2,531 matches
-
mână, de la om la om. Și iarăși mă-ntorc cu gândul la cea mai frumoasă dimineață din an, dimineața duminicii Paștilor, cea în care mama ne trezea cu vestea ”Hristos a-nviat!” iar noi ne grăbeam să-i răspundem ”Adevărat a-nviat” căscând pofticioși gurile și repetând ritualul de trei ori, înghițind cu plăcere ce ne dădea, luând cu lingura din cupa decorată cu motivul crucii aurite, pe care o foloseam doar odată pe an. În ea, proaspăt sfințită și adusă direct de la
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
nevăzute. Ies în mijlocul mulțimii. Mă lepăd de singurătate și urmăresc discret natura umană. Ba mă contaminez de energii exterioare înnoind fața zilei, ba ziua ia fața stărilor de nelepădat. Mi se întâmplă să mă înghită uneori noaptea, atunci când mi se cască barbar în față umbre încețoșate de neliniști. Atunci mă curăț de mine în lacrimi, nestemate pentru devenire. Dar cel mai frumos mi se spală sufletul când te am aproape. Atunci mă dezgolesc de orice alt timp îmbrățișând fericirea. Dragoste curată
DRAGOSTE CURATĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375397_a_376726]
-
-i lumea cărții de înțelepciuni! Viziuni de aur scrise de albastrul.. Cernelii scurse pe valurile mării Unde lumina și lacrima-i plină de îngeri, Penițele pigmentat-au stelele lucii! Pe foile albe-s descrise.. Paradisele pline de hieroglife Pustiuri mari cască gura sorbind, Plaje-ntinse ce se pierd în nori de nisip... Înțelepciunea cărților profundă Vine din cerul ce-a clipit din geana Fulgerele de lumină ce pătrund.. Prin vitraliile minții și abund ... Sublimul înțelepciunii-i soare-n cuvânt.. Apune-n
COPACI ȘI CĂRȚI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375449_a_376778]
-
-și arate superioritatea față de cei din jur. În credulitatea lor consideră că limbajul împănat cu multe cuvinte străine îi fac „mari” față de ceilalți. Mai sunt mediile adolescenților unde „șmecherii” bravează în fața colegilor naivi, tot cu scopul să cucerească admirația „proștilor” căscând gura la „marele deștept” care le servește argoul său pomădat cu șmecherisme și străinisme. În fapt, găunoase infantilisme. Barbarisme complet inutile și obositoare care fac deliciul autorilor de pamflete și scenete umoristice. La urma urmelor, fiecare dintre noi poartă-n
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
exista la intrare o reclamă mare pe care scria ZIDUL MORȚII având desenat un motociclist cum se urca pe pereții metalici. Era o dimineață răcoroasă dar cu cer senin la Constanța, gălăgie, misiți care tot cercetau prețul la cereale, gură cască și multă lume cu sau fără treabă prin obor. Era duminică, zi de târg și mulți sosiră din toată regiunea. Tata mi-a spus pe un ton fără echivoc. - Tu-ți ceara mă-tii, poate dispari de aici, să te
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
celui răstignit. Își ridică privirea încet de la baza stâlpului și văzu cum sângele amestecat cu picăturile de apă de ploaie încă se mai scurgeau pe lemnul crucii, picurând pe pământul pietros. O crăpătură considerabilă, cam de o palmă lățime se căscase acolo în urma cutremurului, întinzându-se și în spatele crucii și în fața ei pe zeci de picioare distanță. Gaius privi picioarele lui Iisus bătute în cuie pe micul suport de lemn fixat pe stâlpul vertical al crucii. Urmele biciului se puteau vedea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
vechea și prietenoasa pungă din hârtie, la tradiționala țoșcă din sfoară, sau chiar la batista înnodată la capete. De spaimă, poporul muțește! Bine, unii muțiseră în scop de protecție încă de la prânz, dar erau totuși mai puțini decât acei care cască gura neîntrerupt la cel mai bun prieten al omului, televizorul! Totuși, un popor care a trecut prin atâtea în bimilenara sa existență are resurse suficiente pentru a dormi liniștit cu deviza: las’ că și mâne-i o zi ș-om
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
pisici mestecau iarba afânată la promoție de seară. În decorul cartierului tău tractorian, eu , ele și șinele de cale ferată. Îmi venea să pun în bolurile goale, mentale , senzațiile de durere. Ție nici nu îți păsa de plămânii blocului ce căscau dement cu salivuță personală. Străzile mele miroseau a tutun ploios, a beznă teatrală, a moarte, a reticență, mamă! Degetele mele deveneau în monumentala ploaie niște acuarele necesare fardării morții interioare, mamă! Mașinile date cu rimel alb îmi desfăceau nodurile lichide
ȘI TU M-AI VRĂJIT PRIN SEC... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372391_a_373720]
-
