2,636 matches
-
00 - 12.30 Pauză de cafea 12.30-14.00 Vernisajul expoziției „Rădăcini și ecouri ale avangardei în colecțiile de grafică ale Bibliotecii Academiei Române” (sală Theodor Pallady a B.A.R.). Vor lua cuvântul: Magda Cârneci, redactor-șef al revistei „Artă”, Cătălina Macovei, șefa Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. În cadrul expoziției vor fi expuse lucrări de grafică (Marcel Iancu, Victor Brauner, M.H. Maxy, Jules Perahim etc.), ediții princeps și publicații ale mișcării de avangardă din România. De asemenea, va avea loc
CONFERINŢA „AVANGARDIŞTI ROMÂNI ŞI EVREI ÎN SPAŢIUL CULTURAL ROMÂNESC” de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344341_a_345670]
-
00 - 12.30 Pauză de cafea 12.30-14.00 Vernisajul expoziției „Rădăcini și ecouri ale avangardei în colecțiile de grafică ale Bibliotecii Academiei Române” (sală Theodor Pallady a B.A.R.).Vor lua cuvântul: Magda Cârneci, redactor-șef al revistei „Artă”, Cătălina Macovei, șefa Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. În cadrul expoziției vor fi expuse lucrări de grafică (Marcel Iancu, Victor Brauner, M.H. Maxy, Jules Perahim etc.), ediții princeps și publicații ale mișcării de avangardă din România. De asemenea, va avea loc
CONFERINŢA „AVANGARDIŞTI ROMÂNI ŞI EVREI ÎN SPAŢIUL CULTURAL ROMÂNESC” de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344341_a_345670]
-
40 - 12.00 Discussions 12.00-12.30 Coffee break 12.30-14.00The opening of the exhibition „Roots and Echoes of the Avant-garde în the Prints Collections of the Romanian Academy Library”. Presenting: Magda Cârneci, editor-in-chief of the publication „Artă” and Cătălina Macovei, Head, Prints and Drawings Cabinet of the Romanian Academy Library. Prints and drawings (M. Janco, V. Brauner, M.H. Maxy, J. Perahim etc.), first editions and publications of the Romanian Avant-garde movement will be exhibited. Alexandru Solomonand Radu Igazsag’s
CONFERINŢA „AVANGARDIŞTI ROMÂNI ŞI EVREI ÎN SPAŢIUL CULTURAL ROMÂNESC” de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344341_a_345670]
-
proiecții de scurt-metraje în format DVD (2010), expoziția de fotografie a artistei Anca Suhan (mai 2011) și expoziția de sculptură și tapiserie, care a reunit lucrările lui Charalambous Christodoulou și Valentinei Cican (iunie 2011), precum și recitalul de vioară susținut de Cătălina Teican și Menelaos Menelaou (iunie 2009) și de Sorin Horlea (iunie 2010). Alianța Românilor din Cipru împreună cu firme de impresariat artistic organizează spectacole susținute de artiști români care concertează în fața membrilor comunității românești de aici. De asemenea sunt organizate întâlniri
CÂTEVA SPICUIRI DESPRE COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ DIN CIPRU de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343744_a_345073]
-
Bine că poți face asta”. „Pot. Cam cu un minut înainte de a pleca”. „Ce-i de făcut?” „Nimic”. „Suntem într-o situație fără ieșire”. „Într-o poveste atipică, în plină desfășurare”. „Am început să cred toate poveștile de dragoste imposibilă. Cătălina l-a iubit, într-adevăr, pe Luceafăr”. „Și el și-ar fi dat nemurirea pentru ea. Sigur”. „Iar colega mea, care a venit la mine, ca să-și pună sutienul, fiindcă nu putea ieși așa pe stradă, tocmai făcuse dragoste... Era
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
la momentul respectiv.”), recunoscând șansa oferită de destin (,, Nu am fost un naiv. Mi am cunoscut valoarea și, dacă mă făceam că sunt naiv, uneori o făceam în stilul lui Creangă. Aici am avut norocul și m am întâlnit cu Cătălina Buzoianu. M a distribuit în câteva roluri extraordinare, cum ar fi «Bol¬navul închipuit».”). După 1990, dezamăgit de ceea ce se întâmplă în teatru, de răsturnarea valorilor produsă (,,după 1989 au început mișcări serioase în teatru, în sensul de a-l
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
