1,458 matches
-
teritoriul respectiv; și ei au drept de vot deliberativ. § 3. La conciliile particulare trebuie să fie convocați, dar numai cu vot consultativ: 1° Vicarii generali și Vicarii episcopali ai tuturor Bisericilor particulare din teritoriul respectiv; 2° Superiorii majori ai institutelor călugărești și ai societăților de viață apostolică, al căror număr, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, trebuie să fie stabilit de Conferința Episcopilor sau de Episcopii provinciei, și care sunt aleși de toți Superiorii majori ai institutelor și ai societăților
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
un preot din fiecare decanat care trebuie ales de către toți cei care au grija sufletelor; în plus, trebuie să fie ales un alt preot care, în caz de împiedicare a celui dintâi, să îl substituie; 9° unii superiori ai institutelor călugărești și ai societăților de viață apostolică, care au o casă în dieceză; numărul lor și modalitățile de alegere sunt stabilite de Episcopul diecezan. § 2. Episcopul diecezan poate să invite la sinodul diecezan, în calitate de membri ai sinodului, și alte persoane, fie
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
dreptul de a numi și alți preoți. Can. 498 - § 1. Au dreptul activ și pasiv de alegere pentru constituirea consiliului prezbiteral: 1° toți preoții seculari încardinați în dieceză; 2° preoții seculari neîncardinați în dieceză și preoții membri ai unui institut călugăresc sau ai unei societăți de viață apostolică, dar care, locuind în dieceză, îndeplinesc un oficiu spre binele diecezei. § 2. Când statutele prevăd aceasta, același drept de alegere poate fi acordat și altor preoți care au domiciliul sau cvasidomiciliul în dieceză
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
colaborarea altor preoți sau diaconi și cu aportul credincioșilor laici, conform dreptului. Can. 520 - § 1. O persoană juridică să nu fie paroh; totuși, Episcopul diecezan, nu însă Administratorul diecezan, poate, cu consimțământul Superiorului competent, să încredințeze o parohie unui institut călugăresc clerical sau unei societăți clericale de viață apostolică, înființând-o chiar pe lângă biserica institutului sau a societății, cu condiția totuși, cerută de lege, ca numai un singur preot să fie parohul parohiei sau, dacă grija pastorală este încredințată mai multor
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
păstrate cu atenție. § 2. În registrul de botezați să se adnoteze și Mirul, precum și tot ceea ce are legătură cu starea canonică a credincioșilor în ce privește căsătoria - făcând excepție dispoziția can. 1133 - adopția, primirea unei trepte preoțești, profesiunea perpetuă într-un institut călugăresc și schimbarea ritului; aceste adnotări să fie întotdeauna trecute și în certificatul de Botez. § 3. Fiecare parohie să aibă ștampila proprie; certificatele eliberate privind starea canonică a credincioșilor, ca, de altfel, și toate actele care pot avea o importanță juridică
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
care, pentru a fi validă, trebuie să fie acceptată de Episcop, precum și prin expirarea timpului, dacă a fost numit pentru un timp determinat în conformitate cu dispozițiile dreptului particular despre care vorbește can. 522. § 2. Parohul, care este membru al unui institut călugăresc sau este încardinat într-o societate de viață apostolică, este înlăturat în conformitate cu can. 682, § 2. § 3. Împlinind vârsta de șaptezeci și cinci de ani, parohul este invitat să prezinte renunțarea la oficiu Episcopului diecezan care, examinând toate circumstanțele referitoare la persoană și
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Episcopul diecezan. Capitolul VIII Rectorii de biserici și capelanii Articolul 1 Rectorii de biserici Can. 556 - Rectorii de biserici sunt preoții cărora le este încredințată grija unei biserici care nu este nici parohială, nici capitulară, nici anexată casei unei comunități călugărești sau a unei societăți de viață apostolică care să celebreze în ea oficiile sacre. Can. 557 - § 1. Rectorul unei biserici este numit în mod liber de Episcopul diecezan, rămânând inviolabil dreptul de a alege sau de a prezenta pe care
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
dreptul de a alege sau de a prezenta pe care cineva îl are în mod legitim; în acest caz, îi revine de drept Episcopului diecezan să-l confirme sau să-l învestească pe rector. § 2. Chiar dacă biserica aparține unui institut călugăresc clerical de drept pontifical, Episcopului diecezan îi revine de drept să-l învestească pe rectorul prezentat de Superior. § 3. Dacă Episcopul diecezan nu a stabilit altfel, rectorul unei biserici anexate unui seminar sau unui colegiu este rectorul seminarului sau al
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