acel loc și prințesa putu lărgi deschizătura ca să se strecoare afară din ladă. Nu mică îi fu mirarea când se văzu închisă în singura încăpere a unui turn înalt cu o singură fereastră, prin care se puteau vedea doar prăpăstiile căscate la baza muntelui care adăpostea turnul. Mărgărita începu să plângă din nou. Își chemă părinții, o strigă pe doică și nu se liniști decât atunci când pe pervazul ferestrei se opri o pasăre mare cu aripi cenușii. - De ce plângi, puică? - Unde
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
calea adâncului. Ajuns la acest prag se urcă cu anevoie și păși în lungul acestuia cu atenția sporită. Tavanul se înălța brusc în acel loc și de aceea își ridică torța pentru a vedea mai bine interiorul grotei care se căsca deasupra lui. Locul îi era cumva familiar căci grotele în care se ascundeau el, tâlharii lui, turmele și avuțiile lor pe vremea când se ocupa cu fărădelegi semănau destul de mult cu locul în care se afla. Trecu cu bine de
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
curgere. Plafonul era în acest punct foarte coborât și obliga pe cel care dorea să treacă, să meargă aplecat, aproape în genunchi. La capătul de jos al pietrei înclinate pe care curgea apa, mica lumină îi arătă că acolo se căsca un spațiu întunecat. De acolo apa se prăvălea în adânc iar faptul că nu se mai auzea nici un zgomot dintr-acolo însemna că hăul era poate destul de adânc. Era foarte incomod de trecut deoarece nu putea ține făclia în mână
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
pantă, fără nici o altă opreliște până la ieșirea aflată într-una din numeroasele grote din valea Chedronului asta după cum îi spuseseră oamenii preotului. Păși cu atenție, însă când mai avea câțiva pași făclia se desprinse și căzu în hăul care se căsca în dreapta lui. Rămas fără lumină Baraba se aruncă înainte știind că o mică distanță mai avea de parcurs. Se lovi însă de marginea unei pietre enorme și încercă să se agațe haotic de vre-o crăpătură. Sacul din spatele lui se
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
când ăia câștigă milioane din învârtitul roții și manipularea cartoanelor, numărarea jetoanelor și apăsatul pe “clanța” slots-urilor și a automatelor!? Mă duc să mă culc, că mâine mă duc la coasă, vecine. Pas!” Și se trezi dintr-o dată din somn, căscă ochii, își dădu seama că e în patul din chichineața lui și bolborosi amenințător către un interlocutor închipuit, dincolo, pe fereastra deschisă: “Mama voastră de leneși, la muncă nu l-a întins ... “jartiera” trândăviei și tuturor schimonoselilor de pe lumea asta
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
cum urla căpcăunul și spulbera nisipul, curajosul Mărțișor se opri din alergat, se apropie de el și-i zise: - Stai, amice! Dacă mă-nghiți pe mine, nu te saturi. Am niște bunătăți în țepoaiele astea. Buneee! - Bune? tună căpcăunul. - Bune! Cască gura! Căpcăunul, dacă auzi de ceva bun care astâmpără foamea, ca un tont ce era, căscă lacom cuptoarele gurii, în care Mărțișor aruncă iute sulițele de fier. Căpcăunul se strădui să le înghită cu lăcomie. Dar astea se înroșiseră și
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
și-i zise: - Stai, amice! Dacă mă-nghiți pe mine, nu te saturi. Am niște bunătăți în țepoaiele astea. Buneee! - Bune? tună căpcăunul. - Bune! Cască gura! Căpcăunul, dacă auzi de ceva bun care astâmpără foamea, ca un tont ce era, căscă lacom cuptoarele gurii, în care Mărțișor aruncă iute sulițele de fier. Căpcăunul se strădui să le înghită cu lăcomie. Dar astea se înroșiseră și-i străpunseră toate măruntaiele.De aceea, nenorocitul scoase un răcnet înfiorător. Se zvârcoli turbat de durere
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
pare că sunt un prost? - Dacă zici tu, nene, nu te contrazic! - Izvorul a fost înghițit de lacomul căpcăun, ziceau stafiile. Căpcăunul s-a transformat în lac. Deci? - Deci? - Izvorul se află în lac! - Hai, că ești deștept! zise Norocel, căscând tolănit pe marginea lacului. Mărțișor se aruncă în lac și-i scormoni fundul în dreapta și-n stânga. Mai ieșea la suprafață ca să respire, apoi iar se scufunda. Și căută...căută...Era frânt de oboseală, mort de foame și dezamăgit. - Gata
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
Între un pretendent cu familie și unul holtei, are prioritate cel cu familie! Man reuși să schițeze un zâmbet: - Sigur că da, cunosc reperele valorice promovate de către partid și le apreciez. Chiar anul acesta voi avea și eu nuntă. Galiț căscă ochii. Se concentră câteva momente asupra dosarului, îi frunzări ultimele file, după care ieși din spatele mesei: - Nu deținem informații despre viitoarea ta soție. Se află în câmpul muncii? De când vă întâlniți? Man depuse ceva efort pentru a-și aminti numele