înțelegere atât de profundă asupra misterelor cosmice, dintre care unul este, cu siguranță, iubirea, este cea căreia i se refuză împlinirea minunii. Alegând cu bună știință pierderea în universul anonim și imediat al vânzătorului de fructe, ea este o nouă Cătălină. Asemeni sihastrei din Upanișade, al cărei nume îl poartă, Maitreyi are cheile morții și nemuririi și se deosebește de celelalte femei prin profunzimea gândirii și a sentimentelor, dar este exclusă de la inițiere. Deși demonstrează inconsistența idealului de împlinire lumească, destinul
DE DRAGUL, GENIULUI MIRCEA ELIADE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378434_a_379763]
-
Nastasica Popa Publicat în: Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016 Toate Articolele Autorului As vrea... Aș vrea să strig...să mă audă vântul Să-mi poarte glasul mut prin ani lumină, Văzduhul să-mi fie-acoperământul Cu sufletul curat de Cătălină. Aș vrea să râd...să mă audă zarea. Dar glasul mi se 'neacă în tăcere Când un amurg își scutură-nstelarea Iar vântu-și plimbă-n plete-o adiere. Aș vrea să plâng...dar plâns să-mi fie marea Mărgăritare-n stropi
AȘ VREA de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382005_a_383334]
-
mirosea... A ... IV. LIVIU JIANU - CAPCANA, de Liviu Florian Jianu, publicat în Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016. Totul fusese minuțios pregătit cu zeci de ani, în urmă. De tinerii profesori universitari Patrașcu, Dumitrașcu, Cătălin-Latina, Emil cu Latina lui, Cătălina, Beșteliu, Trăistaru... Și cei care se mai știu și ei, învățați de Piru. Fără de care nu ar fie existat Filologia. În formă Universitară. La Craiova. Decât iubirea. De fapt, nu e totuna... Știți... Depinde și cum iubești... ca un bădăran
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
rămas, oare, numai Pelendava? Păi, te-ar fi lăsat? Toate muzele inspirațiunii, din toate vânturile, să ... Citește mai mult Totul fusese minuțios pregătit cu zeci de ani, în urmă. De tinerii profesori universitari Patrașcu, Dumitrașcu, Cătălin-Latina, Emil cu Latina lui, Cătălina, Beșteliu, Trăistaru... Și cei care se mai știu și ei, învățați de Piru. Fără de care nu ar fie existat Filologia. În formă Universitară. La Craiova. Decât iubirea. De fapt, nu e totuna... Știți... Depinde și cum iubești... ca un bădăran
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
Leahy, Geral Power, Nihat Argun Cakir,Radmila Mladenova, Ilenia Ruggiu, David Cressy, Aaron C. Taylor, Thomas A. Acton, Raluca Bianca Român, David Z. Scheffel, Kimmo Granquist.Jennz Berlin,Egemen Zilgur,Zuzana Bodnarova, Jacob Wiedener, Michael Stewart, Eve Rosenhaft,Peter Baker, Cătălina Tesăr, Vania Ljijic, Paul Vedder, Henk Dekker, Mitch van Geel, Kristine Crondhal, Leena Eklund, Elias Hemelsoet, Paola Trevisan, Massimo Aresu, Michael Zimmerman, Margaret Greenfields, Robert Home, Sanja Ylatanovic, Electra Bada, Orsetta Bechelloni, Juan F Gamella, Carol Silverman, Thomas Meier, Spyros
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
Yaron Matras a permis publicarea unui articol ofensator, nedocumentat suficient și lipsit de rigoare științifică în revista Romani Studies, Vol. 22. Nr. 2, Decembrie 2012((1). Articolul este o prezentare a doctoratului doamnei Cătălina Tesăr, doctor în antropologie la University College London, cercetător la Muzeul Țăranului Român și cercetător postdoctoral la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. Doamna Cătălina Tesăr îi prezintă pe romii Cortorari lumii civilizate în care a pătruns pe baza a
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
Studies, Vol. 22. Nr. 2, Decembrie 2012((1). Articolul este o prezentare a doctoratului doamnei Cătălina Tesăr, doctor în antropologie la University College London, cercetător la Muzeul Țăranului Român și cercetător postdoctoral la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. Doamna Cătălina Tesăr îi prezintă pe romii Cortorari lumii civilizate în care a pătruns pe baza a 10 ani de experiență de teren în comunități de romi. Cum ne reprezintă în articolul "Becoming Rom male, becoming Romni female among Romanian Cortorari Roma
