1,852 matches
-
sfințeniei cuplează imaginarul la o sferă superioară în care materialitatea, mai ales materialitatea decăzută, nu mai are loc și omul nici nu mai poate gândi că se poate petrece ceva rău. De altfel, astfel de cazuri, de falși preoți, false călugărițe, au fost și vor fi subiecte de presă, tocmai pentru acest aspect al încrederii în latura spirituală. "Un fals preot ortodox din Brăila, acuzat de înșelăciuni de 300 milioane lei"165. Inculpatul convinsese mai multe persoane să își vândă casa
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și Bocioacă, starostele cojocarilor din Lipova pe care ea îi admiră atât de mult. Ca să ajungă astfel, Persida trebuie să-și împlinească educația cel puțin cinci ani la mănăstirea minoriților din Lipova așa cum preoteasa din Pecica stătuse patru ani la călugărițele din Oradea-Mare. Pentru Trică calea era mai ușoară: nu era nevoie de multă școală ca Bocioacă să-l primească ucenic. Cei șaizeci de florini, cât cerea maica Aaegidia pentru Persida, s-au făcut cincizeci. Mara a știut că lacrimile ei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
era nevoie de multă școală ca Bocioacă să-l primească ucenic. Cei șaizeci de florini, cât cerea maica Aaegidia pentru Persida, s-au făcut cincizeci. Mara a știut că lacrimile ei de văduvă neajutorată n-o pot lăsa indiferentă pe călugărița care a pus și o vorbă bună la Hubăr, economul orașului. Neamțul i-a dat Marei arenda podului și astfel femeia a avut cu ce plăti educația fetei. Pentru Mara acesta e doar un început. Tovărășia cu "domnul" Anton Hubăr
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
face din nou împotriva Marei atunci când e vorba de botezul fiului ei. Nu întâmplător nașa acestuia va fi una din cele mai apropiate ființe sufletului ei, maica Aegidia, care primește cu greutate binecuvântare pentru aceasta. Era lucru nemaipomenit ca o călugăriță să fie nașă [...] și biserica era plină de lume adunată, ca să vadă botezul neobicinuit... Fară să vrea, prin educația pe care i-a oferit-o, Mara și-a scos fata nu doar din clasa socială pe care văduva o reprezintă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Dramont, Paris, 1889. Vezi și André Baron, Societățile secrete și crimele lor, Daragon, Paris, 1906 și Albert Monnot, Crima ritualică la evrei, prefață de E. Dramont, Trequin, Paris, 1914. 13. Tema biciuirii (de această dată se fac referiri la biciuirea călugărițelor) este reluată de A. Baron, op.cit., pentru a fi trecută în contul francmasonilor, acuzați de a fi organizat zilele revoluționare din 1792-1793, în care s-au constatat practici asemănătoare. 14. Abatele H. Desportes, Evreul francmason, Paris, 1890. 15. În legătură cu obsesia
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de grâu, porumb, fasole sau alte culturi. Era mult de muncă, era și de învățat, era de răbdat de foame și nu rezistau la școală prea mulți. Dintre imaginile din copilărie sunt vii cele în care pe casa bunicăi Ruxanda (călugăriță spre bătrânețe) urca o capră care ne speria, c-ar fi necuratul; împușcăturile dintr-o înserare de vară care au pus capăt unei vieți, Toader Tătărăscu omorându-și copilul; o învățătoare care la înlocuit pe învățătorul Hristache Popa (arestat) doar
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
viață de la început. Fragment din RICHERIUS SENONENSIS, Gesta Senonensis Ecclesiae, în MGH, Scriptores, XXV, pp. 306-307. Lipsește în TM, 32-33. 1. Cu aproximativ 30 de ani înainte ca acestea să se întâmple, trăia în partea de sud a Germaniei o călugăriță cu numele de Hildegard, care ducea o viață deosebit de sfântă. Printre harurile revărsate asupra ei de Dumnezeu, era și cel al profeției.... Ea a scris și a profețit despre ordinele ce urma să ia ființă în viitor, adică cel al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Sfântul Francisc le întemeiase: unul, al doamnelor sărace consacrate, și celălalt, al penitenților. Acesta din urmă este un ordin din care fac parte persoane de ambele sexe, adică clerici, oameni căsătoriți, fecioare și persoane cumpătate. Același papă a aprobat Ordinul Călugărițelor Penitente, adică al Sfintei Maria Magdalena (p. 198). 2. Cronica din Lanercost Venirea și primul impact al fraților minori în Anglia sunt prezentate în această cronică cu detalii ce emană bucuria evanghelică, ce pot fi comparate cu unele fragmente din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