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
2014 Toate Articolele Autorului INTELIGENTUL TITIȘOR CAUZE... Undeva pe lângă cercul polar, în Țara celor o Mie de Lacuri, într-o izbă pe care scrie deasupra ușii, mare, cu roșu: Consulatul Republicii Socialiste Romania, Ctitorie a Epocii de Aur, sună telefonul. Căscând tulburat de frumusețea zorilor roșietici, consulul Titișor și el o ctitorie a epocii de aur, rostește cu fermitate ceva despre mama dobitocului necu- noscut care dă dovadă de cretinism sunându-l la ora asta și mai aruncă încă doi bușteni
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
ești gata să te prăbușești în abis, iată că, alături de tine, zărești floarea de colț, gingașă și rezistentă în același timp care, prin frumusețea ei îți face sufletul să renască. “Floarea de colț: Când ai pierdut, aproape totul / s-a căscat o prăpastie uriașă și, / brusc, îmbătrânind ai fi vrut să mori. // Urma să descoperi că având viață, ai totul... // Ca să trăiești deplin, ai plătit urcând târâș / pe culmea durerii, unde floarea de colț te aștepta. Văzând-o numai, sufletul tău
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
de sus Și geamătul mării zvâcnește Se pierde apoi rătăcit la apus În umbra de nori care crește. Și crește de parcă doi munți uriași Apasă cu umerii totul De valuri și-a lor zvârcolire atrași Stârnind fără seamăn potopul. Se cască hulpave din val negre guri Ce-și scuipă spre ceruri furia Și-n cer uriașii cu umerii suri Întorc înzecit vijelia. Marasmul cuprinde-ntunericul greu Și chinuie sufletul mării De parcă departe-a plecat Dumnezeu Și pradă ne lasă uitării. PASIUNE
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
din râu se reflecta uitarea ca o fericire unică acum ai privirile bolnave de timp de mine visele imi spun că le dor ochii de mâinile care le frământă iar ca pe niște vorbe cu urme de neșters abisul își cască lacom umbra peste fluturii care s-au înecat în râul cu care mă cuprinzi împlor îngere nu îmi muri a mia oară și taci! în moarte și-n iubire se pleacă în liniște Referință Bibliografică: regăsire cu flori de piatră
REGĂSIRE CU FLORI DE PIATRĂ ŞI FLUTURI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345785_a_347114]
-
a luat apă oxigenată din trusa medicală, rivanol, bandaje, leucoplast și încerca să spele rana și să oprească sângele care izvora ca din pământ. Într-adevăr, ochiul nu fusese atins, ci, puțin deasupra lui, la capătul interior al sprâncenei, se căsca o rană adâncă, verticală și izvorâtoare. Rama ochelarilor pătrunsese adânc și mă rănise. După o luptă acerbă cu sângele și cu emoția, părea că totul merge bine. Sângele nu mai țâșnea, ci doar mustea pe alocuri. Cu ceai de mușețel
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
el ca să-i îndrepte atenția femeii în altă parte. Tabloul acesta, ca și primăvara de afară, era plin de târgoveți, de gospodine în costume de lucru; vânzătorii în fața tarabelor își strigau marfa, lăudând-o, ucenicii zăbovesc pe străzi cu gurile căscate la te miri ce, pierde-vară care-și încearcă norocul, copii dănțuind, cerșetori bătuți de soartă, șchiopi, zdrențăroși, morți de foame cu mâinile întinse după pomană... erau două tabere, deci, cei dedați plăcerilor și pleava, scursura... Din prima categorie apare călare
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
cazul nostru, al popoarelor nesemite, “trăim în viitor” doar prin jocul politic de-a “Alba-Neagra” în Parlament Europei și în toate Camerele Reprezentanților Lumii; și prin teoria “îngerului travestit în demon și a demonului travestit în înger cu mască sau “cască” de reptilian”; sau sub masca Marelui Arhonte sau Demiurg ignorant în “Jocul de-a Dumnezeu” cu Cristos-copil. Când nu mai ai în suflet pe Dumnezeu la care să te raportezi, egalitatea de șanse a popoarelor și a oamenilor rămâne o
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
lumea voastră. Vrea să-i lase lui Dracula un urmaș!... CĂPITANUL ARNĂUTU: (ferm) De asta mă ocup eu! URSUZ: Acum vă las că-i cam târziu și sosesc zorile nesuferite! Ursuz se face nevăzut. Boierii și căpitanii rămân cu gurile căscate spre locul din perete pe unde dispăruse vampirul fără să lase nici o urmă. EXT. / LA CASCADĂ / NOAPTE Luna plină este înconjurată de halău. Pe un trunchi răsturnat, în apropierea cascadei, se găsesc Prințesa și Paloș. Ea îl ține cu brațele
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]