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
dumneaei descrie. La pagina 116 își prezintă ideea centrală a studiului: "This article focusses on the proces of growing up marrigeable bodies among Cortorari"- "Acest articol este concentrat pe procesul creșterii corpurilor bune de măritat la Cortorari". Procesul descris de Cătălina Tesăr este grotesc, plin de promiscuitate. Astfel, în accepțiunea doamnei Tesăr, romii Cortorari sunt un fel de asceți sexuali care își îmbată nevestele cu țuică pentru a fi apte de contact sexual (pag 119): "Before copulation, women should consume small
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
cortorari din Baleni. Doamna Tesăr este sclava a stereotipurilor și le întruchipează, le actualizează. NEAGĂ existența etniei rome , a culturii romilor, dar și a meșteșugurilor țigănești(4). În acest caz, nici doctoratul ei NU EXISTĂ, pt că romii nu există. Cătălina Tesăr îi prezintă pe romi în fața Europei civilizate ca pe niște animale. Oricare cetățean european va citi pe internet că țiganii sunt niște animale unde se poate practica turismul sexual. Doamna Tesăr GENERALIZEAZĂ pe baza unui caz izolat, dacă va
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
-a, s-alinte românimea, Ne-ai dat întregul drum de trudă-n raze blânde. Tu, steag al slovei-patrii, ai îndurat asprimea Și toată nedreptatea ce-un neam întreg pătrunde. În cercul nostru strâmt de demoni și de îngeri, Cântăm o Cătălină, votâm un Cătălin, Dar versul tău pătrunde prin mii de mări de plângeri, Putând zdrobi și lațul, și cupa cu venin. Fuseși sacrificat pe-al neamului altar Și ne lăsași cu dor să preamărim lichele. Cât marea are unde, cât
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
La acest număr au colaborat: Din Vâlcea: Felix Sima, Ion Nălbitoru, Constantin Mănescu - Hurezi, Ilie Gorjan, Ligya Diaconescu, Mădălina Bărbulescu, Dumitru Mesia - Onescu, Ion Părăianu , Dumitru Bondoc, Gheorghe Dumitrașcu Mamu, Călin Ț. Matei, Cristina Nălbitoru, Adina Enăchescu, Alexandru Ion Crăciun, Cătălina Jianu, Dumitru Popa, Ilie Fîrtat, Gabriela Crăciun, Simona Anastasia Popa, Ștefan Stăiculescu, Gheorghe Efrim, Constantin Geantă, Veronica Tamâș, Eugen Petrescu, Zenovia Zamfir, Cristian Ovidiu Dinică, Cristiana Tănăsoiu. Din țară:Alexandru Florin Țene - Cluj Napoca, Titina Nica Țene - Cluj Napoca, Elenă Trifan -Ploiești
2015 de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374965_a_376294]
-
incluzând monografii și studii critice, în engleză, română și franceză, semnate, între alții, de Sidney Geist, Athena Tacha Spear, Ann Temkin, Friedrich Teja Bach, Margit Rowell, Doina Lemny, Marielle Tabart, Carmen Gimenez, Matthew Gale, Barbu Brezianu, Ion Pogorilovschi, Petre Oprea, Cătălina Bogdan Mateescu, A. Petringenaru, Cristian-Robert Velescu, Vasile G. Paleolog, Ștefan Georgescu-Gorjan, D. Bară ș.a. Expoziția de carte a fost dublată de una de imagini ale lucrărilor lui Brâncuși aflate în importante colecții muzeale din SUA, la: Philadelphia Museum of Art
BRÂNCUŞI: VIZIONARUL de RĂZVAN DINU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375468_a_376797]
-
vis, pe care orice mare pasionat de sport și le-ar dori: Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo (care apar și cu autografele legendare), Laura Badea, Anișoara Cușmir, Iolanda Balaș, Doina Melinte, Constantina Diță, Serghei Bubka, Sandra Izbașa, Daniela Silivaș, Maria Olaru, Cătălina Ponor, Mihai Covaliu, Marius Tobă, Francisc Vaștag, Miodrag Belodedici, Cristian Chivu etc. Călătoria continuă în ritm alert, grăbit, prin Europa. Mai multe excursii în Italia, în Țările de Jos, la Muntele Athos sau în Spania, Austria, Franța sunt ilustrate cu