2731). Frații minori erau obligați să respecte doar preceptele evanghelice, nu și sfaturile (Ibidem: FF 2732). În unele cazuri, prin intermediul altor persoane, puteau să se folosească de bani (Ibidem, 22: FF 2733), dar nu puteau să intre în mănăstiri de călugărițe - prin urmare nici în Sfântul Damian -, fără o aprobare specială din partea Scaunului Apostolic (Ibidem, 24-25: FF 2739), această decizie provocând o reacție fermă din partea sfintei Clara (LsgsC 37: FF 3232). Și Inocențiu al IV-lea a intervenit în comentarea Regulii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la capitul împreună cu ministrul provincial, căruia îi vor încredința părerile lor; iar când va fi stabilit acest lucru, vom aproba un astfel de statut. 11. În sfârșit, întrucât este scris în Regula amintită ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor cărora le-a fost acordată o permisiune specială de către Scaunul Apostolic, chiar dacă până acum frații au crezut că această prescriere se referă la mănăstirile Călugărițelor sărace închise, fiindcă Scaunul Apostolic are o grijă particulară de ele, și se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
întrucât este scris în Regula amintită ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor cărora le-a fost acordată o permisiune specială de către Scaunul Apostolic, chiar dacă până acum frații au crezut că această prescriere se referă la mănăstirile Călugărițelor sărace închise, fiindcă Scaunul Apostolic are o grijă particulară de ele, și se consideră că această interpretare a fost declarată de miniștrii provinciali într-un capitul general prin intermediul unei constituții speciale din aceeași perioadă a [redactării] Regulii, pe când trăia încă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
perioadă a [redactării] Regulii, pe când trăia încă fericitul Francisc, totuși ați cerut să știți cu o mai mare claritate dacă această [prevedere] trebuie înțeleasă pentru toate mănăstirile în general, din moment ce Regula nu exclude niciuna, sau se referă doar la mănăstirile călugărițelor amintite. Noi răspundem că interzicerea trebuie înțeleasă cu privire la toate conventele de călugărițe. Prin numele de mănăstire ne referim la curtea interioară, casa și atelierele interioare, fiindcă în celelalte anexe, acolo unde și laicii au acces, pot intra și frații, din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să știți cu o mai mare claritate dacă această [prevedere] trebuie înțeleasă pentru toate mănăstirile în general, din moment ce Regula nu exclude niciuna, sau se referă doar la mănăstirile călugărițelor amintite. Noi răspundem că interzicerea trebuie înțeleasă cu privire la toate conventele de călugărițe. Prin numele de mănăstire ne referim la curtea interioară, casa și atelierele interioare, fiindcă în celelalte anexe, acolo unde și laicii au acces, pot intra și frații, din motive ce țin de predicare sau înmânarea pomenilor, bineînțeles cei cărora le-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
se regăsesc în ei celelalte calități cerute în acest sens, pot, cu permisiunea sau delegarea generalului, ori a miniștrilor săi provinciali, să predice poporului. 9. Referitor apoi la prevederea din Regulă care cere ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor care au primit o permisiune specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm că intrarea le va fi interzisă doar în mănăstirile călugărițelor de clauzură și în cele din Ordinul Sfântului Damian. Iar prin termenul de mănăstire înțelegem curtea interioară, casele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
predice poporului. 9. Referitor apoi la prevederea din Regulă care cere ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor care au primit o permisiune specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm că intrarea le va fi interzisă doar în mănăstirile călugărițelor de clauzură și în cele din Ordinul Sfântului Damian. Iar prin termenul de mănăstire înțelegem curtea interioară, casele și atelierele interioare. Dar în mănăstirile celorlalte călugărițe pot să meargă și să intre pentru a predica, pentru a cere pomană, sau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm că intrarea le va fi interzisă doar în mănăstirile călugărițelor de clauzură și în cele din Ordinul Sfântului Damian. Iar prin termenul de mănăstire înțelegem curtea interioară, casele și atelierele interioare. Dar în mănăstirile celorlalte călugărițe pot să meargă și să intre pentru a predica, pentru a cere pomană, sau pentru alte motive justificate și raționale, acei frați, ca și ceilalți religioși, cărora le-a fost permis de superiorii respectivi, ținând cont de maturitatea și aptitudinea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