în mai multe dieceze. § 2. Episcopul diecezan poate să dispenseze de la constituții, în cazuri particulare. Can. 596 - § 1. Superiorii și capitlurile institutelor au asupra membrilor acea putere care este stabilită de dreptul universal și de constituții. § 2. Însă, în institutele călugărești clericale de drept pontifical, ei se bucură în plus și de puterea ecleziastică de conducere, atât în forul extern, cât și în cel intern. § 3. În cazul puterii despre care vorbește § 1, să se aplice dispozițiile cann. 131, 133 și
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
această parte a Codului. Can. 606 - Ceea ce este stabilit despre institutele de viață consacrată și despre membrii lor valorează în drept deopotrivă pentru ambele sexe, dacă nu rezultă altfel din contextul celor afirmate sau din natura lucrului. Titlul II Institutele călugărești Can. 607 - § 1. Viața călugărească, consacrare a întregii persoane, vădește în Biserică admirabila unire nupțială creată de Dumnezeu, semn al vieții viitoare. În felul acesta, călugărul își îndeplinește deplina dăruire de sine ca pe o jertfă oferită lui Dumnezeu, prin
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
606 - Ceea ce este stabilit despre institutele de viață consacrată și despre membrii lor valorează în drept deopotrivă pentru ambele sexe, dacă nu rezultă altfel din contextul celor afirmate sau din natura lucrului. Titlul II Institutele călugărești Can. 607 - § 1. Viața călugărească, consacrare a întregii persoane, vădește în Biserică admirabila unire nupțială creată de Dumnezeu, semn al vieții viitoare. În felul acesta, călugărul își îndeplinește deplina dăruire de sine ca pe o jertfă oferită lui Dumnezeu, prin care întreaga sa existență devine
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
creată de Dumnezeu, semn al vieții viitoare. În felul acesta, călugărul își îndeplinește deplina dăruire de sine ca pe o jertfă oferită lui Dumnezeu, prin care întreaga sa existență devine un cult continuu adus lui Dumnezeu în dragoste. § 2. Institutul călugăresc este o societate în care membrii depun, conform dreptului propriu, voturile publice, perpetue sau temporare, ce trebuie totuși reînnoite la expirarea timpului, și duc în comun viață frățească. § 3. Mărturia publică pe care călugării trebuie să o dea lui Cristos
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
reînnoite la expirarea timpului, și duc în comun viață frățească. § 3. Mărturia publică pe care călugării trebuie să o dea lui Cristos și Bisericii comportă acea separare de lume, care e specifică naturii și scopului fiecărui institut. Capitolul I Casele călugărești, înființarea și desființarea lor Can. 608 - O comunitate călugărească trebuie să trăiască într-o casă constituită în mod legitim, sub autoritatea unui Superior desemnat conform dreptului. Fiecare casă să aibă cel puțin un oratoriu, în care să se celebreze și
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
frățească. § 3. Mărturia publică pe care călugării trebuie să o dea lui Cristos și Bisericii comportă acea separare de lume, care e specifică naturii și scopului fiecărui institut. Capitolul I Casele călugărești, înființarea și desființarea lor Can. 608 - O comunitate călugărească trebuie să trăiască într-o casă constituită în mod legitim, sub autoritatea unui Superior desemnat conform dreptului. Fiecare casă să aibă cel puțin un oratoriu, în care să se celebreze și să se păstreze Euharistia, ca aceasta să fie cu
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
legitim, sub autoritatea unui Superior desemnat conform dreptului. Fiecare casă să aibă cel puțin un oratoriu, în care să se celebreze și să se păstreze Euharistia, ca aceasta să fie cu adevărat centrul comunității. Can. 609 - § 1. Casele unui institut călugăresc sunt înființate de autoritatea competentă, conform constituțiilor, cu consimțământul prealabil al Episcopului diecezan, dat în scris. § 2. Pentru a înființa o mănăstire de monahii (maici), este necesară în plus permisiunea Scaunului Apostolic. Can. 610 - § 1. Înființarea caselor se face ținându
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
mănăstire de monahii (maici), este necesară în plus permisiunea Scaunului Apostolic. Can. 610 - § 1. Înființarea caselor se face ținându-se seama de utilitatea lor pentru Biserică și pentru institut și asigurându-se ceea ce este necesar pentru ca membrii să ducă viața călugărească în mod normal, potrivit cu finalitățile proprii ale institutului și cu spiritul lui. § 2. Nici o casă să nu se înființeze dacă nu se poate aprecia cu prudență că se va face față în mod corespunzător nevoilor vieții membrilor. Can. 611 - Consimțământul
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
ale institutului și cu spiritul lui. § 2. Nici o casă să nu se înființeze dacă nu se poate aprecia cu prudență că se va face față în mod corespunzător nevoilor vieții membrilor. Can. 611 - Consimțământul Episcopului diecezan pentru înființarea unei case călugărești a unui institut cuprinde dreptul: 1° de a duce o viață conformă cu caracterul și scopurile proprii institutului; 2° de a îndeplini activitățile proprii institutului conform dreptului, respectându-se condițiile adăugate în acord; 3° de a avea, în cazul institutelor