PAUL M. VASILE, BOABE DE SUFLET de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371823_a_373152]
-
la Sfântu Gheorghe, jud. Covasna; Absolvent al Facultății de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca; A debutat pe scena Teatrului Andrei Mureșan din Sf. Gheorghe; Spectacole în care joacă la Teatrul Mic: 2008 - Ferdinand - Furtună de William Shakespeare, regia Cătălina Buzoianu 2008 - Tânăr, Gudiil - Colonia îngerilor de Ștefan Caraman, regia Nona Ciobanu 2008 - nu-i nimic. regia, conceptul și coregrafia Attila Bordás 2009 - Chips -Doamna noastră din Pascagoula de Tennesse Williams, regia Florin Fătulescu 2010 - Google țara mea! de Mihaela
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
la Sfântu Gheorghe, jud. Covasna;Absolvent al Facultății de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca;A debutat pe scena Teatrului Andrei Mureșan din Sf. Gheorghe;Spectacole în care joacă la Teatrul Mic:2008 - Ferdinand - Furtună de William Shakespeare, regia Cătălina Buzoianu 2008 - Tânăr, Gudiil - Colonia îngerilor de Ștefan Caraman, regia Nona Ciobanu 2008 - nu-i nimic. regia, conceptul și coregrafia Attila Bordás2009 - Chips -Doamna noastră din Pascagoula de Tennesse Williams, regia Florin Fătulescu 2010 - Google țara mea! de Mihaela Michailov
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
cum îmi doresc și mie în Noul An, care sper să treacă mai liniștit și... mai lent, să vă pot scrie și între Revelioane... Așa că nu-mi rămâne decât să alătur tuturor gândurilor bune tradiționalul meu LA MULȚI F-ANI! ---------------------------------------------------- Oana Cătălina Chițu http://www.tvrplus.ro/editie-lumea-si-noi-268330 Hans Knall http://www.tvrplus.ro/editie-lumea-si-noi-270563 Eva Kiss http://www.tvrplus.ro/editie-lumea-si-noi-271964 Petru Gavrilă http://www.tvrplus.ro/editie-lumea-si-noi-274213 Flavius Teodosiu http://www.tvrplus.ro/editie-lumea-si-noi-276894 Emil Bîzgă http://www.tvrplus.ro
LA MULŢI F-ANI ! de DORU IONESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372835_a_374164]
-
dintre cei dintotdeauna, interpretei Maria Șalaru al cărei glas descântă strugurii când se coc la Cotnari, umplându-se de mierea pământului și spiritul iubirii, doctorițelor Luminița Marilena Pascariu, Mihaela Colbeanu, Hilda Rotaru, Diana Georgiana Trifan, Georgiana Roșu, Tatiana Uruioc, Andreea Cătălina Gulea, asistentelor Minerva Ionașcu, Mihaela Bârjovanu, Cornelia Floareș, ec. Elena Pal - Spitalul Municipal Roman, unei prietene din copilăria mea, așadar dintotdeauna, Elena Teodorescu și distinsului ei soț col. Gheorghe Teodorescu, P. S. Episcop Virgil Bercea, Pc. pr. Gheorghe Bârjovanu, Pc. pr.
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
literele, inclusiv volumul de încheiere. De asemenea, se va realiza în final și o ediție completă, cu toate volumele. Sumarul, cuprinzând toate literele, este următorul: ASR Principele Radu al României; Acapella; Anton Achiței; Anda Adam; Anca Agemolu; Mircea Albulescu; Alesis, Cătălina Tereza Alexa, Nae Alexandru; Nicu Alifantis; Dorin Anastasiu; Andra; Aurelian Andreescu; Horia Andreescu; Titus Andrei; Diana Bișinnicu Andrieș; Luminița Anghel, Mariana Anghel; Monica Anghel; Rodica Anghelescu; Anna; Adriana Antoni; Antonia; Firuța Apetrei; Florin Apostol; Alexandru Arșinel; Aneta Arvinte; Constantin Arvinte
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
Articolele Autorului Fenomenul hyperionic la George Coșbuc și Blaga Atât George Coșbuc cât și Lucian Blaga s-au înscris în rândul poeților conștienți de rolul lor hyperionic, de mediatori între om și marile adevăruri despre ființă. Gândindu-ne la felul Cătălinei de a se lumina pe sine prin intermediul luceafărului, mijlocitor între ea și demiurg (Mihai Cimpoi, "Eminescu și Hegel"în "România Literară"nr. 2/1989), putem spune că omul de artă, poetul căruia i "s-a dat putere", oficiază prin întreaga
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]