este identic și într-o colecție, și în cealaltă. El amintește de mama lui Dobrișean, din balada citată, în momentul cînd apare ca o furtună la curtea lui Mihnea-vodă, ca să-i împace pe cei doi fii ai săi: “O dalbă călugăriță,/Albă, albă la peliță,/neagră, neagră la cosiță”. Schema portretului cunoaște mutații conjuncturale în retorica baladei. Dar și în colind. De pildă: Mergu-mi și mai mergu, Cete-mi de feciori, Mici colindători. Da-n cale le iasă Prea Sfînta Mărie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Cu rochia deschisă”. El nu este suficient de explicit și nici nu revine în stilul lui “e lesne de-al cunoaște”, însă ține măsura între obiceiul mai liber al sărbătorilor și latura funerară a momentului; după cum nici “O dalbă de călugăriță,/ Albă, albă la peliță,/Neagră, neagră la cosiță” nu distonează; din contra, dezvăluie statutul mai special al “maicii bătrîne”, de viță domnitoare, cu referire la o întîmplare dramatică din existența ei îndepărtată. Cel mai închegat și stabil portret șablonizat al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
încet și de fermecător, încât am închis ochii și, deodată, parcă mă aflam într-o catedrală veche. Parcă o orgă minunată acompania un cor de bărbați cu voci grave, de baritoni și bași. Din când în când, se ridica glasul călugărițelor, niște voci cristaline, pure. A sfârșit și lam sărutat. Pe urmă, așa, la jarul țigărilor, mi-a cântat, acompaniat la micul său instrument, "Mătrăgună prin livezi". La sfârșit, fără a scoate un cuvânt, poate pentru a nu rupe vraja ce
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
unde circulă echipajele la modă; e locul de întâlnire al societății elegante; femeile sunt atrase aici de splendoarea priveliștii; tot aici se afla un câmp de manevre, ofițeri frumoși și toate muzicile militare. Acest lucru e atât de atrăgător, încât călugărițe de familie bună nu refuză să vină aici în caleașcă; ele se amestecă printre grupurile cu cea mai mare căutare și nu sunt cele mai puțin frumoase de pe-aici; uneori chiar fumează discret o țigară și iau înghețate în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
întrebuințată în această muncă. Mănăstirile de femei seamănă celor de bărbați în toate privințele, cu excepția faptului că aici domnește o libertate mai mare și că personalul are în general o alcătuire mai bună în ceea ce privește originea. Călugării sunt țărani, în vreme ce printre călugărițe un mare număr aparțin nobilimii și burgheziei. Călugărițele au o căsuță separată cu grădină; pot primi toate vizitele care le sunt plăcute; cele care provin din familii bogate își construiesc locuința cum cred de cuviință și sunt servite de atâtea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
celor de bărbați în toate privințele, cu excepția faptului că aici domnește o libertate mai mare și că personalul are în general o alcătuire mai bună în ceea ce privește originea. Călugării sunt țărani, în vreme ce printre călugărițe un mare număr aparțin nobilimii și burgheziei. Călugărițele au o căsuță separată cu grădină; pot primi toate vizitele care le sunt plăcute; cele care provin din familii bogate își construiesc locuința cum cred de cuviință și sunt servite de atâtea slugi câte doresc. Norma nu le obligă strict
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
la una dintre aceste doamne de către una dintre rudele sale, am găsit o masă foarte bine înzestrată și am acceptat țigări făcute de mâna gazdei noastre, care nu se feri să fumeze tutun de Latakie pentru a ne ține companie. Călugărițele se bucură de asemenea de o mare libertatea în privința plimbărilor lor; se întâmplă des să le întâlnești în pădure, pe malurile lacului, în satele apropiate. Ele nu se călugăresc; se pot mărita până la vârsta de douăzeci și cinci de ani; după trecerea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
acestui termen, dacă nu se prezintă niciun logodnic, sunt obligate să rămână celibatare, de voie, de nevoie. După cum se vede, mănăstirile românești nu au nimic din gravitatea puțin tristă a celor catolice; ele seamănă mai degrabă vechilor noastre comunități de călugărițe nobile (Poussay și Remiremont). Pentru bărbații, e un fel de falanster, dar fără familie; pentru femei, e adăpostul fetelor sărace; e un refugiu pentru tinerele fete pe care familiile bogate le sacrifică pentru înzestrarea celorlalți copii, pentru dezmoștenitele de la natură
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dar fără familie; pentru femei, e adăpostul fetelor sărace; e un refugiu pentru tinerele fete pe care familiile bogate le sacrifică pentru înzestrarea celorlalți copii, pentru dezmoștenitele de la natură care se nasc cu diformități. În mănăstirile de femei se întâlnesc călugărițe care au fost crescute aici de la cea mai fragedă vârstă și care, cum nu cunosc lumea, nu au nici cea mai mică dorință de a merge să trăiască în ea. Călătorii se bucură de ospitalitate în mănăstirile de bărbați sau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]