-l cheamă? — Pepino, ți-am spus... — Și crezi c-o putea ăsta să ne treacă? Nu el, ți-am spus, văr-su e călăuză. Am auzit și eu și m-am interesat și-am văzut că-i mai greu să iei legătura direct cu călăuzele, și nici n-am prea avut timp. — Știu, trebuia să ne ferim de moșu', da’ orișicât. — Ăștia care-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
am spus... — Și crezi c-o putea ăsta să ne treacă? Nu el, ți-am spus, văr-su e călăuză. Am auzit și eu și m-am interesat și-am văzut că-i mai greu să iei legătura direct cu călăuzele, și nici n-am prea avut timp. — Știu, trebuia să ne ferim de moșu', da’ orișicât. — Ăștia care-s călăuze, Relule, se feresc și ei ca și noi și ca toată lumea. Se uită la tine de o sută de ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Am auzit și eu și m-am interesat și-am văzut că-i mai greu să iei legătura direct cu călăuzele, și nici n-am prea avut timp. — Știu, trebuia să ne ferim de moșu', da’ orișicât. — Ăștia care-s călăuze, Relule, se feresc și ei ca și noi și ca toată lumea. Se uită la tine de o sută de ori poate să-ți ia măsura și să te bage pă felie. Păi le e frică, sunt filați permanent și turnați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
frică, sunt filați permanent și turnați din toate părțile. Și miliția și securitatea și grănicerii, toți sunt călare pe ei. Vezi bine că toată lumea vrea să fugă și să scape din jafu’ ăsta de pușcărie. La un caz de Doamne ferește, călăuzele riscă de zece ori mai mult decât noi. Câteva luni de pușcărie pentru trecere frauduloasă, e nimic pe lângă ce riscă ei. Laur mai luase gâtul câtorva flori și mesteca Îngândurat, cu ochi-n gura lui Andrei. Îi place— nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
procure o diplomă d-aia ca a lui văru' Laur, care ăsta s-ar putea să fie mai Întreg la minte și decât mine și decât el. Uite cu cine-mi spunea că a aranjat, ăsta-o omul părințelului, Pepino, călăuza, traficantul de carne vie, tipu’ care-o să ne treacă dincolo, el sau văr-su, tot un drac. Chiar că nu mai contează. S-a uitat părințelul ăsta dement la Pepino și s-a luat după gemetele și mugetele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
m-am ținut după el și tot n-am vrut să cred până nu l-am văzut cu ochii mei pe cretinul ăsta având conformația unui semn de carte, care ne va scoate prin graniță ca prin brânză. Este ăsta călăuză, tot așa cum e Andrei medic liber-profesionist și eu scriitor, autorul a șase sau treizeci și șase de romane cuprinzând o istorie amplă pe care n-o s-o citească nimeni niciodată. Da’ mai știi? Poate n-ar trebui să mă uit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ar fi fost greșeala de pe urmă, care ar fi pus capac la toate și ne-ar fi scăpat definitiv de locuri de verdeață și răcoare, și de Pepino și de văr-su... Ăsta chiar s-ar putea să fie o călăuză adevărată. Ne asculta fără să clipească, un tip la vreo treizeci de ani cu plete blonde Înspicate și o față ca cioplită În marmură, goală de orice expresie, neparticipând cu nici o tresărire la toată tevatura noastră amplificată de mugetele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
anilor ‚90. Ele vor rămâne spre zidire sufletească, spre mângâiere și întărire în lupta vieții. Și totuși, întrebările stăruie între noi tot atât de vii. Multe din ele ar putea fi puse și azi, problemele au rămas aproape neschimbate. Convorbirile redate sunt călăuză bună în urcușul duhovnicesc și conduc spre mântuirea sufletului. 11. Părinți contemporani din Sfântul Munte Athos George Căbaș Descriere: Sfântul Munte Athos este un dar al lui Dumnezeu pentru întreaga Ortodoxie și nu în ultimă instanță pentru întreaga omenire. Autorul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
lucrurile). Vei edifica, Împreună cu el, o mare operă - viața acestuia, sau, mă rog, o parte a ei. Recunoaște În fața lui că nu le știi pe toate și că nu poți căuta de unul singur totul. Și tu ai avut o călăuză, și tu ai Învățat acest meșteșug. Ignoranța de primă instanță, asumată, este o promisiune a cunoașterii ce va să vină, căci dacă ai ști, la ce ai (ați) mai căuta? E neapărat nevoie să transmiți discipolului tău că toate acestea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și Poetul. Dar din punctul de vedere al misionarului, istoria este o lecție obligatorie, de la care nu este permis să lipsești, deoarece numai ea oferă rădăcinile prezentului și servește ca învățătură, prin pildele ce le oferă. Înțeleasă astfel, istoria devine călăuză sigură pentru viitor. Secolele XII și XIII când a trăit Francisc (1182-1226), acest „Alt Cristos”, care a redescoperit Evanghelia, trăind-o cu cea mai autentică credință, înfrățit cu minorii și cu întreaga creație, au fost secole marcate de războaie violente
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]