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
dreptului, respectându-se condițiile adăugate în acord; 3° de a avea, în cazul institutelor clericale, o biserică, rămânând inviolabilă dispoziția can. 1215, § 3, și de a săvârși în ea slujirea sacră, respectându-se dispozițiile dreptului. Can. 612 - Pentru ca o casă călugărească să fie destinată unor activități apostolice diferite de cele pentru care a fost întemeiată, este necesar consimțământul Episcopului diecezan; în schimb, nu este necesar acest consimțământ când este vorba de o schimbare care, respectându-se întotdeauna legile de întemeiere, privește
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
care a fost întemeiată, este necesar consimțământul Episcopului diecezan; în schimb, nu este necesar acest consimțământ când este vorba de o schimbare care, respectându-se întotdeauna legile de întemeiere, privește numai conducerea internă și disciplina. Can. 613 - § 1. O casă călugărească a canonicilor regulari și a monahilor, sub conducerea și grija unui Superior propriu, este autonomă (sui iuris), în afară de cazul când constituțiile stabilesc altfel. § 2. Superiorul unei case autonome este de drept Superior major. Can. 614 - Mănăstirile de monahii (maici), asociate
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
așa fel asociată unui alt institut de călugări încât Superiorul acestuia să aibă asupra unei astfel de mănăstiri o adevărată putere de conducere determinată de constituții, este încredințată, conform dreptului, supravegherii speciale a Episcopului diecezan. Can. 616 - § 1. O casă călugărească înființată în mod legitim poate fi desființată de Superiorul general, conform constituțiilor, după ce a fost consultat Episcopul diecezan. Cu privire la bunurile casei desființate, să decidă dreptul propriu al institutului, respectându-se voința fondatorilor sau a donatorilor și drepturile câștigate în mod
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Can. 628 - § 1. Superiorii, desemnați în această funcție de dreptul propriu al institutului, să viziteze, în timpurile stabilite, casele și membrii încredințați lor, conform normelor aceluiași drept propriu § 2. Episcopul diecezan are dreptul și datoria să viziteze, chiar și cu privire la disciplina călugărească: 1° mănăstirile autonome, despre care este vorba în can. 615; 2° fiecare casă a unui institut de drept diecezan situată în teritoriul propriu. § 3. Membrii să discute cu încredere cu vizitatorul, la ale cărui întrebări adresate în mod legitim sunt
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
bunurile materiale, dacă această capacitate nu este exclusă sau limitată de constituții. § 2. Totuși, ele să evite orice fel de lux, de câștig fără măsură și de acumulare de bunuri. Can. 635 - § 1. Fiind bunuri ecleziastice, bunurile materiale ale institutelor călugărești sunt reglementate de dispozițiile Cărții a V-a, Bunurile materiale ale Bisericii, în afară de cazul când este stabilit în mod expres altfel. § 2. Totuși, orice institut să stabilească norme corespunzătoare despre folosirea și administrarea bunurilor, prin care să fie favorizată, ocrotită
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
o dare de seamă cu privire la administrarea efectuată. Can. 637 - Mănăstirile autonome, despre care vorbește can. 615, trebuie să prezinte anual Ordinariului locului darea de seamă cu privire la administrare; în plus, Ordinariul locului are dreptul să cunoască situația economică a unei case călugărești de drept diecezan. Can. 638 - § 1. E de datoria dreptului propriu să specifice, fără a depăși cadrul dreptului universal, care sunt actele ce depășesc limita și modalitățile administrației ordinare și să le stabilească pe cele ce sunt necesare pentru a
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
a contractat un călugăr, fără permisiunea Superiorului, trebuie să răspundă el însuși, nu persoana juridică. § 4. Să rămână întotdeauna intactă posibilitatea de a se deschide acțiune împotriva celui care a tras vreun avantaj personal din încheierea unui contact. § 5. Superiorii călugărești să aibă grijă să nu permită contractarea de debite, dacă nu se constată cu certitudine că dobânzile pot fi plătite din veniturile obișnuite și că, într-o perioadă de timp nu prea lungă, capitalul poate fi rambursat printr-o amortizare
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
judecat capabil, să fie admis la profesiunea temporară, altminteri, să fie eliminat; dacă mai rămâne un dubiu cu privire la capacitate, Superiorul major poate să prelungească timpul de probă, conform dreptului propriu, dar nu mai mult de șase luni. Articolul 3 Profesiunea călugărească Can. 654 - Prin profesiunea călugărească, membrii își asumă prin vot public cele trei sfaturi ce trebuie respectate, sunt consacrați lui Dumnezeu prin slujirea Bisericii și sunt încorporați în institut cu drepturile și obligațiile stabilite de drept. Can. 655 - Profesiunea temporară
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]